Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Televiziunea publica germana ARD, prin emisiunea Panorama, in colaborare cu agentia de stiri Associated Press (AP) au publicat o investigatie comuna care dezvaluie locatia unei inchisori ilegale a CIA la Bucuresti in subsolul cladirii ORNISS. Ancheta jurnalistica aduce informatii legate de identitatea prizonierilor care au trecut prin aceasta locatie si arata ca pe teritoriul Romaniei au fost folosite tehnici dure de interogare, clasificate ca tortura.
Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie CRJI a participat pe parcursul a aproape un an la aceasta investigatie jurnalistica impreuna cu reporterii straini. Subiectul "inchisorile CIA" demonstreaza ca serviciile secrete se comporta exact ca pe timpul comunismului, servind un regim totalitar si in numele parteneriatului cu Uniunea Sovietica, insa acum o fac in numele combaterii terorismului si a parteneriatelor strategice cu NATO, SUA sau Uniunea Europeana. S-a schimbat doar stindardul sub care lupta. Documente publice demonstreaza acum ca autoritatile romane au mintit atunci cand au negat categoric posibilitatea existentei unor centre de detentie si transferuri de prizonieri CIA. Mai mult, noile informatii fac ancheta parlamentara de investigare a subiectului sa para doar o operatiune de acoperire a faptelor.
In apropierea depoului CFR Grivita, cladirea ultrasecurizata a Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat ORNISS este inconjurata de cateva case si un vast teren al nimanui unde ruginesc resturi ale fostului Institut de Geofizica si Geologie. Din intregul fost complex de cercetare, aflat in avansata stare de degradare si lipit de poarta de acces spre curtea interioara a ORNISS, a ramas o singura cladire animata: o dugheana care adaposteste paznicii ruinelor.
Dugheana este supravegheata de la distanta de camere de luat vederi si senzori sofisticati. Sub privirile paznicilor care imbatranesc in baraca de paza de 20 de ani, fostul centru de cercetare se prabuseste lent. Mare lucru nu mai au de pazit. "N-am vazut nici un american pe aici. Ce vedem zilnic sunt angajatii ORNISS, care vin cu familia la lucru si-si aduc de mancare la pachet. Parca merg la picnic", e singurul lucru pe care-l auzim de la paznic. Se incalzeste la resou si urmareste foarte atent, inghesuit in baraca, o emisiune la TV. Ii este frica sa-si dea numele. Colegul sau din cealalta tura nu a vrut sa vorbeasca deloc.
Teroristi VIP
Conform AP si ARD, care citeaza surse de rang inalt din CIA, pe sub ochii paznicilor din dugheana aflata la intrarea din spate a ORNISS au trecut in cadrul unei operatiuni strict secrete Mohammad si Walid bin Attash implicati in bombardarea portavionului USS Cole, Khalid Sheik Mohammad artizanul atacurilor din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene din New York, Ramzi Binalshibh, Abd al-Nashiri si Abu Faraj al-Libi. Ultimul a fost cheia care a dus la identificarea curierului de incredere al lui Ossama ben Laden. Acest curier a condus involuntar trupele speciale americane in ascunzatoarea liderului Al-Qaeda, locul in care ben Laden a si fost executat in mai anul acesta. Investigatia difuzata de ARD contine si un interviu cu avocata din New York a lui Abd al-Nashiri, care confirma faptul ca acesta a fost detinut la Bucuresti.
Inchisoarea secreta avea numele de cod Bright Light si a fost activata la sfarsitul lui 2003, dupa ce locatii similare din Thailanda, Lituania si mai ales Polonia au trebuit evacuate. Conform acelorasi materiale de presa, locatia din Bucuresti a fost deschisa in acelasi timp cu o inchisoare similara la Rabat, in Maroc, si a fost scoasa din uz in 2005. Aceasta inseamna ca inchisoarea ilegala a functionat atat sub guvernarea Iliescu – Nastase, cat si Basescu – Tariceanu.
