Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceștia susțin că acțiunile prin care Georgescu solicită nesocotirea hotărârii CCR de anulare a alegerilor și obligarea Guvernului de a organiza turul al doilea al alegerilor anulate au șanse zero. De la CEDO se solicită, spre exemplu, dispunerea unor măsuri provizorii în legătură cu alegerile din România, în ciuda faptului că astfel de măsuri vizează doar chestiuni care țin de respectarea dreptului la viață sau la integritate corporală. Specialiștii sunt de părere că atât această acțiune, cât și recursul de la ÎCCJ vor fi respinse ca inadmisibile.
La solicitarea „Jurnalul”, mai mulți avocați au evaluat, pecuniar, costurile cu reprezentarea juridică a unor acțiuni judiciare de genul celor exercitate, în această perioadă, de fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Este vorba despre o evaluare generală, nu o certitudine a faptului că Georgescu ar fi plătit aceste sume sau orice altă sumă pentru procesele pe care le-a deschis și care s-au aflat sau care se află, în acest moment, pe rolul Curții de Apel București, al Înaltei Curți de Casație și Justiție sau al Curții Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, dincolo de grila strict orientativă a onorariilor, stabilită de UNBR, grilă care reprezintă, așa cum ne-au precizat sursele citate, „tarife pentru începători”, piața reală în materie arată că acțiunea de la Curtea de Apel București, în contencios administrativ, nu poate costa mai puțin de 3.000 de euro, reprezentând onorariul unui avocat. Tariful poate ajunge chiar și la 5.000 de euro, în cazul că respectivul client este reprezentat de un avocat de top. În recurs, la ÎCCJ, onorariul avocatului poate pleca de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 4.000 de euro.
Acțiunea de la CEDO, astfel cum este și cea făcută de Călin Georgescu, ar putea fi tarifată de la un onorariu minim al avocatului de 5.000 de euro și poate ajunge la 10.000 de euro. Un avocat de top, specializat la CEDO, poate percepe un onorariu chiar și de 20.000 de euro. La acest tarif, se adaugă și un onorariu de succes, care pleacă, de asemenea, de la 5.000 de euro sau de la 10% din valoarea despăgubirii acordate de CEDO.
Procesele, doar pentru imagine
Mai mulți juriști specializați în astfel de chestiuni au precizat, pentru „Jurnalul”, că, cel mai probabil, Călin Georgescu nu a plătit niciun leu pentru avocații săi, deoarece impactul public și mediatic al acestor acțiuni este atât de ridicat, încât beneficiile de imagine pentru avocații implicați sunt mult mai importante decât eventualele onorarii.
Nici procesul de la Curtea de Apel București/ÎCCJ, nici acțiunea de la CEDO nu pot avea o finalitate juridică pozitivă pentru reclamant, ci urmăresc un scop politic, electoral, toate aceste acțiuni având drept miză victimizarea lui Georgescu și demonstrarea că „tot sistemul de justiție din România este corupt”, fapt ce va face ca subiectul să fie ținut „cald” până la alegerile prezidențiale din luna mai.
Citește pe Antena3.ro
Juriștii consultați de „Jurnalul” susțin că, în legătură cu acțiunea de la CEDO, nici măcar nu a fost depusă o sesizare, în strictul sens al unei astfel de cereri, ci s-a solicitat dispunerea unor măsuri provizorii. În sensul solicitării, aceste măsuri provizorii ar trebui să vizeze nesocotirea hotărârii Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale și, în subsecvent, obligarea Guvernului României de a organiza turul al doilea al alegerilor prezidențiale anulate din anul 2024. „Este o acțiune de imagine, electorală, deoarece orice avocat știe că CEDO nu este competentă în această materie. CEDO nu poate invalida o hotărâre a Curții Constituționale”, afirmă sursele citate.
Măsurile provizorii, în general, la CEDO se referă la chestiuni concrete. Spre exemplu, în situația în care un stat solicită extrădarea unei persoane de pe teritoriul unui stat membru al UE. Din rațiuni de asigurare a respectării drepturilor fundamentale ale omului, strict referitoare la dreptul la viață și la dreptul la integritate fizică, CEDO poate dispune, provizoriu, ca, până la lămurirea acestor aspecte, să nu se dea curs cererii de extrădare. Nu este însă vorba despre așa ceva în speța „Georgescu vs România”, unde CEDO nu poate dispune desființarea hotărârii CCR de anulare a alegerilor, nici obligarea unui stat de a organiza turul al doilea cu încălcarea deciziei CCR.
Acțiunea de la CEDO poate dura minimum doi ani
CEDO poate, în acest caz, doar după judecarea pe fond a cererii lui Georgescu, ceea ce poate dura cel puțin doi ani, să pronunțe o hotărâre definitivă. După cei doi ani, prin hotărâre, CEDO poate constata, cel mult, că petentului Călin Georgescu, prin hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, i-ar fi fost încălcat de către statul român un drept fundamental, cum ar fi dreptul de a fi ales. Până la acest punct procedural, Georgescu a beneficiat, asemenea celorlalți 14 candidați de la alegerile prezidențiale din 2024, de toate drepturile electorale prevăzute de Constituție. A putut să-și depună candidatura, a putut participa la campania electorală, a putut participa la primul tur de scrutin. Anularea procesului electoral nu reprezintă încălcarea unui drept fundamental raportată individual la candidatul Georgescu, ci, dacă ar fi o încălcare, ar reprezenta una raportată la toți cei 14 candidați validați de BEC. La momentul în care acțiunea de la CEDO a fost înaintată, nu fuseseră epuizate toate căile de atac interne. În opinia avocaților consultați de „Jurnalul”, acțiunea de la CEDO nu poate fi decât respinsă ca inadmisibilă.
ÎCCJ judecă speța „anulării alegerilor”, în recurs, săptămâna aceasta
La 30 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins cererile de anulare a deciziilor BEC de sistare a procesului electoral în baza Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, precum și solicitarea de obligare a Guvernului României de organizare a turului al doilea între Călin Georgescu și Elena Lasconi.
După motivarea hotărârii, săptămâna trecută, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și avocații lui Călin Georgescu au formulat recurs, la ÎCCJ. Aici a fost constituit, la data de 9 ianuarie 2025, Dosarul nr. 49/1/2025, având ca obiect anularea deciziilor BEC. Termenul a fost stabilit pentru miercuri, 16 ianuarie 2025, la ora 13.30, la Completul 3. În recurs, se contestă și faptul că, la Curtea de Apel București, completul de fond a judecat dosarul în cadrul Secției electorale, „care nu există”. În fapt însă, această denumire este uzitată pentru procesele în contencios administrativ care vizează litigiile electorale, pe timpul perioadei electorale.
Specialiștii sunt de părere că, în cel mult două termene, acțiunea va fi respinsă definitiv, ca inadmisibilă, de către ÎCCJ. „Nu există nicio șansă previzibilă de casare a sentinței recurate și de trimitere a dosarului spre rejudecare, la instanța de fond, așa cum nu există vreo șansă de admitere a acțiunii”, au concluzionat aceștia.
