Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce arheologii au ajuns la constatarea că Argedava a fost nucleul statului dac, fiind principala cetate a regelui Burebista, au apărut mai multe variante de a forța săpăturile nonarheologice în „buza cetății” - suficient cât să se poată descoperi, eventual, o comoară despre care până acum nu s-a știut nimic. Deși nu se vorbește deschis despre specula de pe piața artefactelor și despre vânătorii de comori care vizează siturile arheologice, la nivel mondial, există o rețea internațională de hoți de comori care au devenit suficient de puternici încât să poată schimba inclusiv reguli și legi ale statelor, iar de aici pornește o nouă ipoteză despre Argedava: sunt trei încercări de a începe săpături în cetatea lui Burebista, absolut nejustificate ca necesitate, dar care s-ar explica prin nevoia de a face aceste săpături neautorizate din punct de vedere arheologic, în timp ce cercetătorii au demonstrat că dacii erau cei mai bogați din întreaga regiune - dar nu se știe ce este sub pământul care acoperă Argedava.
Primul scandal legat de cetatea lui Burebista din județul Giurgiu a început în 2024, după lansarea proiectului de autostradă care ar urma să treacă printr-un colț al sitului arheologic. Deși arheologul care se ocupă de cercetarea acestui sit, Nona Palincaș, a cerut Direcției de Cultură Giurgiu și Ministerului Culturii să nu avizeze traseul prin situl Argedava - care se întinde peste limitele cetății propriu-zise - nu s-a ținut cont de părerea specialistei și nu s-a deviat acest traseu, scandalul continuând, timp de doi ani, cu argumente și contraargumente din ambele tabere „beligerante”, una care susține conservarea integrală a sitului, cealaltă care vrea ca viitoarea autostradă să treacă exact prin „buza cetății”.
Teoretic, săpăturile pentru viitoarea autostradă din județul Giurgiu, care se va lega de A0, ar fi lângă cetate - adică la circa 8 metri distanță de cetate, în zona de protecție. Arheoloaga spune că se va săpa chiar în palatul cetății, după ce s-au modificat unele documente astfel încât să reiasă că monumentul nu va fi afectat.
Nona Palincaș a încercat să explice autorităților din Direcția de Cultură Giurgiu și din Ministerul Culturii că cetatea se poate deteriora grav, chiar dacă autostrada nu trece efectiv prin zidurile ei, ci pe lângă. Răspunsul a fost că va fi pentru prima oară când această cetate va fi pusă în valoare, după ce se va construi autostrada.
Despre Argedava, cetatea lui Burebista, nu a auzit multă lume, pentru că este îngropată și până acum nu a fost nici măcar marcată, pentru a se ști că de acolo a pornit Dacia, ca stat antic. Tocmai de aceea s-a putut argumenta în favoarea săpăturilor nonarheologice prin faptul că nu e listată la UNESCO sau că ar fi groapă de gunoi. Chiar și așa, monumentul în sine se consideră a fi în conservare, cât timp e îngropat, iar regulile arheologiei sunt aceleași.
Au apărut noi „nevoi” imediate ale autorităților locale
Cetatea Argedava e îngropată într-un sat din comuna Mihăilești, județul Giurgiu. Nicolae Ceaușescu a ocolit cetatea lui Burebista când a construit lacul de acumulare din această zonă, pentru a nu distruge situl de importanță națională și europeană.
Traseul autostrăzii Bucureşti-Alexandria, proiectat tangent la sit, este parte a Master Planului General de Transport pentru România 2021-2030, pentru care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obţinut aviz favorabil pentru elaborarea studiului de fezabilitate de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Giurgiu. Atât Direcția de Cultură, cât și Ministerul Culturii au ajuns la concluzia că lucrările, săpăturile și construcția autostrăzii nu vor afecta „integritatea sitului/monumentului istoric” și chiar că prin construirea autostrăzii peste cetatea lui Burebista, monumentul va fi protejat şi pus în valoare.
Lucrările ar fi trebuit să înceapă anul acesta, dar proiectul stagnează, însă mai sunt două „șanse” de a face săpături în cetate: una pentru extinderea cimitirului și construirea unei capele chiar pe coama cetății lui Burebista (deși ar fi foarte mult loc în mai multe părți ale satului), cealaltă pentru aducerea conductei de gaze în sat (deși ar putea exista și pentru asta alt traseu).
În acest context, se pune întrebarea firească: de ce toată lumea vrea să sape neapărat în cetate? O ipoteză ar fi încercarea de a găsi o eventuală comoară despre care nu se știe, încă, nimic.
Chiar dacă nu se va mai construi autostrada - cel puțin, nu prea curând, pentru că s-au pierdut sursele de finanțare (conform informațiilor provenite de la sursele noastre) - problema săpăturilor în sit rămâne. Mai mult, noile „nevoi” iminente și imediate ale Primăriei și ale parohiei din localitatea pe raza căreia se află cetatea lui Burebista sunt sincronizate perfect cu momentul în care sursele noastre au anunțat că nu se mai construiește autostrada, din lipsă de bani.
