x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tupeu liberal: alegătorul român, sărbătorit în ziua referendumului distrus de PNL și USR

0
Autor: Ion Alexandru11 23 Iun 2021 - 07:05

26 mai 2019 este ziua în care, cocoțându-se pe demersul președintelui Klaus Iohannis de a organiza celebrul referendum pe justiție, care, așa cum s-a văzut mai târziu, a pus în încurcătură serioasă acest domeniu, PNL a ieșit pe primul loc la alegerile europarlamentare. Succesul referendumului și victoria în alegerile de acum doi ani fac, astăzi, obiectul unui proiect de lege inițiat de premierul Florin Cîțu, dar în calitatea lui de senator, prin care se dorește instituirea prin lege a datei de 26 mai drept „Ziua Națională a Alegătorului”. În proiectul de lege, dar și în expunerea de motive exhaustivă este menționat de nouă ori termenul „referendum”, cu trimitere directă la importanța referendumului pe justiție, care trebuie să fie conștientizată de tinerii care merg la vot, iar scopul acestui demers este să scoată, pe viitor, cât mai multă lume la urne când se organizează astfel de consultări populare. Mișcarea este una mai mult decât ipocrită, având în vedere că niciodată referendumul pe justiție din anul 2019, adus ca pilon principal al acestui proiect de lege, nu a  fost respectat. PNL, prin Guvernele Orban și Cîțu, l-a încălcat flagrant, prin emiterea de ordonanțe de urgență în domeniul infracțiunilor și pedepselor, precum și al organizării judiciare. Iar majoritatea parlamentară controlată de PNL a încălcat și a treia cerință a referendumului, legată de atacarea ordonanțelor la CCR. Nu doar că nu s-a implementat în legislație această cerință a populației, dar, săptămâna trecută, această majoritate parlamentară a destituit, neconstituțional, Avocatul Poporului, căruia i-a imputat faptul că a atacat la CCR actele neconstituționale ale Guvernului în perioada pandemiei. 

 

Cu 27 la sută din voturile celor prezenți la urne, PNL a câștigat, în data de 26 mai 2019, alegerile pentru Parlamentul European. Asta, în condițiile în care scrutinul de la acel moment s-a suprapus pe un referendum național organizat de Klaus Iohannis în domeniul justiției. Acum, acea zi se dorește a fi declarată „Ziua Națională a Alegătorului”, potrivit unui proiect de lege depus, pe data de 9 iunie 2021, la Senat, de către un grup de 50 de senatori și deputați PNL și de doi deputați de la Grupul Minorităților Naționale. 

Pilonul pe care se întemeiază proiectul de lege și expunerea de motive este exact referendumul pe justiție, călcat la propriu în picioare de către guvernele Orban și Cîțu. Acesta din urmă fiind principal inițiator al Legii Zilei Alegătorului, alături de șefa Comisiei Juridice din Senat, Laura Scântei. Însă tupeul este absolut halucinant, având în vedere că, pe lista semnatarilor care susțin acest proiect de lege, se regăsesc personaje care au făcut sau fac parte din guvernele care au încălcat referendumul pe justiție din anul 2019. Primul este chiar Florin Cîțu, ministru al Finanțelor în Guvernul Orban și premier în Guvernul condus de el însuși. Urmează Virgil Guran (fost consilier al ex-premierului Ludovic Orban, actual șef al senatorilor PNL), Adrian Oros (ministru al Agriculturii în guvernele Cîțu și Orban), Marcel Vela (ministru de Interne în Guvernul Orban), Violeta Alexandru (ministru al Muncii în Guvernul Orban), Cristian Băcanu (secretar de stat la Ministerul Justiției în Guvernul Orban), Bogdan Gheorghiu (ministru al culturii în ambele guverne Orban și Cîțu), Ionuț Stroe (ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Orban), Antonel Tănase (secretar general al Guvernului Orban) și Nelu Tătaru (ministru al Sănătății în Guvernul Orban).

 

Sărbătoare gen „23 august”, pe bani publici

 

Conform proiectului de lege, „se declară ziua de 26 mai ca «Ziua Națională a Alegătorului»”, descrisă drept „o sărbătoare națională anuală care promovează democrația prin vot și alegerile democratice și încurajează participarea cetățenilor la procesele democratice și electorale”. În scopul marcării acestei zile, „autoritățile centrale și locale pot organiza manifestații, campanii de informare, evenimente și activități cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației dreptului la vot și a importanței alegerilor și a referendumurilor pentru democrație și statul de drept, precum și informării cetățenilor cu privire la drepturile și procesele electorale”.