Citește pe Antena3.ro
Ca in multe alte scandaluri la nivel inalt, detaliile care au pornit investigatia vin initial din afara Romaniei. In acest caz au fost mai multe surse oficiale care, sub protectia anonimatului, au confirmat independent informatia conform careia inchisoarea CIA din Romania a fost amenajata in subsolul uneia dintre cladirile ORNISS. Doua dintre surse au ocupat functii de conducere in cadrul CIA si au fost implicate direct in inspectarea si operarea locatiei din Bucuresti. Documente, oficial clasificate, legate de avioane care figurau ca fiind operate de CIA si care transportau teroristi au iesit la iveala in urma unor investigatii independente legate de aterizari si decolari pe si de pe Aeroportul Baneasa din Bucuresti, dar si de pe "Mihail Kogalniceanu" din Constanta.
Conform presei americane, cel putin 100 de suspecti de activitati teroriste au fost transportati in jurul lumii cu o flota de mai mult de 26 de avioane private, inchiriate de CIA prin companii de fatada sau prin intermediari legali. Suspectii de terrorism nu au fost trecuti nici un moment prin sistemul legal american, ei fiind interogati si detinuti in inchisori ilegale din diverse tari partenere ("black sites") sau la baza militara de la Guantanamo, Cuba. Suspectii de terorism au intrat si iesit ilegal din tarile partenere unde au fost detinuti. Operatiunea secreta a CIA de identificare, capturare si interogare a suspectilor de activitati teroriste ("renditions") a avut loc sub administratia Bush. Cea mai intensa activitate a fost inregistrata intre 2003 si 2005. Administratia Obama a inchis oficial programul la inceputul lui 2009.
Teroristi in avionul proprietarului FC Liverpool
In septembrie anul acesta, organizatia Reprieve a pus la dispozitia mai multor jurnalisti aproape 1.700 de documente legate de o disputa comerciala intre doua companii americane: Richmor Aviation Inc si SportsFlight, un broker de zboruri private. Richmor este operatorul avionului N85VM detinut de co-proprietarul echipei de baseball Red Sox din Boston, care detine echipa de fotbal FC Liverpool. Richmor a actionat in judecata intr-un tribunal din statul New York firma SportsFlight care nu a platit serviciile de utilizare a avionului. Din documentele acum publice reiese ca avionul a fost folosit de CIA pentru transportul de personal si detinuti. Avionul a efectuat 1.258 de ore de zbor pentru CIA, intre 2002 si 2005, ora de zbor fiind facturata cu aproape 5.000 de dolari.
Cel mai cunoscut caz documentat oficial de transportare a unui suspect de terorism arestat ilegal in care avionul a fost implicat este cazul Abu Omar, un cleric musulman rapit de CIA la Milano si transportat in Egipt, unde a fost interogat sub tortura, iar apoi eliberat de un tribunal egiptean in 2007. Cazul a devenit public, iar justitia italiana a condamnat 22 de agenti CIA, un ofiter al armatei SUA si doi agenti ai serviciilor secrete italiene pentru implicarea in rapirea lui Abu Omar.
Acelasi avion a aterizat in mai multe randuri in Romania, initial sub indicativul N85VM, apoi sub indicativul schimbat N227SV. Din documentele Richmor Aviation reiese ca avionul a efectuat intre 25 si 28 ianuarie 2004 urmatoarea cursa: Washington - Geneva - Doha (Qatar) - Riad (Arabia Saudita) - Amman (Iordania) - Bucuresti Baneasa - Barcelona - Washington. Pe 26 ianuarie 2004, cand avionul a aterizat pe Aeropoertul Baneasa venind de la Amman cu directia Barcelona, la bord erau tot sapte pasageri. De la Baneasa, avionul a decolat cu doi pasageri mai putin spre Barcelona. Intre 11 si 13 aprilie acelasi an, avionul a avut urmatoarea cursa: Washington - Guantanamo Bay - Tenerife - Bucuresti - Rabat (Maroc) - Washington. Pe 12 aprilie a aterizat la Baneasa venind de la Guantanamo cu escala la Tenerife cu opt pasageri bord si a decolat cu noua catre Rabat, de unde a plecat mai departe spre Washington cu numai cinci pasageri. Documentele mai arata o cursa a avionului sub indicativ schimbat, N227SV, in octombrie acelasi an. Avionul venea de la Amman si a aterizat la baza militara de la Mihail Kogalniceanu. A aterizat la 20:30 si a decolat la 21:00, facand naveta intre Cipru, Cehia, Liban si Iordania. Persoana care apare pe pozitia de "coordination fees" in documentele intocmite la aterizarea avionului pe Kogalniceanu este proprietarul unei companii aeriene slovene, Trilar Marjan. In 1999, compania sa a fondat Camera de Comert Americana la Liubliana AmCham.
