ANAF cere curator fiscal pentru administrarea averii Elenei Udrea

Teoretic, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare pe care Elena Udrea a formulat-o împotriva sentinţei Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituit ilegal, prin care aceasta a fost condamnată la 6 ani de închisoare în dosarul “Gala Bute”, fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului este o persoană considerată, din punct de vedere juridic, nevinovată. Asta, deoarece, prin admiterea în principiu a contestaţiei în anulare, sentinţa de condamnare şi toate consecinţele care derivă din ea au fost suspendate. Practic, însă, măsurile statului împotriva ei continuă, dar în altă formă. La o lună după ce ÎCCJ a dispus admiterea contestaţiei în anulare şi după ce Tribunalul Bucureşti a decis retragerea cererii de extrădare din Costa Rica, ANAF a cerut instanţei numirea unui curator fiscal care să “administreze” averea Elenei Udrea. Şi, exact în aceeaşi zi, în care extrădarea a fost retrasă, DNA a înaintat la Înalta Curte propria ei contestaţie în anulare împotriva deciziei definitive, suspendată, prin care Udrea, dar şi ceilalţi co-inculpaţi au fost condamnaţi în dosarul “Gala Bute”.

La sfârşitul anului trecut, “Jurnalul” a dezvăluit, în premieră, faptul că operaţiunea “hold-up” din San Jose, în urma căreia Interpol a arestat-o pe Elena Udrea, a fost coordonată cu alte acţiuni dirijate la Bucureşti. Astfel, în data de 28 septembrie 2018, cu cinci zile înainte ca Elena Udrea să fost reţinută în capitala statului Costa Rica, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală formula, la Secţia Civilă a Judecătoriei Sectorului 4 din Bucureşti, o cerere privin executarea silită a acesteia. Udrea chiar a fost citată, la uşa instanţei, în data de 3 octombrie 2018, când se afla deja încarcerată în penitenciarul din San Jose, fiind chemată la Judecătoria Sectorului 4, la Camera 301, în ziua de 5 noiembrie, la Completul C3 – Civil şi Executări, unde avea calitatea de intimat, în proces cu Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Interesant este că Elena Udrea era avertizată că, în caz de neprezentare, judecata urma să se facă în lipsă.

Acest amănunt este foarte important, pentru că, în cele din urmă, ANAF pare să fi înţeles că Udrea nu poate fi, totuşi, judecată în lipsă, în această cauză.

Hotărârea Completului de 5 nu mai este valabilă

Miza acţiunii ANAF este dosarul “Gala Bute” şi recuperarea prejudiciului reţinut în sarcina Elenei Udrea, prin sentinţa definitivă, a cărei executare a fost suspendată, primită de aceasta de la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Conform încheierii Secţiei Penale a ÎCCJ din data de 27 martie 2017, Udrea a fost obligată să plătească suma de 8.116.800 de lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Autoritatea Naţională pentru Turism.

Astfel, acţiunea ANAF, prin care se cerea executarea silită, a fost depusă la Judecătoria Sectorului 4, în data de 28 septembrie 2018. După o lună şi jumătate, la 5 noiembrie 2018, instanţa admite excepţia necompetenţei materiale şi declină competenţa judecării cauzei în favoarea Secţiei a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Tribunalul Bucureşti. Aici, dosarul se constituie în data de 29 noiembrie 2018, iar, la termenul din 13 decembrie, cauza este scoasă de pe rol, fiind înaintată către Secţia Civilă a Tribunalului Bucureşti, în vederea repartizării aleatorii.

