Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
. „Jurnalul” prezintă o listă cu 15 demnitari de rang înalt care, numai anul trecut, au realizat venituri de natură salarială, aferente funcției deținute, ce depășesc acest prag. În cazul unora, cum ar fi președintele Curții Constituționale, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau directorul Serviciului de Protecție și Pază, salariile acestora au depășit cu până la 100.000 de euro pe an venitul luat în calcul ca prag pentru supraimpozitare. Există, însă, lefegii la stat care au realizat venituri cu de la două până la cinci ori mai mari decât indemnizația brută a președintelui, pe primul loc aflându-se guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Raportându-ne, însă, la venitul anual publicat de președintele României, Klaus Iohannis, în ultima sa declarație de avere, din iunie 2022, constatăm că există și alți funcționari de rang înalt care l-au depășit în aceeași perioadă. Vorbim aici de șefii militari ai serviciilor de informații, de procurorul general al României sau șeful DNA. Rămâne de văzut dacă intenția Coaliției de a impozita astfel de venituri, având în vedere cine le încasează, se va și concretiza în fapte.
Conform surselor politice, liderii Coaliției PNL-PSD-UDMR au pe masa de lucru varianta supraimpozitării tuturor veniturilor din sectorul bugetar care depășesc suma de 25.000 de lei brut pe lună, cât este salariul președintelui României, Klaus Iohannis, în acest moment. Iar cifra vehiculată este un impozit de 16 la sută. Acest impozit ar urma să vizeze toate salariile, dar și pensiile, precum și cumulul dintre pensia de la stat și salariul de la stat care depășește acest prag.
Potrivit unor documente oficiale publicate chiar pe pagina de internet a Administrației Prezidențiale, constând în lista funcțiilor specifice Administrației Prezidențiale, indemnizațiile lunare și salariul de bază valabile la data de 31 martie 2023, în conformitate cu Legea cadru nr. 153/2017, președintele României beneficiază de o indemnizație lunară brută în cuantum de 24.960 de lei. Aceeași indemnizație era stabilită pentru anii 2021 și 2022. Concret, suma anuală brută care reprezintă pragul peste care orice venit de la stat ar urma să fie supraimpozitat, așa cum intenționează Coaliția de guvernare, este de 299.520 de lei.
Guvernatorul BNR îl „bate” pe președinte la leafă de cinci ori
„Jurnalul” a luat la mână listele oficiale cu salarizarea în mai multe instituții importante ale statului, dar și declarațiile de avere depuse de conducătorii acestora în anul 2022, descoperind că există cel puțin 15 funcționari sau demnitari de rang înalt care au depășit cu mult suma încasată de Klaus Iohannis.
Primele patru locuri în acest top sunt deținute de conducerea Băncii Naționale a României. Chiar pe pagina de internet a instituției, este afișat salariul lunar net (în mână), pe care guvernatorul Mugur Isărescu (FOTO) îl încasează - 52.447 de lei, la care se adaugă indemnizația lunară netă ca membru în Consiliul de Administrație al BNR, de 22.706 lei. În total, Mugur Isărescu încasează, lunar, 75.153 de lei net, adică 128.467 de lei brut, iar anual încasează 1.541.604 lei (de 5,14 lei decât indemnizația brută anuală a președintelui României).
Isărescu este urmat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, cu 1.472.388 de lei brut pe an, și de viceguvernatorii BNR Leonardo Badea și Eugen Nicolăescu (cu câte 1.380.672 de lei brut pe an fiecare).
Conducerile ASF și ANRE nu se lasă mai prejos
O altă instituție a cărei conducere încasează venituri salariale duble sau aproape triple decât indemnizația președintelui României este Autoritatea pentru Supraveghere Financiară. Ca și în cazul BNR, și ASF a publicat pe pagina proprie de internet salariile încasate de conducerea instituției.
Așa am aflat că președintele ASF, Nicu Marcu, încasează un salariu net lunar de 43.171 de lei, la care se adaugă indemnizația de membru al Consiliului ASF, de 19.665 lei net lunar, ceea ce înseamnă un total lunar net de 62.843 de lei. Brutul ajunge, astfel, la 107.424 lei pe lună, iar anual acest lucru înseamnă 1.289.088 de lei brut.
Vicepreședintele ASF, Elena Doina Dascălu, încasează, în aceeași manieră, anual, un venit brut de 1.192.668 de lei, iar vicepreședintele ASF Cristian Roșu câștigă, tot anual, un venit brut de 1.096.188 de lei.
Iar aceste două entități nu sunt singurele care practică, pentru conducerea lor, salarii mai mari decât al președintelui României. Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) este una dintre ele. Aici, a fost nevoie să apelăm la declarațiile de avere publicate, tot în cursul anului 2022, ca și Klaus Iohannis, de fosta conducere a instituției, proaspăt schimbată. Astfel, Dumitru Chiriță, președinte – director general, scria în declarația de avere din 14 iunie 2022, că a încasat venituri salariale de la ANRE de 710.564 de lei pe an. Iar vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, a câștigat un salariu de 626.975 de lei pe an, conform declarației de avere din 6 iunie 2022.
