Cele două dosare care privesc activitatea penală pe care a desfăşurat-o, pe vremea când conducea Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, nu par să o descurajeze pe protejata lui Ioan Oltean. Crinuţa Dumitrean aspiră, în continuare, să obțină funcţii de demnitate publică în statul român, în ciuda faptului că riscă să primească ani grei de închisoare. Acest lucru reiese dintr-o acţiune incredibilă pe care a demarat-o la scurt timp după ce a părăsit arestul Poliţiei Capitalei.
Este vorba despre o contestaţie în anulare depusă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anularea unei hotărâri irevocabile, prin care a fost declarată incompatibilă, ca urmare a neconcordanţelor dintre averea dobândită şi veniturile realizate până în anul 2012. Lucrurile, în această speţă, urmează să fie elucidate în perioada imediat următoare la instanţa supremă. Demersul fostei şefe a ANRP, prin care încearcă să anuleze sancţiunea, vine în contextul în care a fost deja trimisă în judecată într-unul dintre dosare, iar în al doilea este cercetată chiar alături de protectorul ei, Ioan Oltean.
Şi-a făcut Crinuţa Dumitrean planuri pentru o viitoare carieră în administraţia publică? Fosta şefă a ANRP speră să iasă basma curată din cele două dosare în care este acuzată de fapte de corupţie în legătură cu dosarele penale de despăgubire în care este impicată? “Jurnalul Naţional” prezintă modul în care apropiata lui Ioan Oltean încearcă să întoarcă o decizie irevocabilă a instanţei în favoarea ei.
Avere mai mare cu 150.000 de euro decât veniturile realizate Secţia de Contencios Administrativ a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie a luat în discuţie, la jumătate de an de la depunerea dosarului, contestaţia în anulare formulată de Crinuţa Nicoleta Dumitrean împotriva unei decizii irevocabile pronunţate la mijlocul anului 2014, prin care a fost constatată starea de incompatibilitate a fostei preşedinte a ANRP.
În 20 aprilie 2012, Agenţia Naţională de Integritate, condusă, pe atunci, de Horia Georgescu (impl icat, de asemenea, într-unul dintre dosarele ANRP trimise în judecată de DNA), a finalizat două rapoarte de evaluare a averii Crinuţei Dumitrean. Primul a evidenţiat diferenţe semnificative între averea dobândită şi veniturile realizate, în perioada în care pupila lui Ioan Oltean şi-a exercitat funcţia de preşedinte ANRP (din octombrie 2009, până în noiembrie 2011), cea de director general adjunct în cadrul Institutului Naţional de Administraţie (perioada 30 aprilie 2009 – 8 august 2009), precum şi funcţia de director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (din 17 iulie 2006, până la data efectuării verificărilor). Cu acest prilej, inspectorii de integritate au constatat o diferenţă între averea deţinută şi veniturile realizate de 627.105 lei, adică aproximativ 152.635 euro.
Aceste informaţii au obiectul unei sesizări înaintate Comisiei de Cercetare a averilor, instituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea începerii acţiunii de control. Ulterior, datele au alcătuit Raportul ANI nr. 23167/GII/20.04.2012. În paralel, la nivelul ANI s-a constituit un al doilea dosar de evaluare a Crinuţei Dumitrean, în urma căruia s-a constatat că, în perioada 30 aprilie 2009 – 4 noiembrie 2011, aceasta s-a aflat în stare de incompatibilitate, deoarece a exercitat simultan funcţia de director al APIA, cea de director general cu rang de subsecretar de stat în cadrul Institutului Național pentru Administraţie, dar şi funcţia de preşedinte cu rang de secretar de stat al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
Instanţa a decis că este incompatibilă
Drept urmare, Crinuţa Dumitrean a fost găsită incompatibilă, fiind decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani. Protejata lui Ioan Oltean ocupa, la data întocmirii de către ANI a acestor rapoarte, funcţia de director al APIA, poziţie pe care a părăsit-o la începutul anului 2013.
Ambele rapoarte de evaluare ale Agenţiei Naţionale de Integritate au fost atacate de către Crinuţa Dumitrean în instanţă, în aceeaşi zi – 8 mai 2012 – la Curtea de Apel Bucureşti.
Constituite în două dosare, cauzele au fost discutate separat. Astfel, în data de 12 octombrie 2010, magistraţii au luat în discuţie al doilea raport de evaluare al ANI, pe care Curtea de Apel l-a anulat. Asta, cu toate că, în data de 10 octombrie, când s-a judecat cererea Crinuţei Dumitrean de anulare a primului raport ANI, instanţa a respins solicitarea ca inadmisibilă.
Agenţia Naţională de Integritate a atacat cu recurs a doua hotărâre a Curții de Apel Bucureşti, procesul finalizându-se la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 13 iunie 2014, când judecătorii au decis, irevocabil, să admită recursul ANI şi să modifice sentinţa atacată. Cererea Crinuței Dumitrean de anulare a raportului de evaluare prin care a fost declarată incompatibilă fiind, la rândul ei, respinsă.
Din acel moment au început să curgă, practic, cei trei ani de interdicţie în ceea ce o priveşte. Cât de consistentă este „zestrea” acumulată Crinuţa Dumitrean a menţionat pentru prima dată cuantumul veniturilor obținute abia în declaraţia de avere depusă pe data de 15 iunie 2011. În declaraţiile din 2009 şi 2010, a specificat doar că aceste informaţii sunt în conformitate cu fişa fiscală şi cu contractul de muncă. Conform declaraţiei depuse în 22 mai 2009, în calitate de director general al INA.
