Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Două articole din Codul penal prevăd că persoanele condamnate penal față de care instanțele judecătorești au dispus fie anularea aplicări pedepsei, fie amânarea aplicării pedepse, beneficiază de dreptul de nedecădere, neputându-li-se impune interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din fapta săvârșită. Acest lucru nu este pe placul deputatului USR de Cluj Ciprian Doru Rigman, care a depus un proiect de lege în Parlament potrivit căruia delegații sătești, primarii, consilierii locali și județeni, precum și funcționarii publici să nu beneficieze de respectivele prevederi legale. Mai exact, el propune modificarea Codului Administrativ, astfel încât pentru aceste categorii de persoane să se facă derogare de la cele două articole din Codul penal, pentru a nu mai putea ocupa funcțiile în care au fost alese sau în care au fost numite.
Deputatul USR Ciprian Doru Rigman a depus, la finalul lunii septembrie, la Parlament un proiect de lege inedit de completare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Acest proiect a fost înregistrat la Camera Deputaților în data de 29 septembrie 2025 și, potrivit expunerii de motive, are ca obiect modificarea cadrului normativ referitor la renunțarea la aplicarea pedepsei și la amânarea aplicării pedepsei pentru infracțiunile de serviciu și pentru infracțiunile de corupție.
„Această modificare legislativă răspunde unei necesități stringente de consolidare a integrității și responsabilității funcționarilor publici, în special a celor care exercită atribuții ce implică autoritate de stat sau care dețin demnitate publică. Funcționarea corectă și transparentă a instituțiilor publice depinde de respectarea normelor legale și de prevenirea oricărei forme de impunitate, iar claritatea privind aplicarea măsurilor de clemență pentru infracțiuni grave comise de funcționari cu atribuții de stat contribuie la întărirea încrederii cetățenilor în stat și în actul de justiție”, susține parlamentarul USR în documentul citat.
Acesta scrie că prezenta reglementare „introduce expres derogarea de la dispozițiile articolului 82 alineat 1 și articolului 90 alineat 1 din Codul penal, deoarece acestea prevăd pedepse complementare și alte efecte juridice automate care, în contextul renunțării sau al amânării aplicării pedepsei, nu se justifică și ar putea genera consecințe disproporționate sau neechitabile”. Dar și că „derogarea permite instanțelor să aplice aceleași măsuri de clemență proporțional și coerent, fără a afecta integritatea procesului penal și echilibrul între sancțiunea principală și efectele sale juridice”.
Expunerea de motive de „lemn”
Conform aceleiași expuneri de motive, exemplele de infracțiuni vizate sunt infracțiunile de serviciu, precum abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, favorizarea făptuitorului și divulgarea informațiilor clasificate, precum și infracțiuni de corupție, cum sunt luarea și darea de mită, traficul de influență, cumpărarea de influență sau folosirea funcției pentru obținerea de foloase necuvenite.
„Implementarea prezentei legi va avea efecte multiple. Pe plan instituțional, va întări standardele de integritate și de responsabilitate în rândul funcționarilor publici, reducând riscul de abuz și promovând un comportament conform normelor legale. Pe plan social, va consolida încrederea cetățenilor în instituțiile publice și în actul de justiție, prin demonstrarea clară că faptele de corupție și de abuz în serviciu sunt sancționate, iar excepțiile sunt reglementate și aplicate cu discernământ. Pe plan economic, măsurile vor contribui la creșterea predictibilității mediului administrativ și juridic, reducând riscurile de decizii discreționare sau corupție, care vor afecta negativ investițiile, transparența și eficiența cheltuirii fondurilor publice”, se mai arată în documentul citat.
Deputatul USR afirmă, totodată, că, prin această reglementare, „se asigură un echilibru normativ coerent, previzibil și proporțional, care protejează integritatea instituțiilor, responsabilitatea funcționarilor și respectarea principiilor statului de drept, contribuind în același timp la stabilitatea și buna funcționare a administrației publice și la consolidarea unui climat de încredere între cetățeni și autoritățile publice”.
Patru categorii de funcționari și demnitari, exceptate de la legea generală
Sub aceste pasaje atent redactate, parlamentarul progresist încearcă să justifice inoportunitatea aplicării unor prevederi din Codul penal în anumite situații reglementate de Codul Administrativ. Mai exact, este vorba despre două reglementări. Prima dintre ele constă în articolul 82 alineat 1 Cod penal, care vizează anularea și efectele renunțării la aplicarea pedepsei și potrivit căreia „persoana față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi (din drepturi – n.red.), interdicții sau incapacității ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită”.
A doua constă în articolul 90 alineat 2 Cod penal, care se referă la efectele amânării aplicării pedepsei, și care arată că „persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a mai săvârșit o nouă infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare”.