Acest gen de manifestări pot fi organizate de Ministerul Afacerilor Externe și în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare și al institutelor culturale. Mai mult, „AEP organizează manifestații, campanii de informare, evenimente și activități proprii pentru promovarea «Zilei Naționale a Alegătorului» în țară și în străinătate și poate sprijini tematic și logistic organizarea lor”.

În proiect se mai arată că „cu 30 de zile înaintea «Zilei Naționale a Alegătorului», Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare, unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior organizează activități educative pentru elevi și studenți privind importanța participării la alegeri și la referendumuri”. Iar, în aceeași perioadă, Camera Deputaților, Senatul, Administrația Prezidențială, Guvernul și administrațiile centrale și locale „pot organiza campanii de informare și evenimente de promovare în rândul tinerilor a importanței la alegeri și la referendumuri”. Mai mult, „în perioada 16 mai – 26 mai, Radioul Public și Televiziunea Publică vor include în programele lor emisiuni dedicate «Zilei Naționale a Alegătorului», vor promova campaniile de informare și vor reflecta în cadrul programelor aceste activități”.

 

 

Dublul scrutin din 26 mai 2019, menționat de inițiatori de nu mai puțin nouă ori, pentru a-și justifica proiectul

 

Lucrurile, dacă vor intra în vigoare în forma dorită de inițiatorii acestei legi, ar putea aduce aminte de vremurile de dinainte de 1989. Unu dintre articolele proiectului de lege arată că în săptămâna care include data de 26 mai, Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului un raport privind accesul alegătorilor la vot, care include datele statistice privind compoziția corpului electoral și referințe privind gradul de interes al acestuia în legătură cu participarea la alegeri și la referendumuri, precum și recomandări privind creșterea participării la vot.

Iar fondurile necesare pentru organizarea manifestațiilor, a evenimentelor, a activităților și a campaniilor vor fi asigurate, anual, din bugetul de stat și bugetele locale, prin bugetul Camerei Deputaților și Senatului, al Administrației Prezidențiale, al autorităților centrale și locale, precum și prin bugetele Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune”.

În expunerea de motive, Florin Cîțu și Iulia Scântei arată că „tinerii din România trebuie susținuți pentru a dobândi o cultură a democrației și o cultură pentru justiție”. „Sunt doar 31 de ani de când românii și-au recăpătat dreptul să participe la alegeri libere, iar datele statistice evidențiază o prezență de sub 50% dintre cetățenii cu drept de vot înscriși în listele electorale la alegerile locale, la cele parlamentare și la alegerile europarlamentare”, mai scrie în acest document.

Expunerea de motive face referire și la faptul că în ceea ce privește participarea tinerilor la alegeri și la referendum, „statistica nu este una încurajatoare”.

 

„Reparație morală”

 

„O participare crescută a tinerilor cu vârsta între 18 și 25 de ani s-a înregistrat la referendumul pe justiție, declanșat de președintele României și organizat la data de 26 mai 2019, când alegătorii români au fost chemați, concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, să participe și la un referendum național ce a avut drept scop apărarea justiției în România”, scriu Cîțu și Scântei.

Astfel, „participarea celor 7.541.311 de alegători la referendumul pentru justiție din 2019 marchează acest referendum ca un moment de referință pentru manifestarea democrației prin sufragiu universal în perioada evenimentelor electorale de după 1990. (…) Referendumul pentru justiție din 26 mai 2019 a arătat clasei politice dorința alegătorilor de a participa activ la procesul democratic, dar a reprezentat totodată premisa unor reforme majore ale sistemului electoral românesc”.

În acest sens, „ca o reparație morală pentru obstacolele întâmpinate de cetățenii românii din străinătate la votul din 26 mai 2019 și pentru a celebra civismul tuturor celor care au votat, în ciuda condițiilor nefavorabile, considerăm că această zi ar trebui să fie marcată ca Ziua Națională a Alegătorului, cu prilejul căreia autoritățile publice centrale și locale vor organiza manifestații pentru promovarea participării la procesele democratice și electorale”, se mai arată în această expunere de motive.

 

 

Consultarea populară de acum doi ani, bătaie de joc din partea noii puteri, pe toate temele propuse de Iohannis

 

„Jurnalul” a constatat că, în textul proiectului de lege, a fost folosit de patru ori termenul „referendum”, iar în expunerea de motive de cinci ori, cu legătură directă la consultarea populară din 26 mai 2019, pe justiție. 