Din acte reiese evident ca in primul caz doi pasageri au coborat de la bord, iar in al doilea un pasager a fost imbarcat sub ochii oficialilor de pe Aeroportul Baneasa. Aceste fapte au fost negate negru pe alb de comisia parlamentara de ancheta a existentei centrelor de detentie sau zborurilor CIA, la punctul 6 din capitolul Concluzii: "La intrebarea daca zboruri civile americane sau ale altor state ar fi putut transporta, lasa ori ridica persoane care ar fi asimilate detinutilor, pe teritoriul roman sau in responsabilitatea autoritatilor romane, potrivit normelor internationale, comisia de ancheta raspunde negativ". Mai mult, inainte sa treaca la capitolul concluzii, comisia a precizat ca "nici un pasager nu a coborat sau urcat din/in avion", referindu-se la zborurile investigate.
Nu-i asa ca nu am avut detinuti CIA?
La fel ca pentru paznicii din dugheana de vizavi de fortareata ORNISS, informatii relevante au ramas ascunse membrilor comisiei parlamentare de ancheta, condusa de Norica Nicolai. In aprilie 2008, comisia facea publice concluziile sale, negand in sapte puncte orice posibilitate ca centre de detentie ale CIA sa fi existat in Romania sau ca prizonieri ai agentiei americane sa fi fost transferati prin vreunul din aeroporturile romanesti. Cel putin punctul 6, care neaga transferuri de persoane din avioanele americane care au aterizat la Baneasa, este demontat acum de documentele prezentate mai sus. Nimeni nu a mentionat pana acum ca pasageri au fost debarcati sau imbarcati din zborurile CIA.
Facturile Romatsa nu se refera la astfel de amanunte. Iar despre o investigatie legata de identitatea celor debarcati/imbarcati nu s-a discutat pana acum. Restul concluziilor comisiei vin ca urmare a unor intrebari puse parca special pentru a ingropa subiectul. In plus, ca argument relevant, comisia si-a consolidat concluziile prin adaugarea raportului "societatii civile", personificata de Organizatia pentru Apararea Drepturilor Omului OADO. Respectiva organizatie concluziona si ea ca nici nu poate fi vorba despre astfel de zboruri sau prizonieri ai CIA La sfarsitul lui 2006, aproape la un an de la redactarea concluziilor trimise comisiei, Florentin Scaletchi, presedintele OADO, a fost arestat pentru luare de mita si trafic de influenta si condamnat ulterior la sase ani de inchisoare.
Comisia dadea ca sigura imposibilitatea unor disfunctionalitati sau a "unor fisuri in sistemul de control complet al traficului civil sau militar ori daca, din neglijenta, anumite zboruri ar fi putut trece nemonitorizate sau neinregistrate sau asupra lor nu s-ar fi aplicat procedurile la sol prevazute in conventiile internationale'. Este o concluzie bizara, in primul rand pentru ca exista precedentul avioanelor private sau militare implicate in operatiuni speciale de trafic de armament, care inventau halte tehnice neprevazute in timpul zborului. Astfel aterizau in tara de destinatie a armamentului unde descarcau ilegal si in secret incarcatura, dupa care zburau catre tara care detinea oficial certificatul de end-user. Astfel de operatiuni au fost detaliate in nenumarate randuri in presa si nu sunt straine de cei care au activat in serviciile secrete romanesti. Totodata, securitatea precara a Aeroportului Baneasa in acei ani este de notorietate, un material de presa realizat in 2007 aratand cum reporteri incognito au intrat pe pista, au atasat o grenada de plastic pe unul din avioanele garate si au iesit fara sa fie opriti de nimeni. Atunci a iesit la iveala ca paza aeroportului este asigurata doar de o firma privata.
