Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un dosar cu homosexuali de export i-a luat pe nepregătite pe judecătorii Curții de Apel Craiova, care au cerut Înaltei Curți să le spună ce-i de făcut cu inculpații. De la încadrări care însemnau mulți ani de pușcărie, bazate pe interceptări și chiar recunoașterea faptelor, povestea are acum mari șanse să se termine cu o achitare definitivă care pare să-i nedumirească și pe judecători.
Problema este că faptele celor doi inculpați din dosar nu se potrivesc 100% cu prevederile Codului Penal.
Începutul acestei aventuri ușor „exotice” îl găsește pe unul dintre inculpați în Germania, într-o vizită care aduce destul de bine cu prostituția – în sensul că el presta servicii sexuale, iar un cetățean neamț îl plătea. Urmează un du-tevino România - Germania fără alte încurcături penale până în momentul în care clientul, același cetățean neamț, simte nevoia unei variații. Acesta îi cere inculpatului să-i găsească și alți parteneri din țară, ceea ce românul face, asigurându-le transportul și oferindu-și astfel încă două infracțiuni – proxenetism și constituire de grup infracțional. Din acest grup face parte și celălalt inculpat din dosarul de la Craiova. Spre deosebire de primul, el și-a recunoscut în totalitate faptele, care sunt identice cu ale colegului de dosar: la început face sex pe bani cu cetățeanul german, apoi recrutează alți bărbați pe care îi exportă contra cost în Germania, aceluiași client.
Perseverenţă: au anchetat până a „expirat” Codul Penal
Între probele administrate de procurori există înregistrări ale convorbirilor telefonice și accesări ale adreselor de e-mail, unele prezentate prescurtat, pentru a nu șoca instanța: "(inculpatul n.n.) i-a propus (unui homosexual n.n.) să meargă în Germania pentru a întreține relații sexuale și i-a solicitat să pună «pe contul ăla de facebook câte 2-3 poze și să se vadă pieptul mare și încordat», solicitându-i să-și facă și «o poză în...»". Anchetatorii au stabilit că bărbații trimiși la „muncă” în străinătate primeau de la client între 100 și 200 de euro, iar în conturile celor doi inculpați s-au virat bani din Germania. Povestea s-a întins pe mai mulți ani, dar a fost adusă în fața judecătorilor în 2014, anul în care a intrat în vigoare noul Cod Penal. Una dintre noutățile acestuia a fost dezincriminarea prostituției.
Dar chiar dacă nu s-ar fi schimbat nimic pe linie penală, tot aici s-ar fi ajuns.
Justiţia, total încurcată de definiţia prostituţiei
Deși nu mai este pedepsită, prostituția a rămas în noul Cod Penal sub formă de definiție, în cadrul articolului referitor la proxenetism. Fapta este descrisă la fel ca în vechiul Cod: întreținerea de acte sexuale plătite, „cu diferite persoane”. Ultimele trei cuvinte au provocat întreaga încurcătură și este uluitor că abia acum, pentru prima dată, justiția are probleme cu ele. Dintr-un foc, prima instanță i-a achitat pe cei doi inculpați de acuzaţiile de prostituție și asociere în grup de prostituați, pe motiv de dezincriminare. Apoi, analizându-le carierele de proxeneți, instanța a constatat că, deși au descoperit și livrat bărbați în Germania, aceștia au prestat de fiecare dată servicii sexuale unui singur client – deci nu s-au prostituat ca în Codul Penal, care prevede că trebuie s-o faci cu mai mulți. Cum fără prostituție nu există infracțiune de proxenetism, cei doi au obținut achitare totală. În termeni juridici, faptelor din acest dosar le lipsește tipicitatea, adică nu se potrivesc cu normele de incriminare din legea penală.
Cum văd procurorii chestiunea. Lupta continuă
Procurorilor DIICOT le vine greu să se dea bătuți, după atâta instrumentare a cazului. Ajunși în ultimă instanță, la Curtea de Apel, ei încearcă să obțină o condamnare pentru proxenetism fără a mai trece prin definiția dată prostituției. Interpretarea lor este că nu contează numărul de clienți, pentru că infracțiunea de proxenetism se comite în momentul îndemnului la actul de prostituție. Evident, poziția procurorilor a fost atacată de avocați, care spun că DIICOT încearcă „să adauge la lege”. Instanța a admis însă solicitarea Parchetului de a cere o hotărâre ÎCCJ care să rezolve de principiu problema de drept ridicată în acest dosar.
Practic, în limbajul lor juridic, magistrații întreabă dacă peștele cu un singur client poate fi considerat proxenet, adică „dacă în cazul infracțiunii de proxenetism săvârșită în modalitatea determinării prostituției lipsește tipicitatea ca și t răsătură esenț ială a infracțiunii în cazul în care întreținerea de acte sexuale în scopul obținerii de foloase a avut loc în mod repetat, dar cu aceeași persoană". Înalta Curte ar e termen 16 februarie 2016 pentru soluționarea sesizării.
Noutăţi în prostituţie și proxenetism
„Chestiunea de drept este nouă, deoarece s-a constatat că asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă, nici printr-un recurs în interesul legii"
Încheire de ședinţă a C.A. Craiova
În cazul în care judecătorii dau peste un caz complicat, în care nu știu cum să aplice legea, ei pot cere Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie să dea o rezolvare de principiu problemei de drept care i-a încurcat. Instanţele care se pot adresa ÎCCJ sunt cele care judecă pe fond cauzele, în ultimă instanţă. Răspunsul Înaltei Curţi se numește hotărâre prealabilă și este prevăzut de art. 475 Cod de Procedură Penală.
Citește pe Antena3.ro
