Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din ce în ce mai des în ultima vreme, cei care tulbură liniştea Palatului Cotroceni prin declaraţii care ar putea conduce chiar la depistarea unor infracţiuni, cum ar fi traficul de influenţă, devin suspecţi şi inculpaţi în dosare concepute de instituţiile represive ale regimului Băsescu, în frunte cu DNA. Mai toţi au avut de suferit, mai devreme sau mai târziu, fie că vorbim despre politicieni sau chiar despre magistraţi.
Lumeajustitiei.ro prezintă doar şase cazuri, cele mai recente, în care doi judecători şi doi oameni politici au ajuns să aibă probleme cu DNA sau ANI. Totul după ce au adus atingere intereselor prezidenţiale şi au pus în pericol jocurile lui Traian Băsescu. Un articol pe care îl prezentăm în continuare.
Adrian Toni Neacşu şi Horaţius Dumbravă au fost luaţi în colimator de DNA şi, respectiv, de ANI, după ce au îndrăznit să le dezvăluie colegilor din CSM zvonurile despre existenţa unor întâlniri între preşedinte şi fostele şefe ale CSM, Alina Ghica şi Oana Hăineală, şi despre conceperea unor materiale juridice la Consiliului Superior al Magistraturii, pe care preşedintele suspendat le-ar fi folosit în 2012 în acţiunile sale la Curtea Constituţională a României pentru a reveni la Cotroceni. Recent, DNA a declanşat ceea ce s-ar putea numi operaţiunea cu nume de cod “Cloaca”, cei vizaţi fiind Daniel Chiţoiu, fost ministru al Finanţelor Publice, şi Dan Radu Ruşanu, preşedintele ASF, care, prin ceea ce au spus sau făcut, au adus atingere intereselor lui Traian Băsescu.
Înaintea acestora au fost alţii care au avut de pătimit după ce l-au deranjat pe Traian Băsescu sau pe oameni apropiaţi acestuia. Îi amintim doar pe miniştrii Tudor Chiuariu şi Paul Păcuraru. Ambii au plătit cu funcţiile în Guvern, dar unul dintre ei s-a ales şi cu o condamnare definitivă.
Iată lista cu cei care l-au supărat într-un fel sau altul pe Traian Băsescu sau pe oamenii acestuia şi au avut de înfruntat represaliile instituţiilor de forţă ale regimului.
Judecătorul Adrian Toni Neacşu
Aflat în conflict deschis cu fostele şefe ale Consiliului Superior al Magistraturii, Alina Ghica şi Oana Hăineală, fostul judecător şi membru al CSM Adrian Toni Neacşu a semnalat, în 2012, prin intermediul unor email-uri, zvonuri privind jocuri de culise prin care preşedintele Traian Băsescu, în perioada în care era suspendat, ar fi beneficiat de sprijin din partea Alinei Ghica şi Oanei Hăineală pentru a reveni în fruntea Palatului Cotroceni, în ciuda votului celor 7,4 milioane de cetăţeni care au spus “Da” la referendumul pentru demiterea sa, din vara anului 2012. Schimbul de corespondenţă din octombrie 2012 dintre Adrian Toni Neacşu şi membri ai CSM a scos la iveală posibile întâlniri între preşedintele suspendat şi fostele şefe ale Consiliului, precum şi zvonuri potrivit cărora Traian Băsescu ar fi beneficiat de materiale juridice concepute în interiorul CSM pe care le-ar fi folosit apoi la Curtea Constituţională a României în acţiunile sale de păstrare a funcţiei. Amintim că email-urile se regăsesc în expertiza informatică întocmită de DNA în dosarul lui Adrian Toni Neacşu, dosar public aflat în prezent pe rolul ICCJ, şi au fost publicate recent de Lumeajustitiei.ro cu acceptul fostului judecător şi membru al CSM.