Opozitia si negarea oficialilor romani este contrazisa de un raport al Amnesty International din martie 2008 ce face referire la detinutul Khaled al-Maqtari, care de la inchisoarea din Abu Ghraib a ajuns in inchisorile secrete americane. In acest raport, facut public cu o luna inaintea concluziilor comisiei conduse de Norica Nicolai, se mentioneaza un raport din 2007 al Comitetului pe probleme juridice si drepturile omului din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, comitet condus de senatorul elvetian Dick Marty. Raportul a concluzionat ca exista dovezi suficiente ca inchisori CIA au existat in Europa intre 2003 si 2005, in special in Polonia si Romania. "Guvernele acestor tari stiau si poate au autorizat centrele de detentie secrete ale CIA pe teritoriul lor", incheie raportul.
Trei pseudoanchetatori
Trei parlamentari au condus comisia de ancheta: Norica Nicolai(foto) ca presedinte, George Maior ca vicepresedinte si Ilie Petrescu din postura de secretar. Maior a fost numit sef al SRI in octombrie 2006. Petrescu, atunci parlamentar PRM, a declarat ca nu a avut acces la documentele clasificate puse la dispozitie de catre autoritati. Motivul: nu avea certificat ORNISS. Membrii comisiei care faceau parte din UDMR sau PRM au decis politic sa nu ceara certificate ORNISS, fara legatura cu aceasta ancheta. Deci, nici ei nu au avut acces la anexele clasificate. In plus, este un mister cum ar putea un investigator independent sa ancheteze sediul ORNISS, in conditiile in care pentru o astfel de actiune ar avea nevoie de un certificat de securitate chiar din partea institutiei investigate.
Norica Nicolai are insa certificat ORNISS. Mai mult decat atat, conform informatiilor aparute in presa, Nicolai este doctorand la Universitatea Valahia din Targoviste, unde coordonatorul ei de doctorat este chiar seful ORNISS, dr. Marius Petrescu, pe care este posibil sa-l fi cunoscut si in timpul functiei precedente. Inainte sa ajunga mai-mare la ORNISS in 2002, Petrescu a fost seful Autoritatii de Control al Importurilor si Exporturilor Materialelor Strategice si Armamentului ANCESIAC cel putin din 1997, unde au activat si sotia si fiica sa. In perioada in care Petrescu taia si spanzura la ANCESIAC, sotul Noricai Nicolai era actionar la firma Prodigo, al carei obiect de activitate a fost comertul cu armament. Trecutul profesional al lui Petrescu nu este afisat pe site-ul institutiei, mai multe materiale de presa sustinand ca a facut parte din Serviciul de Informatii Externe inca dinainte de 1989. Este o certitudine ca Petrescu a fost cadru SIE dupa 1990, fapt confirmat sub anonimat de fosti oficiali SIE.
