Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe fondul creșterii accentuate a nemulțumirii medicilor care efectuează gărzi în spitale, chiar la început de an, ministrul Sănătății a anunțat că vrea să reformeze sistemul de gărzi, prin implementarea unei clasificări a acestora pe trei categorii - care vor fi plătite diferențiat, în funcție de responsabilitate și nivelul de solicitare -, precum și introducerea gărzilor de 12 ore, în loc de 24, în unitățile de urgență cu un volum mare de pacienți. Și Colegiul Medicilor din România susține reducerea gărzilor grele la 12 ore, dar cere și recunoașterea activității de gardă ca vechime în muncă.
Pe de altă parte, sindicaliștii solicită „o reformă a timpului de lucru” și acordarea tuturor drepturilor întregii echipe care participă la asigurarea continuității serviciilor medicale, atât în timpul nopții, cât și în zilele libere și de sărbătoare legală.
Sistemul de gărzi din spitale trebuie reformat, a spus, luni seară, ministrul Alexandru Rogobete, într-o postare pe pagina sa de Facebook, subliniind că aceasta este „o problemă majoră din sistemul de sănătate”, care nu a apărut recent, ci este una „nerezolvată de ani de zile, tratată adesea superficial, fără a corecta problema de fond – echitatea și sustenabilitatea”.
„Sistemul de gărzi trebuie reformat, regândit și adaptat realităților din spitale. Nu împotriva personalului medical, ci pentru personalul medical. Vorbesc despre toți profesioniștii din sănătate: medici, asistenți, farmaciști, biologi, chimiști, infirmieri și personal auxiliar – oameni de bună-credință, care duc zilnic greul sistemului. În special cei care aleg să respecte programul de lucru de la spitalul public”, a scris Rogobete în postarea sa, precizând că se lucrează deja la soluții concrete: „gărzi la domiciliu, gărzi de monitorizare și gărzi de urgență, plătite diferențiat, în funcție de responsabilitate și nivelul real de solicitare”.
„În spitalele de urgență, pentru anumite specialități, este nevoie de introducerea gărzilor de 12 ore, cel puțin într-o primă etapă. Sunt din ce în ce mai convins că acest pas este necesar pentru protejarea personalului medical și pentru siguranța pacienților”, a mai spus ministrul Sănătății, adăugând că a cerut echipei din instituţie, sindicatelor şi societăţilor profesionale ca săptămâna viitoare să demareze discuţiile pentru a se putea implementa varianta propusă.
„Am cerut echipei din Ministerul Sănătății, sindicatelor și societăților profesionale ca săptămâna viitoare să ne așezăm la aceeași masă și să punem pe hârtie o modificare legislativă clară, care să permită introducerea acestui sistem, inițial în spitalele de urgență, acolo unde presiunea este maximă și unde numărul de pacienți este foarte mare”, spune Alexandru Robogete, ministrul Sănătății.
CMR vrea plata corectă și recunoașterea vechimii pentru nopțile muncite
Și Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis, „în contextul dezbaterilor publice tot mai intense cu privire la regimul gărzilor medicale”, că susţine introducerea de gărzi cu o durată de numai 12 ore în spitalele cu un număr mare de cazuri complexe, dar solicită și plata orelor de gardă la nivelul grilelor actuale de salarizare, pentru toate segmentele de asistență medicală.
Totodată, CMR cere recunoaşterea activităţii de gardă ca vechime în muncă, argumentând că efortul depus de medici în astfel de ture, frecvent extinse şi foarte solicitante în multe situaţii, trebuie reflectat în mod corect în parcursul profesional şi în drepturile legale ale doctorilor.
De asemenea, Colegiul Medicilor propune evaluări profesionale centrate pe actul medical, care să ia în considerare dificultatea cazurilor gestionate, riscurile implicate și presiunea sub care sunt luate deciziile medicale, unele chiar vitale, în special în cadrul gărzilor.
„Garda medicului reprezintă o activitate medicală ce trebuie gestionată cu responsabilitate, asumată continuu, ce implică atenţie, decizii rapide şi intervenţii în momente critice, dar şi un efort extins al medicului aflat de gardă”, a transmis CMR, luni, într-un comunicat de presă.
Prin recunoașterea deplină a gărzilor, doctorii s-ar putea pensiona la 40 de ani
Și sindicaliștii au reacționat în scandalul gărzilor, amintind că, în ultimii 10 ani, au cerut în mod sistematic tuturor guvernanților recunoașterea timpului de lucru aferent gărzilor ca timp aferent unui stagiu suplimentar de cotizare la sistemul de pensii, dar au fost ignorați.