Bănuiala existenţei unei legături cauzale între faptele descrise mai sus şi ceea ce urmat în viaţa fostului judecător este cât se poate de rezonabilă. La câteva luni după ce a semnalat că are cunoştinţă de informaţii privind posibilitatea existenţei anumitor jocuri de culise între Ghica, Hăineală şi Băsescu, Adrian Toni Neacşu s-a ales cu dosar penal şi cu pierderea statutului de membru al CSM. După descinderea abuzivă – fără mandat – în biroul judecătorului, duminică 19 ianuarie 2013, pentru percheziţionarea informatică a calculatorului acestuia, DNA a început urmărirea penală faţă de Adrian Toni Neacşu, la 24 ianuarie 2013, sub acuzaţiile de fals intelectual, uz de fals şi participaţie improprie la abuz în serviciu, în legătură cu decontarea mai multor deplasări în localitatea de domiciliu şi la diferite instanţe din ţară. Aceasta după ce, în prealabil, judecătorul a fost filat. În prezent, dosarul lui Adrian Toni Neacşu se află la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Judecătorul Horaţius Dumbravă
La fel ca în cazul lui Adrian Toni Neacşu, judecătorul Horaţius Dumbravă a îndrăznit să le trimită colegilor săi din CSM un email în care se referea la acelaşi lucru. Şi anume, posibile întâlniri dintre fostele şefe ale CSM, Alina Ghica şi Oana Hăineală, şi Traian Băsescu, precum şi materiale redactate la CSM care ar fi fost folosite de preşedinte la CCR: “Se aud bârfe că au avut loc întâlniri pe perioada referendumului între conducerea CSM şi preşedintele suspendat... Se mai vorbeşte că au plecat materiale pentru nu ştiu ce apărări şi cereri de preschimbare de termen de care a uzitat acelaşi preşedinte suspendat”.
La câteva luni după ce Horaţius Dumbravă a avut “nechibzuinţa” să vorbească despre posibile jocuri între Alina Ghica, Oana Hăineală şi preşedintele Băsescu, a fost luat în vizor de Agenţia Naţională de Integritate, instituţie condusă de Horia Georgescu. ANI a declanşat verificările, suspectându-l pe judecător că s-ar fi aflat în conflict de interese, în 2009, atunci când nu s-a abţinut de la soluţionarea unui dosar în care Liviu Marian Onoriu, rectorul Universităţii “Petru Maior” din Târgu-Mureş, se constituia parte, în condiţiile în care Horaţius Dumbravă îi fusese subordonat acestuia, pe vremea când era asistent universitar. În cele din urmă, în raportul publicat de ANI la data de 21 mai 2013, s-a concluzionat că nu au fost identificate elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al conflictelor de interese în materie penală şi, prin urmare, s-a dispus clasarea dosarului lui Horaţius Dumbravă, acţiunea ANI dovedindu-se astfel doar o încercare de compromitere a imaginii judecătorului.
Ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu
Din postura de ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu şi-a permis să facă public faptul că Traian Băsescu l-a rugat să nu-l schimbe pe şeful CEC Bank, Radu Gheţea: “M-a sunat acum două-trei săptămâni, pentru că este în schimbare CEC Bank. Cred că domnul preşedinte Gheţea a dat fuga la preşedinte pentru a nu fi schimbat. M-a rugat frumos să nu-l schimb. I-am spus că facem o evaluare a activităţii actualei conduceri. Dacă a performat, rămâne pe funcţii, dacă nu...”. Declaraţia a fost făcută la 13 noiembrie 2013, la aproximativ două luni de la contractarea de către Ioana Băsescu, de la CEC Bank, a unei linii de credit de aproximativ 4,5 milioane de lei pentru cumpărarea a 290 de hectare de teren în comuna Nana, judeţul Călăraşi.
Repercusiunile nu au întârziat. La sfârşitul lunii ianuarie 2014, DNA a început urmărirea penală faţă de şefa Direcţiei Avizări din ASF, Laura Elena Chiţoiu, soţia fostului ministru al Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, pentru abuz în serviciu. În dosarul cunoscut sub numele de “Carpatica”, procurorii au extins cercetările şi faţă de alte persoane. Vizat este însă şi Daniel Chiţoiu, în contextul în care DNA verifică şi modul în care s-a dat Ordonanţa de Guvern privind conducerea ASF. La 19 feruarie 2014, Traian Băsescu a ieşit public denunţând “cloaca ASF”, în frunte cu Dan Radu Ruşanu.
Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu
Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, condusă de Dan Radu Ruşanu, a luat în urmă cu câteva zile o măsură extremă împotriva societăţii de asigurare ASTRA, controlată de patronul ziarului România Liberă, Dan Adamescu. Mai exact, ASF a decis instituirea procedurii de redresare prin administrare specială a companiei, administrator special fiind desemnat KPMG Advisory. Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu, a dezvăluit că mai bine de 90% din împrumuturile ASTRA au ajuns la România Liberă, publicaţie cunoscută de ani de zile ca susţinătoare a regimului Traian Băsescu: “În ultimii trei ani, ASTRA a făcut împrumuturi intragrup în valoare de aproape 110 milioane lei, din care 102 milioane lei (peste 90%) au mers către Medien Holding SRL, cunoscută ca România Liberă. Vom încerca să aflăm cine sunt beneficiarii acestor împrumuturi şi de ce nu au fost returnate timp de trei ani de zile”. La 18 februarie 2014, ASF a suspendat atribuţiile legale ale acţionarilor semnificativi şi ale persoanelor cu atribuţii la vârful societăţii de asigurare ASTRA.
DNA a început urmărirea penală faţă de şeful ASF, Dan Radu Ruşanu, la trei zile după măsura instituită de ASF la ASTRA, pentru constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu. În acelaşi dosar “Carpatica”, în care este urmărită penal şi Laura Chiţoiu, procurorii DNA susţin că Ruşanu ar fi protejat în mod fraudulos interesele Carpatica Asig.
Fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu
În 2007, pe când era ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu a îndrăznit să solicite măsuri împotriva unuia dintre şefii de la DNA, parchet controlat de Traian Băsescu. Mai exact, Tudor Chiuariu a cerut revocarea din funcţie a fostului şef al Secţiei a II-a DNA, Doru Ţuluş. De asemenea, Chiuariu a solicitat şi revocarea fostului şef al serviciului tehnic al DNA, Aristotel Popa.
La câteva luni de la acest moment, la data de 18 septembrie 2007, şeful DNA de la acea vreme, Daniel Morar, l-a sesizat pe preşedintele Traian Băsescu pentru ca acesta să ceară urmărirea penală împotriva lui Tudor Chiuariu. Liberalul a plătit cu funcţia, iar mai târziu, în decembrie 2010, a fost trimis în judecată în dosarul “Poşta”, pentru abuz în serviciu. În 2013, Tudor Chiuariu a fost achitat de un Complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Recent, însă, la 24 ianuarie 2014, Completul de 5 al ICCJ condus de Livia Stanciu l-a condamnat pe fostul ministru al Justiţiei la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare.
Fostul ministru al Muncii, Paul Păcuraru
Ministru al Muncii în timpul Guvernului Tăriceanu, Paul Păcuraru a hotărât desfiinţarea Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă, organism care avea printre atribuţii şi emiterea de permise de muncă pentru străinătate. Decizia lui Păcuraru a avut urmări grave pentru acesta. Aceasta întrucât presa a dezvăluit că şefii Oficiului îi trimiteau pe cei care doreau să plece la muncă în străinătate să-şi facă analizele necesare la un cabinet medical deţinut de Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea la acea vreme. De aici i s-a tras lui Paul Păcuraru, aşa cum a afirmat acesta în mai multe rânduri: “De la faptul că am blocat o afacere naţională, controlată de omul de afaceri Dorin Cocoş şi Elena Udrea. În calitatea mea de ministru, am desfiinţat un departament foarte important care funcţiona la Bucureşti, în cadrul Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă. Trei firme care erau controlate de soţul doamnei Udrea aveau monopol asupra avizelor de muncă, care se cereau oricărui căpşunar. Aceste societăţi emiteau acte şi semnau dacă românul era sau nu apt de muncă. Altfel nu putea pleca în Spania, Italia etc. Era vorba despre o mare nelegalitate. Ulterior, am fost acuzat că am stricat o afacere a domnului Dorin Cocoş. Mi s-a spus clar că le distrug afacerile. La scurt timp, m-am trezit cu 11 dosare penale. Zece pentru abuz în serviciu, unul pentru luare de mită”.
În acelaşi an, şeful DNA, Daniel Morar, l-a sesizat pe Traian Băsescu pentru ca acesta să ceară urmărirea penală a lui Paul Păcuraru. Acesta a mai rezistat în funcţie până în septembrie 2008. În 23 decembrie 2008, Paul Păcuraru a fost trimis în judecată pentru luare de mită. La fel ca şi Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru a fost achitat de un Complet de 3 judecători de la ICCJ. Spre deosebire însă de fostul ministru al Justiţiei, Pacuraru a avut mai mult noroc, fiind achitat definitiv şi de Completul de 5 judecători al instanţei supreme. Oricum, prin acest dosar, Păcuraru a fost “omorât” din punct de vedere politic.