Secretomanie inutila
Nicolai a sustinut ca a cerut in permanenta desecretizarea documentelor ce au fost prezentate comisiei si care erau clasificate drept secret de serviciu. Acest lucru nu s-a intamplat nici pana in ziua de azi, insa documentele ies la iveala pe rand din investigatii facute in afara Romaniei. Spre exemplu, un alt avion investigat este N 478 GS, aeronava care a suferit un accident la aterizare pe Aeroportul Baneasa, venind de la Bagram, Afganistan pe 6 decembrie 2004. Baza americana de la Bagram era denumita un alt Guantanamo. Intregul echipaj: Glenn Ronald Walker, Duffy Sean Patrick, Steven Thomas Wright si pasagerii: Arin Keith Cannon, John Charles Allison, John Joseph Maubach, Barton Boyd Brown, John Douglas Van Cleave, Robert Bruce Schopf, David John Scott au fost transferati la un hotel in centrul Bucurestiului si s-au imbarcat a doua zi la bordul unei curse regulate catre Paris. Avionul avariat a ramas in urma si a fost recuperat dupa mai multe luni. In ciuda eforturilor ca detalii si lista pasagerilor sa nu ajunga publice, am intrat in posesia documentului care detaliaza imprejurarile in care s-a produs accidentul. Din documentari facute in SUA, reiese ca majoritatea pasagerilor ar apartine trupelor speciale ale Armatei americane, dar nimeni nu le-a investigat afilierea si alte implicari. Cel mai tanar pasager avea la momentul accidentului 25 de ani, iar cel mai in varsta 49. Politia de Frontiera Romana a constatat ca unul dintre pasageri, Van Cleave, avea asupra sa un pistol Beretta 9mm si 58 de cartuse.
Tehnica. Ridiculizare
Interviul pentru televiziunea ARD ar fi trebuit sa aiba loc cu directorul ORNISS, Marius Petrescu. Acesta a anuntat din timp insa ca are o raceala si ca va trebui sa-l trimita in locul sau pe unul dintre adjuncti, Adrian Camarasan. In timpul interviului un interlocutor ad-hoc a aparut in scena: generalul Vasile Draghici, care ne-a fost introdus initial ca persoana care se ocupa cu securitatea cladirii, fost angajat al MApN si cu ultim loc de munca la Bruxelles, in biroul de legatura al Ministerului Apararii la NATO. La intrebarile legate de posibilitatea ca sediul ORNISS sa fi gazduit prizonieri, generalul Draghici din fundal a pufnit in ras, destul de tare ca sa fie auzit de toata lumea. Apoi a tinut sa-si traga un scaun in fata camerei de filmat si sa lamureasca personal problema, desi Camarasan continua interviul, iar purtatorul de cuvant al institutiei era in incapere. Cam aceasta este atitudinea pe care o adopta toti oficialii cu care am discutat despre inchisorile CIA: lipsa totala de transparenta si ridiculizarea subiectului. Sau tacere. Doi generali-cheie care au facut tranzitia intre guvernarea Iliescu – Nastase si Basescu – Tariceanu au refuzat sa discute chiar si sub anonimat despre acest subiect. Generalii Constantin Rotaru (SIE) si Gheorghe Rotaru (Directia de Informatii Militare) ar fi persoanele care ar fi avut cunostinta de aceasta operatiune. Ei au fost pensionati la sfarsitul lui 2005 ca generali de 4 stele.
Fara control
Cazul inchisorilor CIA arata ca nici nu poate fi vorba despre un real control public prin Parlament asupra activitatilor serviciilor secrete. Concluziile comisiei sunt elocvente, iar modul in care au fost puse intrebarile catre diversele institutii este ilar.
Din discutiile purtate cu cei care au ocupat functii care le-ar fi permis sa stie despre aceste inchisori, un raspuns revine mereu: Romania este partener cu SUA si NATO si pastreaza secretele cu orice pret, chiar daca ar sti ca astfel de operatiuni s-au desfasurat. Apoi vin teoriile conspiratiei: este un complot rusesc pentru subrezirea aliantelor noastre militare; este complotul unor tari vestice care vor sa scape de acorduri ce le permit americanilor sa actioneze fara control pe teritorii straine, utilizand scandalul inchisorilor ca pretext.
Un amanunt important venit din sfera serviciilor secrete este ca daca aceasta operatiune s-ar fi desfasurat, ea este legala si se bazeaza pe anexe la Tratatul cu SUA care stipuleaza ca Romania pune la dispozitia SUA facilitati pe care nu le poate controla si care raman protejate fizic si informativ dupa modelul bazei americane de la Kogalniceanu.
