Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una-i blondă, alta-i brunetă. Una-i preşedinte, cealaltă e vice. Iar amândouă îl au pe naşu’ în suflet. Sunt Ghica şi Hăineală de la şefia CSM. Amândouă imparţiale ca tot românu’. Dar unde-i lege e şi tocmeală. Mai ales când vine vorba de naşu’ şi dorinţele lui. Iar cel mai bine s-a văzut astă vară după referendumul de demitere a lui Băsescu, când duetul Ghica-Hăineală a fost pe fază la orice putea să-i strice bunadispoziţie a naşului. S-a luat Opoziţia de naşu’ că e periculos de apropiat cu procurorii? La inspecţia judiciară cu ei! A vrut Ponta să o pună ministru pe Pivniceru? La fezandat cu ea până le-o veni cheful cesemiştilor să vină la muncă! A comparat Antonescu acţiunile procurorilor cu marea colectivizare? La zid cu el! Şi tot aşa... să vadă naşu’ ce oameni de nădejde are în CSM!
______________________________________
Una-i blondă, alta-i brunetă. Una-i preşedinte, cealaltă e vice. Una-i judecător, cealaltă procuror. Sunt Ghica şi Hăineală de la şefia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Iar amândouă îl au pe naşu’ în suflet. Şi sunt precum siamezele. Unde-i una, e şi cealaltă. De când au ochit şefia CSM, au zis că trebuie să o facă împreună. Aşa că, la alegerile din Consiliu, Alina Ghica şi Oana Schmidt-Hăineală au candidat cu un proiect comun de conducere a CSM pe motiv că e nevoie de o echipă pentru a coordona forul magistraţilor. Odată instalate la butoanele CSM, duetul Ghica-Hăineală s-au apucat de treabă, fără a strâmba din nas dacă uneori mirosea a politică. Iar pentru cele două, luna august a una plină. Potrivit luju.ro, în loc să dispună verificări pentru a se stabili cine a scurs către presă stenogramele unor discuţii ale procurorului George Bălan cu premierul Ponta, Alina Ghica a sesizat Inspecţia Judiciară, considerând că declaraţiile de protest ale unor politicieni referitoare la respectivele interceptări ar constitui "posibile încălcări ale independenţei Justiţiei". "Pentru noi e clar: judecătoarea Alina Ghica face politica lui Traian Băsescu, pe faţă, cu sfidare faţă de corpul magistraţilor şi justiţiabililor, închizând ochii la aspecte de o gravitate maximă pe care CSM nu a vrut să le verifice niciodată şi anume cum în toate dosarele-spectacol interceptările DNA, DIICOT ori ale Secţiei de urmărire penală din PICCJ ajung ilegal în presă în scop de discreditare politică", atrăgea atenţia lumeajustitiei.ro. Iar în respectiva sesizare, Ghica a luat la rând politicienii USL. Pe europarlamentarul PNL Ramona Manescu a pârât-o Inspecţiei Judiciare pentru că a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă legată de acordarea avizului pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre că: "Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu şi foarte drag preşedintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului şi publicarea in extenso a convorbirilor telefonice dintre miniştri ai Guvernului României, dintre care unul membru CSAT, şi care conform legii ar fi trebuit avertizat asupra înregistrărilor convorbirilor lui (...) Sesizarea Parchetului adresată Parlamentului în cazul lui Dobre este o formă de presiune inacceptabilă, iar din punctul de vedere al parlamentarilor USL această sesizare nu va fi acceptată în legislativ şi cu siguranţă nu va fi pusă pe ordinea de zi a legislativului". Pe senatorul PNL Varujan Vosganian l-a reclamat pentru o postare pe blogul personal în care afirma printre altele: "De ce s-a dezlănţuit acum Parchetul în a ancheta pe toţi cei ale căror acţiuni pot afecta reîntoarcerea la Cotroceni a preşedintelui suspendat? Până acum credeam că CCR are menirea de a soluţiona criza politică. Acum se pare că această responsabilitate trece, într-un mod de neînţeles, în sarcina Parchetului General. Dar nu cred că asta e genul de soluţionare de care aveam nevoie".