La data de 20 decembrie 2018, însă, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă şi admite, în principiu, contestaţiile în anulare formulate de Elena Udrea şi de Tudor Liberiu Breazu, împotriva sentinţei prin care au fost condamnaţi, definitiv, la pedepse privative de libertate, în dosarul “Gala Bute”, în data de 5 iunie 2018. Sentinţa din vară menţinea practic soluţia Secţiei Penale din 2017, inclusiv prejudiciul reţinut în proces, ca obligativitate în sarcina Elenei Udrea. Odată cu admiterea în principiu a contestaţiilor în anulare, noul Complet de 5 judecători, constituit legal, spre deosebire de cel care a pronunţat condamnarea, a decis suspendarea executării deciziei penale, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare şi a dispus punerea în libertate a persoanelor încarcerate în această cauză. Un efect concret al faptului că această sentinţă a fost suspendată este faptul că, la data de 21 decembrie 2018, Tribunalul Bucureşti dispune retragerea cererii de extrădare a Elenei Udrea, formulată de Ministerul Justiţei, către autorităţile din Costa Rica, fapt ce a condus, câteva zile mai târziu, la eliberarea acesteia din penitenciarul din San Jose.

Curatorul, plătit tot de Udrea. Cu forţa

Ei bine, deşi cursul firesc al lucrurilor ar fi fost judecarea contestaţiei în anulare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a se constata dacă sentinţa de condamnare a fost pronunţată legal sau nu, dacă dosarul se va rejudeca sau, dimpotrivă, dacă setinţa va rămâne cu soluţia iniţială, instituţiile statului au procedat ca şi când sentinţa contestată şi-ar produce încă efectele.

Concret, în dosarul în care, iniţial, ANAF a cerut executarea silită a Elenei Udrea, dosar mutat de la Judecătoria Sectorului 4 la Tribunalul Bucureşti, care, la rândul lui, l-a mutat de la Secţia de Contencios Administrativ Fiscal la Secţia Civilă, Fiscul a introdus două noi cereri. Una dintre acestea a fost depusă, tot la Tribunalul Bucureşti, la Registratură, în data de 28 ianuarie 2019, şi vizează numirea de către instanţă a unui curator fiscal. A doua cerere, depusă în aceeaşi zi, cu acelaşi obiect, a fost înregistrată pe rolul Secţiei a V-a Civile a Tribunalului Bucureşti, iar Elena Udrea are calitatea de pârât. Până în prezent, în niciuna dintre aceste două cauze instanţa nu a alocat vreun termen de judecată.

Cererile ANAF sunt mai mult decât ciudate, având în vedere că Înalta Curte va lua în discuţie, pe fond, contestaţia în anulare formulată de Elena Udrea în dosarul “Gala Bute” abia pe data de 25 februarie 2019.

Procedura prin care statul vrea să aibă acces la bunurile fostului ministru

Potrivit articolului 19 din Codul de Procedură Fiscală, dacă nu există un împuternicit în sensul celor prevăzute de articolul 18, organul fiscal, în condiţiile legii, va solicita instanţei judecătoreşti competente numirea unui curator fiscal pentru “contribuabilul absent, al cărui domiciliu fiscal este necunoscut ori care, din cauza bolii, unei infirmităţi, bătrâneţi sau a unui handicap de orice fel, nu poate să-şi exercite şi să-şi îndeplinească drepturile şi obligaţiile ce îi revin, potrivit legii”.

Dacă instanţa va admite cererea ANAF, pentru activitatea sa, curatorul fiscal va fi remunerat potrivit hotărârii judecătoreşti, toate cheltuielile legate de această reprezentare fiind suportate de cel reprezentat, în speţă de Elena Udrea.

La articolul 20 al Codului de Procedură Fiscală se mai arată că reprezentanţii legali ai persoanelor fizice şi juridice (…) sunt obligaţi să îndeplinească toate obligaţiile fiscale ale persoanei reprezentate, în numele şi din averea acesteia. Ce urmăreşte, practic, ANAF? Elena Udrea este în Costa Rica şi, în situaţia în care ANAF anunţă, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul Elenei Udrea sau un loc unde aceasta ar putea fi citată potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acesteia prin publicitate.