Ei bine, este cazul să reamintim despre ce a fost vorba la acel referendum, votat masiv de cei prezenți la urne. Consultarea a conținut două întrebări. Prima dacă „sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție”. Iar a doua face legătură la legile justiției și la codul penal.

Această a doua întrebare, la care cei prezenți la urne au răspuns afirmativ, cuprinde trei teze, toate încălcate de către guvernele Orban și Cîțu, dar și de majoritatea parlamentară care propune instituirea prin lege a „Zilei Alegătorului”, ca o celebrare a referendumului din 26 mai 2019.

 

OUG pe Codul penal

 

Prima teză a celei de-a doua întrebări de la referendum vizează interzicerea adoptării ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor și pedepselor. Lucru încălcat de Guvernul Orban, care, în noaptea de 18 spre 19 martie 2020, a emis un OUG prin care a modificat și completat Codul penal, prin înăsprirea pedepselor pentru comiterea infracțiunilor de fals în declarații privind pandemia de coronavirus. Totodată, prin aceeași Ordonanță, Guvernul a înăsprit pedepsele pentru zădărnicirea combaterii bolilor și a adăugat la Codul penal o nouă infracțiune, respectiv omiterea de a da date pentru cei care, în cadrul anchetelor epidemiologice, nu prezintă toate informațiile cerute de autorități. O parte importantă a membrilor guvernului Orban au semnat inițiativa legislativă la care facem referire în acest articol.

 

Ordonanță în privința organizării judiciare

 

La doar câteva zile după ce s-a instalat în funcție, noul guvern condus chiar de Florin Cîțu, cel care a semnat expunerea de motive, a adoptat, la propunerea ministrului USR al Justiției, Stelian Ion, OUG 215/30 decembrie 2020, prin care se prorogă termenul prevăzut în Legea 304/2004, privind organizarea judiciară, referitor la constituirea completelor de trei judecători în apel. 

Teza a doua a întrebării de la referendum viza exact interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul organizării judiciare.

 

Executarea Avocatului Poporului

 

A treia teză a întrebării de la referendum viza posibilitatea de a ataca direct la Curtea Constituțională ordonanțele de urgență ale Guvernului. Nu doar că răspunsul cetățenilor nu a fost respectat. Prin modificarea legislației, care, în prezent, permite doar Avocatului Poporului să atace ordonanțele la CCR, dar majoritatea parlamentară a luat, recent, măsuri pentru ca ordonanțele de urgență să nu mai fie atacate fără voie de la stăpânire.

Concret. Renate Weber a intrat sub atacul lui Ludovic Orban, anul trecut, pentru simplul motiv că Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanțele care îngrădeau drepturile omului, adoptate în timpul stării de urgență și al stării de alertă. Pentru acest lucru, săptămâna trecută, Renate Weber a fost revocată, conform specialiștilor în drept cu încălcarea legii și Constituției, de către majoritatea parlamentară compusă din PNL – USR-PLUS și UDMR.

Citeşte mai multe despre:   referendum,   Klaus Iohannis,   florin citu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Marea Britanie vrea să înlăture China din programele sale nucleare

Marea Britanie vrea să interzică participarea grupului chinez CGN la noile proiecte de centrale nucleare din regat, scrie presa britanică. Relația dintre cele două state este dificilă d Această...

Florin Cîțu: Această campanie internă nu afectează guvernarea României

Florin Cîțu: Această campanie internă nu afectează guvernarea României
Această campanie internă nu afectează guvernarea României, dă asigurări premierul Florin Cîțu, după ce Dan Barna a susținut că atacurile liberalilor la adresa USR PLUS sunt „elemente de retorică de...

Alertă meteo de vreme rea. Cod portocaliu și galben de furtuni, emis de ANM în 3 judeţe

Alertă meteo de vreme rea. Cod portocaliu și galben de furtuni, emis de ANM în 3 judeţe
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, luni, avertizări Cod portocaliu și galben de vreme instabilă. Avertizările în vigoare în ora următoare vizează 3 județe. Până la ora 18.30, în...

Neînțelegeri în coaliție: Dan Barna spune că în PNL este o competiție de cine dă mai multe castane USR PLUS

Neînțelegeri în coaliție: Dan Barna spune că în PNL este o competiție de cine dă mai multe castane USR PLUS
Dan Barna susține că în ultima perioadă în PNL este o competiție de cine dă mai multe castane USR PLUS. Întrebat despre oportunitatatea ieșirii de la guvernare, după ce candidații PNL au lansat atacuri la...