Alina Ghica nu l-a uitat nici pe premierul Ponta, pe care l-a pârât la Inspecţia Judiciară pentru că a criticat acţiunile procurorilor de a le ancheta pe manechinele primarului Constanţei, Radu Mazăre, care au votat la rerefendum. "... Ca fost procuror, fac un apel la foştii mei colegi procurori să evite pe cât posibil situaţiile ridicole. Nu mi s-a părut deloc amuzant, deşi probabil că este, să văd că sunt anchetate manechinele domnului Mazăre. Cred că procurorii din această ţară trebuie să prindă criminali, violatori, trebuie să ancheteze oameni corupţi, tâlhari. Manechinele domnului Mazăre nu trebuie să le ancheteze procurorii.... fac acest apel ca fost procuror", este declaraţia pentru care Ponta a fost incriminat.
Dintre toate aceste declaraţii, pe una Alina Ghica a ţinut să o dea exemplu: "Prin afirmaţiile «Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu şi foarte drag preşedintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului»... s-a indus ideea că justiţia este aservită politic sau, mai mult, controlată politic". Ea a cerut Inspecţiei Judiciare să verifice dacă prin aceste declaraţii "s-a adus atingere independenţei justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia şi inclusiv a sistemului judiciar". Şefa CSM a reacţionat cu promptitudine şi când Crin Antonescu, preşedinte interimar al României, a cerut public procurorului general Laura Codruţa Kovesi, preşedintelui CSM, Alina Ghica, şi ministrului interimar al Justiţiei, Victor Ponta, să ofere explicaţii publice despre natura anchetelor "în masă" pe care Parchetul General sau procurorii DNA le desfăşurau după referendum în mai multe localităţi din ţară, el comparând aceste anchete cu colectivizările din anii ’50. "CSM ia act cu profundă îngrijorare de declaraţiile şi acuzaţiile formulate de la nivelul preşedinţiei interimare a României, privind anchetele penale ce vizează aspecte ale procesului electoral din cadrul referendumului pentru suspendarea preşedintelui României, aflate în curs de derulare. (…) Conducerea CSM solicită actorilor politici abţinere de la orice manifestare de natură a aduce atingere principiilor fundamentale ale unui stat de drept", transmitea cuplul Ghica Hăineală printr-un comunicat.
Iar "imparţialitatea" CSM-ului condus de Ghica Hăineală nu se opreşte aici. Tot în luna august, CSM nu s-a deranjat timp de mai bine de două săptămâni să se întrunească ca să ia act de demisia Monei Pivniceru din CSM pentru ca aceasta să poată fi numită ministru al Justiţiei. Iar când s-a întrunit, nu a avut cvorum. Cum cererea de detaşare la Ministerul Justiţiei a fost "respinsă ca inadmisibilă" de plenul CSM, Mona Pivniceru a fost nevoită să demisioneze din CSM pentru a fi numită ministru. CSM a luat act de demisia acesteia, nu înainte ca Alina Ghica să-i mai pună un băţ în roate, ce-i drept, fără rezultat. Ea propus în plenul CSM ca după ce se ia act de demisie, Mona Pivniceru să mai rămână 30 de zile judecător la instanţa supremă pentru a rezolva alte chestiuni administrative. Potrivit relatărilor presei din acea perioadă, demersul lui Ghica a părut cel puţin ciudat în condiţiile în care cea care ar fi avut interes în a determina rămânerea Monei Pivniceru pentru încă 30 de zile ca magistrat, preşedintele instanţei supreme Livia Doina Stanciu a spus foarte clar în şedinţă că nu este nevoie de aşa ceva.
Citește pe Antena3.ro