În acest sens, legea propusă de deputatul Ciprian Doru Rigman vrea să introducă, la articolele 142 alineat 4, 160 alineat 1, 204 alineat 2 și 717 alineat 1 din Codul Administrativ noi litere – „d” indice 1 și „g” indice 1, având ca și cuprins „rămânerea definitivă a unei hotărâri prin care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei sau anularea aplicării pedepsei pentru săvârșirea unei infracțiuni de serviciu ori de corupție, prin derogare de la prevederile articolului 82 alineat 1 și articolului 90 alineat 1 Cod penal”.
Nu scapă nici delegatul sătesc
Concret, în forma legii aflate în vigoare încetarea de drept a mandatelor delegatului sătesc, a mandatului primarului, a mandatului consilierului local și consilierului județean, precum și a raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici încetează, printre altele, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a pedepsei, pentru funcțiile alese, respectiv, în cazul funcționarilor publici, atunci când, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, s-a dispus condamnarea pentru o faptă prevăzută de articolul 465 alineat 1, litera „h” (infracțiuni contra umanității, contra statului, contra autorității, de corupție, de serviciu, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals sau cu intenție care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei), ori s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, indiferent de modalitatea de individualizare a pedepsei.
Proiectul de lege al deputatului USR propune, astfel, modificarea Codului Administrativ tocmai pentru a încălca drepturile delegatului sătesc, ale primarului, ale consilierului local, ale consilierului județean și ale funcționarilor publici, drepturi prevăzute de Codul penal. Aceștia ar urma să nu mai poată ocupa funcțiile alese sau numite, chiar dacă s-a dispus, de către un judecător, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei.
Așa cum am arătat mai sus, modificările propuse ar urma, în cazul în care legea ar trece de Parlament, să vizeze și delegatul sătesc. Legislația în vigoare prevede că locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleși în consiliile locale sunt reprezentați la ședințele consiliului local de un delegat sătesc. Acesta este asimilat aleșilor locali. Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de către o adunare sătească, convocată de primar.
26 de colegi ai deputatului progresist au semnat pentru susținerea proiectului
Inițiativa legislativă în discuție se află, în prezent, în consultare publică până în data de 3 noiembrie 2025. Prima dată, ea va intra în dezbaterea Senatului, iar Camera Deputaților este forul decizional.
Consiliul Economic și Social (CES) trebuie să emită avizul până pe data de 13 octombrie 2025. De asemenea, Consiliul Legislativ trebuie să înainteze avizul până pe data de 22 octombrie 2025. Iar de la Guvern se așteaptă punctul de vedere până pe 22 octombrie 2025, precum și fișa financiară, până pe 12 noiembrie 2025.
De remarcat este și faptul că proiectul de lege este susținut cu semnătură de către alți 26 de deputați și senatori USR. Este vorba despre Marius Nicolae Alecsandru, Monica Elena Berescu, Daniel Codruț Blaga, Mihai Cătălin Botez, Cristian Brian, Alexandru Paul Dimitriu, Andrei Florin Gheorghiu, George Gima, Adrian Giurgiu, George Nicolae Marussi, Diana Stoica, Vlad Ion Șendroiu, Dumitru Văduva, Răzvan Paul Anghel, George Cătălin Bochileanu, Ruxandra Cibu Diaconu, Irineu Darău, Ion Narcis Munteanu, Cătălin Emil Mîndru, Ana Cynthia Ioana Păun, Vasile Ciprian Rus și Gheorghe Ștefănache.
Principalul inițiator, Ciprian Doru Rigman, este deputat de Cluj, aflat la primul mandat de parlamentar. Este membru în Comisia pentru Învățământ și în Comisia pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă, dar ocupă și funcția de secretar al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților. De la începutul acestei legislaturi, acesta a luat cuvântul de patru ori. Înainte de a deveni parlamentar, acesta a activat ca profesor la Liceul teoretic „Liviu Rebreanu” din Turda. Este președintele USR Filiala Turda și membru în Biroul Județean al USR Cluj.
Departamentul de Stat al SUA: Investitorii americani se plâng de corupția guvernamentală din România
Recent, în Raportul Departamentului de Stat al SUA, se arată că investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală din România, cât și de cea din mediul de afaceri.
Astfel, investitorii americani se plâng de corupția atât la nivel guvernamental, cât și în mediul de afaceri, indicând în special serviciul vamal, autoritățile locale și instituțiile financiare. Percepția negativă este confirmată de Eurobarometrul din 2024: 94% dintre oamenii de afaceri români cred că fenomenul este generalizat, mult peste media europeană.
În ciuda existenței unor instituții precum ANI, ANAP sau ANABI, raportul arată că România încă nu a reușit să construiască un regim funcțional de confiscare a bunurilor obținute prin corupție și că reducerea normelor de guvernanță corporativă la companiile de stat a adâncit vulnerabilitățile.
Redăm mai jos integral secțiunea din Raportul privind climatul investițional din România:
„Secțiunea 8. Corupția România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă. În Indicele de Percepție a Corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, situându-se sub media UE de 62.
Din 2022, când CE a constatat că România a înregistrat progrese suficiente în eforturile sale de combatere a corupției la nivel înalt pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), CE a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept, care se aplică tuturor statelor membre.
Citește pe Antena3.ro