În cazul în care instanţa încuviinţează citarea Elenei Udrea prin publicitate, este obligată să numească un curator fiscal, dintre avocaţii baroului, care va fi citat la dezbateri, pentru a reprezenta, din oficiu, interesele Elenei Udrea. Aceste interese rezidă, aşa cum am arătat mai sus, din intenţia Fiscului de a executa prejudiciul din dosarul “Gala Bute”, dar care nu mai are titlu executoriu. Interesant este că, pe lângă despăgubirile civile în cuantum de 8.116.800 de lei, pe care Udrea trebuia, iniţial, să le achite Autorităţii Naţionale pentru Turism, aproape tot restul sarcinilor băneşti la care a fost condamnată viza persoane particulare, nu statul. Mai exact, ea mai trebuia să plătească încă 900.000 de euro, presupusa şpagă pe care ar fi încasat-o de la denunţătorii săi. 600.000 de euro trebuie să ajungă în buzunarul lui Corin Boian, iar 300.000 de euro trebuie să ajungă la afaceristul Adrian Gărdean. De remarcat este faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut, în sentinţa atacată cu contestaţie în anulate, cu scopul recuperării acestor sume, măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în posesia Elenei Udrea, măsură dispusă încă din data de 27 februarie 2015, de către DNA – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie. Udrea a mai fost obligată, în solidar cu fostul ei subaltern, Tudor Breazu, să plătească suma de 20.000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, sumă majorată, în 5 iunie 2018, la Completul de 5 judecători, cu încă 1.000 de lei, când s-a pronunţat decizia definitivă.

Şi Alina Bica este executată silit

Nici Alina Bica, colega de Costa Rica a Elenei Udrea, nu a scăpat de procese în România. Aflată în aceeaşi situaţie juridică, în care hotărârea prin care a fost condamnată definitiv la 4 ani de închisoare a fost supendată, urmând a se judeca o contestaţie în anulare, Bica a fost acţionată în instanţă de către Baroul Bucureşti, care a solicitat şi obţinut încuviinţarea executării silite a fostului procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Baroul a cerut executarea silită a lui Bica după ce aceasta a pierdut procesul în care solicitase anularea actului prin care i-a fost respinsă cererea de transfer, ca avocat, de la Baroul Dolj, la Baroul Bucureşti. Alina Bica a fost obligată, atunci, să plătească sumele de 600 de lei către Uniunea Naţională a Barourilor din România, respectiv 800 de lei către Baroul Bucureşti, cu titlu de cheltuieli de judectată.

Alina Bica a mai formulat o cerere de chemare în judecată, la Curtea de Apel Bucureşti, prin care cere suspendarea actului administrativ emis de Baroul Dolj, prin care a fost suspendată din avocatură.

Statutul de refugiat în Costa Rica, discutat în luna martie

Alina Bica şi Elena Udrea au reuşit să întoarcă decizia instanţelor costaricane cu privire la acordarea statutului de refugiat. Magistraţii din San Jose au acordat, pentru 7 martie 2019, un termen în care să decidă dacă acestea vor fi recunoscute sau nu cu această calitate.

Conform avocatei Vaessa Leandro, Tribunalul Administrativ a reîntors, în 7 decembrie 2018, cazul celor două la Comisia de Migraţie, anulând astfel răspunsul negativ dat iniţial, iar Comisia  de Vize şi Refugiu are la dispoziţie trei luni pentru a reevalua dosarele celor două.

Potrivit Antena 3, dosarele au fost retrimise la comisie, după ce s-a constatat că aveau deficienţe din punctul de vedere al probatoriului.

Pe 20 decembrie 2018, hotărârea prin care Elena Udrea a fost condamnată a fost suspendată. Pe 21 decembrie, DNA a formulat şi ea o contestaţie în anulare. La 28 ianuarie 2019, ANAF a cerut Tribunalului Bucureşti numirea unui curator fiscal în procesul în care a solicitat executarea silită a Elenei Udrea.

Fiscul a iniţiat acţiunea de executare silită încă din luna septembrie a anului trecut, cu doar câteva zile înainte ca Udrea să fie reţinută la San Jose. Pârâta a fost citată în instanţă în 5 octombrie, când deja se afla încarcerată în Costa Rica.