Potrivit Federației „Solidaritatea Sanitară” din România, recunoașterea deplină a gărzilor suplimentare ca timp de lucru presupune și recunoașterea împlinirii anticipate a stagiului de cotizare, „ce trebuie să aibă drept consecință posibilitatea (nu obligația) de a ieși la pensie odată cu împlinirea echivalentului unei norme prestate la nivelul stagiului maxim de cotizare (40 de ani)”.
„Conform Codului Muncii, limita zilnică a timpului de lucru pentru un cetățean este de maxim 12 ore/zi (13 ore/zi este limita stabilită prin Directiva privind timpul de lucru).
Durata medie a timpului de lucru continuu, cumulat, al unui medic care efectuează gărzi, atunci când prestează gardă, este de regulă de 24 de ore, în multe cazuri depășind 30 de ore. Cu alte cuvinte, limita timpului zilnic de lucru, menită să protejeze sănătate lucrătorilor, nu doar că nu este respectată în cazul medicilor care efectuează gărzi, ci se ajunge la durate cumulate ale timpului de lucru continuu ce depășesc echivalentului unei zile. Sunt ușor de înțeles consecințele acestei durate a muncii asupra sănătății medicilor și posibilității lor de a-și desfășura activitatea profesională”, arată sindicaliștii de la „Solidaritatea Sanitară”.
„Realitatea din sistem este mult mai dură decât pare din exterior”
„Realitatea din sistem este mult mai dură decât pare din exterior”, susțin și sindicaliștii de la Sanitas Constanța, care afirmă că „atunci când ești plătit ca acum 7 ani, dar responsabilitatea și volumul de muncă au crescut, frustrarea și demotivarea sunt inevitabile”.
În plus, „durata gărzilor este inumană”, susțin reprezentanții Sanitas: „Există situații în care o gardă ajunge la peste 32 de ore. 32 de ore în care medicul trebuie să fie lucid, prezent, responsabil pentru vieți”. Prin urmare, tot mai mulți medici aleg să lucreze în privat sau să plece în străinătate, „nu pentru că nu le pasă, ci pentru că nu mai pot duce ritmul și presiunea unui sistem care nu îi protejează”.
„Epuizarea este reală”, mai spun sindicaliștii de la Sanitas, iar „lipsa odihnei, stresul cronic și responsabilitatea uriașă duc inevitabil la burnout”.
„Important de știut:
- Medicul este obligat să facă doar garda prevăzută în contractul individual de muncă.
- Restul gărzilor sunt opționale. Este dreptul lui să refuze, iar angajatorul nu îl poate obliga. Chiar și fără scutiri de gărzi, nimeni nu poate fi forțat să facă gărzi suplimentare”, a transmis Sanitas Constanța.
„Solidaritatea Sanitară”: „Reforma trebuie să vizeze întreaga echipă”
Pe de altă parte, sindicaliștii atrag atenția că gărzile nu înseamnă doar medici. Practic, spun ei, în spatele fiecărei gărzi funcționează o întreagă echipă (asistenți medicali, infirmieri, brancardieri etc.) și este incorect ca reformele privind gărzile să vizeze doar medicii, ignorându-i pe ceilalți.
„Reforma trebuie să vizeze întreaga echipă care contribuie la asigurarea continuității serviciilor medicale. Odată cu gărzile medicilor trebui rezolvate problemele cu care se confruntă întreaga echipă care contribuie la asigurarea permanenței serviciilor medicale.
Este necesară o reformă a timpului de lucru și a compensațiilor acordate pentru programele atipice de lucru, cum sunt lucrul în timpul nopții și în zilele libere și de sărbătoare legală.(...)
Toate drepturile angajaților din sănătate care asigură continuitatea serviciilor medicale trebuie acordate la valoarea lor reală. În discuție sunt, alături de tariful orar al gărzilor, compensațiile legitime (numite „sporuri”) acordate pentru lucrul în timpul nopții (în ture) și în zilele liberele sau de sărbători legale. Fiecare dintre aceste drepturi trebuie raportat la salariul de bază în plată”, a transmis, ieri, Federația „Solidaritatea Sanitară”, precizând că, în ultimii ani, au cerut în mod constant aceste drepturi „la valoarea lor reală”, inclusiv printr-o serie amplă de proteste, și vor continua să o facă.
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România solicită „acordarea tuturor drepturilor angajaților care participă la asigurarea continuității serviciilor medicale, atât a drepturilor aferente gărzilor, cât și a celor aferente lucrului în timpul nopții și în zilele libere și de sărbătoare legală”.
