Hienele de pe moşia Brătienilor, implicate şi în demolarea mediului

Echipa Vişoiu-Pricop a produs un dezastru ecologic în Munţii Făgăraş pe banii CEC
Afacerile imobiliare oneroase cu terenurile familiei Brătianu au adus în prim-plan un cuplu de “băieţi deştepţi” care au reuşit să obţină o despăgubire uriaşă, de 10 milioane de euro. Cuplul Vişoiu-Pricop este binecunoscut în Argeş şi pentru alte isprăvi care s-au aflat şi în investigaţiile ziariştilor de la Jurnalul Naţional.
Să precizăm că Valentin Vişoiu este acţionarul principal al grupului Conarg, care a obţinut prin firmele lui multe lucrări finanţate din bani publici. Avocatul şi asociatul lui este Radu Pricop, devenit celebru ca iubit de dată recentă al Ioanei Băsescu. Pricop s-a aflat însă în relaţii apropiate şi cu Elena Băsescu, al cărei apărător ales a fost în anul 2007 în câteva procese cu publicaţii tabloide.
Vişoiu şi Pricop sunt strâns legaţi nu doar de “afacerea Ştefăneşti”, care se află de două  săptămâni în centrul investigaţiilor de presă pentru falsurile şi manevrele dubioase făcute pe fosta moşie a Brătienilor. Ei sunt şi protagoniştii unui dezastru ecologic produs în Munţii Făgăraş, unde au pornit construcţia unor microhidrocentrale.

Investigaţiile Jurnalului Naţional din 2011 şi 2012 au adus probe concrete despre dezastrul ecologic produs de constructorii de microhidrocentrale din Făgăraş.
În judeţul Argeş, responsabilii cu “energia verde” sunt afaceriştii locali Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu, prin firma Imob Expert Consulting. Cei doi vor fi beneficiarii a 10 microhidrocentrale care urmează să fie construite pe pâraiele Capra, Buda şi Otic, afluneţii râului Argeş, într-o arie protejată, încadrată în reţeaua Natura 2000, ca sit de importanţă comunitară. Proiectul a fost elaborat de Aqua-Invest SRL, iar finanţarea este asigurată de CEC Bank.

Autorităţile care au avizat acest proiect dau din colţ în colţ, afirmând că toate avizele au fost acordate “conform prevederilor legale”. Din păcate, aşa cum se poate constata la faţa locului, toate aceste prevederi au rămas doar pe hârtie. În urma unei solicitări a cotidianului Jurnalul Naţional, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu s-au deplasat pe cele trei pâraie, unde au constatat că deşeurile sunt depozitate anapoda. Directorul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Marius Bărbulescu, a precizat că societatea Imob Expert Consulting a fost amendată contravenţional cu 20.000 de lei.

O echipă de experţi din cadrul Asociaţiei Române de Mediu (ARM) a vizitat recent şantierul unde se construiesc aceste microhidrocentale, pentru a analiza dacă se respectă normele naţionale şi comunitare de mediu. Echipa a constatat că pe pârâul Otic a fost instalată deja conducta prin care va trece apa necesară microhidrocentralelor, iar pe râul Capra lucrările sunt în plină desfăşurare. “Cele mai mari probleme din punct de vedere al respectării legislaţiei de mediu sunt cele legate de activităţile desfăşurate direct în albia minoră a râurilor (unde au fost amplasate, de regulă, conductele de apă pentru mmicrohidrocentrale). S-a putut constata că lucrările au dus la afectarea gravă a ecosistemului acvatic, ca urmare a cantităţilor mari de materii în suspensie, a utilizării de materiale explozive pentru derocări şi executării lucrărilor cu utilaje şi echipamente direct în albia râurilor. S-a constatat, de asemenea, şi degradarea malurilor, afectarea zonelor de reproducere a păstrăvului şi posibile probleme în asigurarea debitului apei necesare menţinerii ecosistemului, având în vedere că sunt folosite conducte de peste 0,7-1,2 metri în diametru”, susţin experţii într-un protest public.

Totodată, un număr de 20 de organizaţii neguvernamentale şi asociaţii de pescari sportivi i-au transmis ministrului Mediului un protest în legătură cu dezastrul care are loc în judeţul Argeş, în care se arată cum sunt încălcate cele mai elementare norme de mediu într-o arire protejată la nivel european.

În anul 2011, pentru Jurnalul Naţional, directorul Administraţiei Naţionale “Apele Române”, David Csaba, a precizat că “legislaţia românească prevede că este interzisă degradarea albiei şi a malurilor pe parcursul execuţiei şi exploatării lucrărilor. Totodată, trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru apărarea obiectivelor socio-economice şi a terenurilor riverane împotriva inundaţiilor, atât pe parcursul execuţiei, cât şi pe parcursul exploatării”.

După un an de la demascarea dezastrului de către Jurnalul Naţional şi la presiunea Comisiei Europene, comisarii Gărzii Naţionale de mediu au fost obligaţi să deschidă ochii şi să se deplaseze pe teren pentru a constata nenorocirea care s-a abătut asupra Munţilor Făgăraş. Potrivit comisarului general Ovidiu Constantin Daescu, nerespectarea acordului de mediu duce la “interzicerea activităţii sau realizarea proiectului până la adoptarea unei decizii de către autoritatea competentă”. Pentru neregulile constatate, firma Imob Expert Consulting SRL a lui Badea şi Vişoiu a fost amendată cu 100.000 de lei, pentru că nu a notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului Piteşti privind modificările aduse proiectului pe Pârâul Buda-Otic, modificări referitoare la instalarea conductei. A mai primit şi o amendă de 20.000 de lei pentru deficienţele privind gestionarea deşeurilor.

Dezastrul din Munţii Făgăraş a intrat în atenţia comisarilor europeni, care au demarat o acţiune-pilot împotriva statului. În cazul în care se constată că România nu a respectat legislaţia de mediu a comunităţii europene este foarte posibil ca să fie demarată procedura de infringement. “În lumina noilor informaţii sunt suficiente elemente pentru a cere clarifică ri autorităţilor române cu privire la aplicarea legislaţiei de mediu comunitară”, se precizează într-un document al Comisiei Europene anunţat de Jurnalul Naţional în august 2012.