Aceasta a menţionat că a înregistrat, în anul fiscal anterior, venituri de la APIA şi de pe urma unui PFA. Tot atunci, a menţionat că deține în proprietate un teren intravilan, în Voluntari, în suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, achiziţionat chiar în anul 2009, precum şi trei terenuri agricole, în suprafaţă totală, de 6,7 hectare, amplasate în județul Ilfov (localităţile Afumaţi, Dascălu şi Tunari), achiziţionate în perioada 2006-2007. În aceeaşi declaraţie de avere mai apărea un autoturism Audi A4 fabricat în 2001 şi un credit luat de la BancPost, de 5.000 de euro. În declaraţia de avere din 20 octombrie 2009, apare un alt autoturism, BMW, fabricat în 2006, dar şi un nou credit, luat de la BRD, în valoare de 10.000 de euro.
Într-o altă declaraţie de avere, publicată la 24 februarie 2010, în calitate de preşedinte al ANRP, Dumitrean nu mai menţionează autoturismul Audi, iar din cea din 8 octombrie 2010 dispare creditul de 5.000 de euro de la BancPost. Abia în 15 iunie 2011, apar primele informaţii cu privire la veniturile încasate de Crinuţa Dumitrean: 49.836 de lei, adică puţin peste 4.000 de lei lunar. În 13 iunie 2011, mai depune o declaraţie, în care menţionează că a mai încasat suma de 5.651 de lei, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului Proprietatea.
Crinuţa Dumitrean a fost acuzată că a încălcat dispoziţiile Legii nr. 161/2003, referitoare la asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor sau funcţiilor publice şi mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, dar şi prevederile Statutului Funcţionarului Public.
Ultimele declaraţii de avere datează din 31 mai 2012, respectiv 14 ianuarie 2013, întocmite de Crinuţa Dumitrean în calitate de director al APIA. În prima menţionează venituri de 43.239 lei încasate de la ANRP şi 11.430 încasate de la APIA, iar, în cea de-a doua, apar venituri încasate doar de la APIA, în cuantum de 51.801 lei.
Penală, dar cu gândul la imagine
La sfârşitul anului 2014, Crinuţa Dumitrean a fost reţinută şi arestată preventiv în primul dosar ANRP, alături de Alina Bica. În 15 decembrie, dosarul a fost trimis în judecată cu Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Gragop Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru în stare de arest preventiv, iar Sergiu Diacomatu, deputatul Cătălin Teodorescu şi juristul Ministerului Justiţiei, Oana Vasilescu, sub control judiciar. În acelaşi dosar, Remus Baciu se afla deja în penitenciar, fiind condamnat într-o altă cauză, iar deputatul UDMR Marko Attila era deja fugit în Ungaria. Tot sub control judiciar a fost trimis în judecată şi beneficiarul despăgubirilor, Gheorghe Stelian, zis „Stelu” (foto), săgeata lui Dorin Cocoş.
Dosarul vizează acordarea cu titlu de despăgubiri a sumei de 377.282.300 lei pentru un teren agricol prin conversiune în titluri de proprietate, care este mai mare decât totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 lei. Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit ca parte civilă, solicitând obligarea inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente la plata sumei de 263.327.559 lei, echivalentul sumei de 61.714.021,4 euro. Cu acest prilej, averea Crinuţei Dumitrean a fost pusă sub sechestru.
În aceste condiţii, după părăsirea arestului Poliţiei Capitalei, Crinuţa Dumitrean a găsit de cuviinţă să depună, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o contestaţie în anulare împotriva Deciziei irevocabile din 2014, pronunţată de aceeaşi instanţă, prin care a fost declarată incompatbilă, prin pierderea procesului împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate. Contestaţia a fost înregistrată în 26 iunie 2015, iar primul termen de judecată a avut loc săptămâna trecută, când magistraţii au amânat cauza pentru data de 4 martie.
Anchetată în al doilea dosar, alături de protectorul ei, Ioan Oltean
La o jumătate de an după ce a formulat contestația în anulare pentru „albirea” în cauza privind incompatibilitatea, Crinuța Dumitrean a fost arestată preventiv într-un al doilea dosar referitor la retrocedările ilegale acordate de ANRP. În acelaşi dosar au mai fost arestați preventiv omul de afaceri Mihai Rotaru, dar şi alți patru inculpați. Însărcinată în opt luni, la acel moment, Dumitrean a fost transportată la Spitalul Polizu, după ce i s-a făcut rău.
Crinuța Dumitrean a primit anunțul instanței în spital, unde încă se află internată, după ce i s-a făcut rău şi vineri, în sala de judecată. Ea a fost eliberată ulterior. În acelaşi dosar, procurorii au cerut arestarea preventivă a deputaților Ioan Oltean şi Cătălin Teodorescu. Oltean este acuzat că a primit mită 600.000 de euro în încinta unei parohii de la omul de afaceri Mihai Rotaru, pentru a interveni la Crinuța Dumitrean, astfel încât să fie aprobată în comisia ANRP cererea omului de afaceri de acordare a unei despăgubiri de aproape 109 milioane de lei, pentru un teren în Piteşti.