Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceste păreri au fost exprimate de Secția I, respectiv de către Secția a II-a Penală de la Curtea de Apel București, într-un litigiu constituțional ajuns pe masa judecătorilor CCR în care sunt implicați membrii grupării „Hells Angels Bucharest”, destructurată, în ultimii doi ani, de procurorii DIICOT și pentru care autoritățile americane, prin DEA, au solicitat extrădarea din România.
Disputa juridică dintre cele două secții penale ale Curții de Apel București a fost soluționată de CCR prin Decizia nr. 359 din 26 mai 2022, a cărei motivare a fost publicată la începutul acestei săptămâni. Astfel, la data de 21 mai 2022, Secția I Penală de la Curtea de Apel București a sesizat CCR cu o excepție de neconstituționalitate ridicată de cetățeanul român Marius Lazăr, într-o cauză ce are ca obiect soluționarea cererii de constatare a încetării măsurii arestării preventive în vederea extrădării. Iar la data de 14 iulie 2022, Secția a II-a Penală a Curții de Apel București a sesizat, la rândul ei, CCR cu excepție de neconstituționalitate invocată de cetățeanul neozeelandez Michael Matthews Murray într-un dosar ce vizează soluționarea cauzelor de revocare și de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Ambele dosare se referă la excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 52, alineat 3, a sintagmei „sub rezerva cazului prevăzut la alineatul (6)”, cuprinsă în articolul 57 alineat 5 și ale articolului 57 alineat 6 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Într-un dosar judecătorii cred într-un fel, în celălalt - viceversa
În timp ce Secția I Penală a Curții de Apel București aprecia, în punctul de vedere înaintat CCR, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și că prevederile criticate nu încalcă nici Constituția, deoarece „arestarea, în acest caz, este dispusă până la predare, predarea făcându-se în 30 de zile de la data stabilită” și, astfel, că „arestarea provizorie în vederea extrădării nu este dispusă sine die”, Secția a II-a Penală a Curții de Apel București este de o părere contrară.
Astfel, această secție apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și arată că în legislația internă nu se regăsesc dispoziții referitoare la eventuala verificare periodică, din oficiu, a detenției persoanei în privința căreia s-a dispus, în mod definitiv, extrădarea și care se află în așteptarea predării, după cum nu se instituie normativ nici limite maxime ale detenției sale în această situație.
Citește pe Antena3.ro
Concret, conform acestor articole criticate, „în cazul în care Curtea de Apel constată că sunt îndeplinite condițiile de extrădare, hotărăște admiterea cererii de extrădare, dispunând totodată menținerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate”. Apoi, „sub rezerva cazului prevăzut la alineatul (6), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile socotit de la această dată”. Iar acel alineat 6 arată că „în caz de forță majoră care împiedică pierderea sau primirea acelei persoane extrădate, autoritățile române și cele ale statului solicitant se pot pune de acord asupra noii date de predare”.
Curtea: Arestul provizoriu, nedefinit în legislația românească
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, toate textele de mai sus contravin prevederilor constituționale referitoare la libertatea individuală. Ei, bine, conform CCR, în ceea ce privește lipsa unei definiții a noțiunii de „arest provizoriu în vederea extrădării”, „într-adevăr, această noțiune nu este definită legal, astfel încât aceasta să aibă un înțeles specific”. Curtea a observat că modalitatea de reglementare a dispozițiilor din Legea nr. 302/2004 lasă posibilitatea autorităților de a menține o persoană extrădată în stare de privare de libertate fără a fi incidentă vreo procedură clară și previzibilă, menită să asigure respectarea exigențelor constituționale și convențiilor internaționale. CCR mai subliniază că și în această cauză legiuitorul are obligația de a identifica situațiile ce determină menținerea arestării persoanei extrădate, după împlinirea termenului de 30 de zile.
Protagoniștii litigiului, vizați de anchetele DIICOT și DEA
Marius Lazăr, unul dintre cei care a atacat la CCR aceste prevederi, este motociclist și lider al grupării „Hells Angels Bucharest”. Individul a fost prins în flagrant delict de către DIICOT, în 18 noiembrie 2020, în timp ce negocia cu neozeelandezii Mark Patrick Johnson și Michael Matthews Murray un transport de cocaină ce urma să ajungă în Noua Zeelandă. Procurorii americani au cerut extrădarea celor trei în SUA, românul și cei doi străini fiind vizați și de o anchetă a DEA, însă procedura a fost blocată la CEDO.
Curtea Constituțională a admis excepțiile de neconstituționalitate invocate în ambele dosare de la Curtea de Apel București de către Marius Lazăr și Michael Matthews Murray și a constatat că sintagma „sub rezerva cazului prevăzut la alineatul 6” cuprinsă în articolul 57, alineat 5, din Legea 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materia penală, dar și alineatul 6 al aceluiași articol din lege sunt neconstituționale.