Acuzația care a reaprins fitilul nemulțumirii: „70% dintre medici nu fac, plus rezidenții”
Directoarea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Constanţa, Raluca Ştefan, a afirmat, cu câteva zile în urmă, că sunt medici în unitatea medicală care merg la sală sau pe care îi vede în cârciumi, dar care sunt scutiţi de gărzi pe motiv că nu pot sta mai mult de două ore în picioare. Ea a menţionat că 70% din personalul medical al spitalului nu face gărzi, iar mulți dintre cei „scutiți” sunt medici tineri, cu vârste de până în 50 de ani.
„Am medici care fac kite, am medici pe care îi văd, când plec acasă, în cârciumi, prin vitrine îi văd, eu trecând cu maşina îi văd, şi sunt scutiţi de gărzi. Sunt colegi medici care fac sală, dar sunt scutiţi de gărzi pentru că nu pot să stea mai mult de două ore în picioare, că li se recomandă 15 minute la câte două ore să stea întinşi, în specialităţi chirurgicale. Sunt foarte tineri, sunt mai tineri ca mine. De 30 de ani, 35, până în 50 de ani sunt”, a declarat Raluca Ştefan, precizând că situația este aceeași la nivel național și că este nevoie de o intervenție la nivel legislativ.
Afirmațiile acuzatoare au reaprins, însă, fitilul unor nemulțumirii mai vechi legate de gărzile epuizante pe care sunt nevoiți să le facă doctorii.
„Trebuie să se termine cu bătaia de joc”
Sute de medici au reacționat pe rețelele sociale, acuzând că, în România, garda a devenit mecanismul prin care sunt acoperite lipsa de personal, infrastructura subdimensionată și managementul care mută riscul în josul piramidei sistemului, povara fiind redistribuită către cei care pot refuza cel mai greu.
În același timp, spun medicii, autoritățile ignoră de mulți ani o problemă foarte mare și anume: epuizarea fizică și psihică a cadrelor medicale.
„Garda de 24 de ore nu este doar «muncă multă». Este degradare de performanță sub oboseală, cu risc pentru pacient și pentru profesionist. În orice arhitectură serioasă de siguranță ocupațională, oboseala este tratată ca factor de risc sistemic, nu ca defect moral individual”, spune unul dintre sutele de medici revoltați, pe un grup dedicat personalului medical.
„Trebuie să se termine cu bătaia de joc. Garda trebuie să fie: ori pe secție sau în bloc operator sau în urgență sau pe alte secții din spital sau pe camera de gardă. Să faci gardă peste tot este inuman și periculos”, scrie, pe același grup, un alt medic, rezident și economist licențiat în Managementul Serviciilor Sanitare.
Un trend mondial: doctorii tineri pun limite clare programului
Un alt medic amintește o dezbatere recentă din Statele Unite, care surprinde un nou trend și „o tensiune reală din medicina actuală, vizibilă peste tot în lume, dar perfect recognoscibilă și la noi: medici de 50–60+ ani care încă fac gărzi de urgență și medici de 30–40 de ani care pun limite clare programului”.
„Descrie o cultură veche, construită pe ideea de disponibilitate totală: pagerul, garda, nopțile nedormite au devenit dovada «medicului adevărat»… Oboseala a fost normalizată. Viața personală, amânată… Epuizarea, confundată cu profesionalismul…
Generațiile tinere spun altceva și nu din comoditate, ci din date: burnout-ul NU este o slăbiciune, privarea de somn crește riscul de erori, iar medicina NU este sustenabilă dacă îți cere să te autodistrugi”, scrie dr. Anca Tâu, pe o rețea socială, subliniind că, „în România, problema este chiar mai dură: deficit cronic de personal; gărzi prost plătite sau plătite simbolic; norme rigide, rămase din alte decenii; migrația masivă a medicilor tineri; responsabilitate juridică mare, suport instituțional minim”.
„Medicii mai în vârstă rămân în gărzi NU pentru că vor, ci pentru că, de multe ori, NU mai are cine. Medicii tineri NU refuză munca. Refuză un model de viață care promite epuizare sigură și recunoștință incertă. NU este o confruntare între „harnici” și „comozi”. Este un conflict între un sistem care NU s-a adaptat și oameni care refuză să mai plătească un preț tăcut.(…) Problema NU sunt generațiile. Problema este un sistem care a glorificat epuizarea și a amânat organizarea”, spune dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie.
Citește pe Antena3.ro