Tot peste veniturile președintelui se află conducerile ÎCCJ, SPP și CCR
Trecem, mai departe, la o altă categorie de instituții ale căror conduceri au realizat, în anul fiscal anterior completării declarațiilor de avere, salarii care au depășit indemnizația stabilită prin lege pentru președintele României.
Prima dintre aceste instituții este Înalta Curte de Casație și Justiție. Aici, aflăm, potrivit declarației de avere depuse, în vara anului trecut, că președintele ÎCCJ, Alina Corina Corbu, a încasat de la instanța supremă un salariu anual de 279.685 de lei, la care se adaugă indemnizația anuală de membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii de 119.772 de lei. În total, Alina Corina Corbu a realizat venituri salariale de 399.457 de lei pe an, adică 33.288,1 lei pe lună.
În 31 mai 2022, vicepreședintele ÎCCJ, Rodica Cosma, declara un venit salarial anual de 371.214 lei (30.934,5 lei pe lună), iar vicepreședintele ÎCCJ Gabriela Bogasiu preciza, în documentul completat la 27 mai 2022, că a realizat venituri salariale anuale în cuantum de 331.762 de lei (27.646,8 lei pe lună).
Paznicul, mai bine plătit decât păzitul
Surprinzător, aflăm că mai mult decât președintele României, Klaus Iohannis, a câștigat cel care conduce instituția care îl păzește pe Klaus Iohannis. Potrivit declarației de avere completate la data de 10 mai 2022, la o zi după cea completată de președintele României, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), generalul cu patru stele Lucian Pahonțu, menționează că a realizat venituri salariale de 314.045 de lei pe an, adică 26.170,4 lei pe lună. Mai mult decât indemnizația brută din grila aferentă funcției prezidențiale, pe care am citat-o în debutul acestui articol.
Iohannis a fost depășit, la salarizare, și de directorul ROMATSA, Marius Adrian Cojoc, cel care, în declarația de avere completată anul trecut, menționa venituri salariale aferente funcției în cuantum de 308.918 lei pe an.
Ultimul de pe lista aceasta este președintele Curții Constituționale, judecătorul Marian Enache. Din declarația de avere completată de acesta la data de 15 iunie 2022, am extras doar salariul anual aferent funcției, nu și alte venituri din pensii. Este vorba despre 302.489 de lei pe an, adică 25.207,4 lei pe lună.
Șefii militari ai serviciilor secrete vin tare din urmă
Suma de 24.960 de lei este valoarea brută a indemnizației lunare stabilită, conform legislației, pentru funcția de președinte al României. Însă, în mod ciudat, Klaus Iohannis a completat, la data de 9 iunie 2022, o declarație de avere în care a menționat, la capitolul venituri salariale încasate, în anul fiscal anterior de la Administrația Prezidențială, suma anuală de 179.507 lei, adică 14.958,9 lei pe lună.
Raportându-ne la suma precizată chiar de Iohannis, am descoperit și alți funcționari care au declarat, în aceeași perioadă, că au încasat mai mult. Aici îl regăsim pe adjunctul directorului SPP, generalul maior Daniel Ion Bălașa, care notează un salariu anual de 263.310 lei (21.942,5 lei pe lună). De asemenea, conducerea STS a declarat salarii, de asemenea, mai mari. Ionel Sorin Bălan, directorul STS, menționează un salariu anual de 249.542 de lei (20.795 de lei pe lună), în timp ce prim-adjunctul acestuia, generalul Ionel Sorinel Vasilică, a precizat un salariu anual de 240.015 lei (20.001,25 lei pe lună).
Toată conducerea militară a SRI a publicat, în declarațiile de avere completate în vara anului trecut, salarii mai mari decât cel declarat de Klaus Iohannis: generalul Răzvan Ionescu (216.383 de lei pe an), generalul Romeo Cristian Bizadea (210.010 lei pe an), generalul Adrian Ciocîrlan (205.302 lei pe an), generalul Gheorghe Stancu Răducu (211.516 lei pe an).
Și șeful militar al SIE, Eugen Mihai Nedelcu, a declarat un venit anual de 262.972 de lei.
Și mai interesant este de remarcat că ambele judecătoare numite în funcție chiar de către președintele României, Klaus Iohannis, au realizat, conform declarațiilor de avere completate în vara anului trecut, salarii mai mari aferente funcției decât cel declarat de către șeful statului. Numai indemnizația de judecător CCR încasată de Livia Stanciu a fost de 290.640 de lei pe an. Aceeași sumă a fost declarată și de Elena Simina Tănăsescu.
Nici fostul procuror general al României, Gabriela Scutea, nu s-a aflat departe. Aceasta a realizat venituri salariale de 279.849 lei, în timp ce ex-șeful DNA, Crin Bologa, a câștigat 256.490 de lei pe an.