Termoenergetica anunță lucrări în Sectorul 3. Se sistează furnizarea agentului termic

Termoenergetica anunță lucrări în Sectorul 3. Se sistează furnizarea agentului termic
Termoenergetica anunţă lucrări de înlocuire a unor vane pe Magistrala 2 Sud, în Sectorul 3. Furnizarea agentului termic va fi sistată până vineri seară. Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti...

Raluca Turcan, gafa de proportii pe Facebook. I-a urat "La mulți ani!" baronului Brukenthal, mort în urmă cu 2 secole

Raluca Turcan, gafa de proportii pe Facebook. I-a urat "La mulți ani!" baronului Brukenthal, mort în urmă cu 2 secole
Ministrul Raluca Turcan a devenit astazi ținta ironiilor pe rețelele de socializare după ce i-a urat ”La mulţi ani!” printr-o postare pe Facebook baronului Samuel von Brukenthal,  mort în urmă cu 2...

Vlad Voiculescu, atac la premier: Vaccinarea a plecat cu șireturile legate de esențiali și s-a înecat în campania lui Cîțu

Vlad Voiculescu, atac la premier: Vaccinarea a plecat cu șireturile legate de esențiali și s-a înecat în campania lui Cîțu
„Campania de vaccinare care a plecat cu şireturile legate de esenţiali şi s-a înecat mai apoi în campania internă a lui Cîţu în PNL trebuie să schimbe urgent viteza”, transmite Vlad Voiculescu, fost ministr...

Tudose, ironii la adresa Ralucăi Turcan, după ce i-a urat „La mulți ani! ” baronului Brukenthal

Tudose, ironii la adresa Ralucăi Turcan, după ce i-a urat „La mulți ani! ” baronului Brukenthal
Europarlamentarul Mihai Tudose, vicepreședinte PSD, o ironizează pe Raluca Turcan, după ce aceasta i-a urat „La mulți ani!” baronului Brukenthal: „Faptul că omu’ a murit acum peste 200 de ani este doar un...

Nicio persoană vaccinată cu AstraZeneca în ultimele 24 de ore. Peste 14.000 de români vaccinați azi

Nicio persoană vaccinată cu AstraZeneca în ultimele 24 de ore. Peste 14.000 de români vaccinați azi
Peste 14.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, din care peste 9.000 cu prima doză, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva...

PSD îi cere premierului să demisioneze până la Congresul PNL

PSD îi cere premierului să demisioneze până la Congresul PNL
PSD îi cere lui Florin Cîțu să-și delege atribuțiile de premier, conform legislației, în perioada campaniei electorale din partid rămasă până la Congresul PNL din 25 septembrie: „Cîțu nu mai are...

Dan Barna: Realitatea ne arată că vom avea un val patru de COVID-19

Dan Barna: Realitatea ne arată că vom avea un val patru de COVID-19
Realitatea ne arată că vom avea un val patru și trebuie să fim pregătiți, anunță vicepremierul Dan Barna: „Mesajul este foarte clar - nu există altă variantă decât vaccinarea”. „Am sperat cu...

UPDATE Dan Barna propune un protocol cu BOR pentru vaccinare. Ce spune Patriarhia

UPDATE Dan Barna propune un protocol cu BOR pentru vaccinare. Ce spune Patriarhia
În România există 18 culte religioase, partenere sociale ale statului, spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu. Replica vine după ce Barna a propus protocol cu BOR pentru susținerea...

S-a vaccinat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române? Ce spune Vasile Bănescu

S-a vaccinat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române? Ce spune Vasile Bănescu
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a fost întrebat dacă Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a vaccinat. „Părinte Patriarh Daniel este, ca...

Alertă maximă în Brașov. 140 de infecții cu Norovirus la Râșnov

Alertă maximă în Brașov. 140 de infecții cu Norovirus la Râșnov
O epidemie de Norovirus este în desfășurare în localitatea Râșnov, județul Brașov. Spitalele au înregistrat 140 de cazuri. Internat a fost un copil de 5 ani. Infecția cu Norovirus este o afecțiune...

Dan Barna: Delegații la Congresul USR PLUS nevaccinați, nu vor participa la congres

Dan Barna: Delegații la Congresul USR PLUS nevaccinați, nu vor participa la congres
Dan Barna spune că delegații la Congresul USR PLUS de la începutul lunii octombrie care nu sunt vaccinați, nu vor putea vota și vor fi înlocuiți de supleanți. „Este o decizie a Biroului Național foarte...
Serviciul de email marketing furnizat de