Căutări în „Banca Centrală a Daciei”, la fel ca în Hunedoara
Dincolo de subiectul cu autostrada, mai este un aspect important despre care nu s-a discutat până acum, în context: bogăția dacilor. Arheologii de la Hunedoara, care se ocupă de Sarmizegetusa Regia și de zona siturilor din această parte a României, spun că descoperirile de acolo arată că dacii erau chiar cei mai bogați din toată Tracia, iar aurul dacic a fost vânat fără întrerupere, timp de două milenii, fiind furat - în cantități uriașe - în mai multe etape istorice. Dar nu numai alte state au furat cantități uluitoare din aurul dacilor, de la Sarmizegetusa, ci și localnicii sau vecinii de peste graniță, cu diverse ocazii (și în cantități mai mici, în cazurile particulare).
De exemplu, pe la începutul anilor 2000, când Poliția din Hunedoara căuta un hoț de comori, acesta a trecut granița, în Ungaria. Polițiștii care au anchetat acest caz au declarat, sub protecția anonimatului, pentru Jurnalul, că a fost anunțată Poliția din Ungaria că hoțul are o cantitate foarte mare de aur dacic ascuns în portierele mașinii. După o zi, colegii polițiștilor din țara vecină au anunțat că l-au găsit pe cel căutat, dar... nimeni nu știa nimic despre mașina acestuia, deși a fost identificat chiar după datele despre autoturism pe care le-au furnizat românii.
Sursele noastre de la Sarmizegetusa vorbesc despre siturile arheologice din Hunedoara denumindu-le „Banca Centrală a Daciei” - pentru că în zonă se știe cine a căutat și a găsit cosoni, unde și cum s-au vândut pe piața neagră și cine ce a cumpărat sau a construit cu „împrumutul” de la banca dacilor. Știe și Poliția, dar ce nu s-a putut demonstra cu dovezi clare a rămas pe lista cazurilor neelucidate. În plus, faptele din trecut sunt prescrise.
Hoții sunt prezenți permanent în apropierea siturilor
Poliția îi caută și pe vânătorii de comori care vin permanent în Hunedoara să caute cosoni și alte comori ale dacilor. Tocmai de aceea au fost interzise detectoarele de metale în aria siturilor de acest fel.
Argedava este chiar un astfel de sit... Dar mai puțin cunoscut. E atât de puțin vizibil, încât satul și-ar putea extinde cimitirul și ar putea construi o capelă deasupra cetății lui Burebista, cu aviz de la direcția de Cultură Giurgiu, iar conducta de gaze ar putea trece prin zidurile îngropate acolo de 2.000 de ani, cu aceleași avize. Importantă e săpătura în sine, care din punct de vedere arheologic nu se poate face decât cu respectarea unor condiții stricte - ceea ce n-ar putea duce la eventuale căutări de comori. Doar deschiderea unui șantier ar putea rezolva problema săpăturilor în interiorul cetății Argedava - despre care se consideră că e chiar cetatea lui Burebista de la care a pornit Dacia, ca stat antic.
Ministerul Culturii - indiferent de cine a fost ministru în ultimii ani - nu a considerat că ar fi o problemă dacă autostrada ar trece prin cetate, dar acum ar aviza inclusiv extinderea cimitirului din sat, construirea unei clădiri cu fundație pe coama cetății, pentru o capelă amplasată chiar acolo, dar și pentru aducțiunea de gaze, cu o conductă care trebuie să treacă doar prin cetate.
Săpăturile arheologice au reguli stricte
Nona Palincaș, arheoloaga cetății Argedava (cea care cercetează situl) a explicat, pentru Jurnalul, de ce săpăturile nu se pot autoriza într-un astfel de loc, iar singura „șansă” de a face săpături într-un sit este cu respectarea strictă a normelor arheologice. Doar că în acest fel nu se poate ajunge la o eventuală descoperire a unei comori, în ipoteza în care aceasta chiar există. Arheoloaga a specificat, pentru Jurnalul, că în urma săpăturilor arheologice, făcute pentru cercetare, s-au găsit doar câteva obiecte de argint, nu piese extrem de valoroase. Totuși, dacă cineva dorește să ajungă la săpături în cetate, pentru a descoperi o eventuală comoară, e nevoie de o intervenție brutală în acest sit și se poate face doar prin lucrări de construcții - altfel neautorizate într-o cetate dacică, indiferent dacă e sau nu e cunoscută publicului larg.
Cele trei variante de intruziune în sit, prin autostradă, extinderea cimitirului cu o construcție de clădire chiar deasupra cetății, respectiv traseul aducțiunii de gaze, tot prin cetate, arată că fie avem o serie ciudată de coincidențe, fie cineva chiar vrea să găsească o variantă de a face săpături necontrolat și imediat.
Citește pe Antena3.ro
