Cad, rând pe rând, piesele cele mai importante cu iz politic fabricate de DNA, pe vremea conducerii Laurei Codruța Kovesi, chiar la debutul campaniei electorale pentru alegerile locale din acest an. Trei lovituri, dintre care două deja administrate, iar alta în curs de aplicare, au loc în această perioadă. Primul șoc este o ordonanță de clasare dispusă chiar de procurorii anticorupție, într-un dosar vizând presupuse fraude cu fonduri europene, inițiat în anul 2014, având drept țintă o campanie controlată de persoane din conducerea Tel Drum, societate despre care s-a încercat acreditarea că este controlată de Liviu Dragnea.

La șase ani de la deschiderea sa, dosarul a fost închis pentru că fapta nu există și pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală, după ce, în prealabil, toate probele lucrate de SRI în această speță au fost înlăturate, deoarece au fost desființate din punct de vedere constituțional. A doua lovitură este achitarea dispusă de Tribunalul Prahova în dosarul în care procurorul “Portocală”, aflat, în prezent, sub control judiciar, grație unei decizii a judecătorului Ionuț Matei, a încercat să-l “paradească” pe fostul deputat Vlad Cosma. Nu în ultimul rând, avocații lui Liviu Dragnea se pregătesc să administreze cea de-a treia lovitură, intenționând să formulize o cerere de liberare condiționată a fostului președinte social-democrat.

Unul dintre primele dosare deschise de Direcția Națională Anticorupție, pe vremea directoratului Laurei Codruța Kovesi, cu țintă clară Liviu Dragnea, datează din anul 2014, are legătură cu celebra companie Tel Drum și a fost clasat, tot de către DNA, la finalul lunii iulie a acestui an, cu o rezoluție care spune totul despre acuzațiile investigate: fapta nu există și fapta nu este prevăzută de legea penală. Asta, în ciuda faptului că, la momentul în care se prezenta public deschiderea acestei anchete, se sublinia că ea a fost efectuată împreună cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și cu DLAF, vizând prejudicii din fonduri europene de zece milioane de euro.

Liviu Dragnea, ținta la care se dorea a se ajunge cu acest dosar, era, în 2014, vicepremier în Guvernul Ponta și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Concret, speța a fost lucrată de către Serviciul Teritorial Oradea al DNA, una dintre “unitățile de elită” anticorupție, și a urmărit activitatea economică a unei companii din Piatra Neamț, pe nume SC 3T Construct SRL, care, din anul 2010 și până în anul 2014, îl avuseze ca acționar pe Petre Pitiș, director al Tel Drum, companie despre care s-a încercat a se acredita că este de fapt controlată de Liviu Dragnea. După anul 2014, acțiunile lui Petre Pitiș la SC 3T Construct SRL au fost preluate de o anume Nicoleta Pene, director comercial la aceeași Tel Drum. DNA Oradea a început investigația și a deschis urmărirea penală “in rem”, invocând o sesizare a OLAF și DLAF, acuzațiile fiind de folosire sau de prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu un prejudiciu calculat de DNA la 10 milioane de euro. Din acest motiv, dosarul s-a mutat la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, pentru a fi supravegheat, îndeaproape, de Laura Codruța Kovesi.

De la un CV s-a ajuns la fraude cu fonduri UE

Concret, dosarul a plecat de la două licitații publice organizate de compania de apă locală Apaserv din Satu Mare, pe care le-a câștigat societatea 3T Construct SRL Neamț, în asociere cu firma Stulz Planaqva GMBH Germania, vizând efectuarea de lucrări de construire la stațiile de epurare a apelor uzare din Abrud și Tășnad. Contractul a fost adjudecat în luna martie a anului 2013 și a avut o valoare de 19 milioane de ei fără TVA. Anterior, în decembrie 2012, imediat după alegerile generale, asocierea celor două companii a mai încheiat cu Apaserv Satu Mare un contract în valoare de 23 de milioane de lei fără TVA, pentru extinderea stației de epurare a apelor uzate din Satru Mare.

Suspiciunile DNA, plecate de la notele de informații furnizate de OLAF, ar fi mers pe ideea conform căreia Stulz Planaqva GMBH s-ar fi asociat fictiv cu SC 3T Construct SRL, iar această din urmă companie ar fi depus la dosarul de licitație documente falsificate, pentru a se înscrie în cerințele prevăzute de caietul de sarcini. Printre documentele în legătură cu care DNA avea suspiciuni se afla și CV-ul unui diriginte de șantier, care ar fi menționat nereal că avea, la acel moment, experiență de trei ani în lucrări hidrografice.

Procurorul a constatat, după șase ani, că fapta nu există

De la acel moment până în data clasării, au trecut peste șase ani, timp în care dosarul a zăcut în sertarele DNA. Pentru ca, în 22 iulie 2020, procurorul de caz să dispună, în temeiul articolului 16, alineat 1, literele “a” și “b” din Codul de Procedură Penală, clasarea, cu mențiunea că, pe toată durata urmăririi penale desfășurate “in rem”, nicio persoană fizică sau juridică nu a avut calitatea de suspect sau de inculpat.

Articolul 16 face referire la cauzele care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale și executarea acesteia, iar alineatul 1 arat că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar, când a fost pusă în mișcare, nu mai poate fi executată, dacă, în cazul dosarului despre care vorbim, “a” – fapta nu există și “b” – fapta nu este prevăzută de legea penală.

Însă nu doar pentru că fapta suspicionată de procurorii lui Kovesi nu a existat în acest dosar și nici nu este prevăzută de legea penală a condus la clasarea speței, ci și modul în care au fost produse probe. DNA a lucrat, în dosar, pe baza protocolului încheiat, în anul 2009, între SRI și Parchetul General, dovedit neconstituțional. Este un exemplu elocvent de acțiune al binomului SRI-DNA. Înainte de clasare, procurorul de caz avea la dosar note informative efectuate de SRI și mandate de siguranță națională, emise de instanța de judecată. Toate aceste “probe” au fost eliminate de la dosarul de urmărire penală “in rem”, după ce, pe data de 17 iunie 2020, Curtea Constituțională a emis o nouă decizie, având numărul 55, prin care a stabilit că probele obținute ilegal, lovite de nulitate, trebuie înlăturate chiar fizic din dosare.

De altfel, încă din anul 2016, probele administrate de SRI în dosarele de urmărire penală care nu au legătură cu infracțiuni care aduc atingere siguranței naționale au fost declarate de CCR ca neconstituționale, însă a fost nevoie de o nouă decizie a instanței de contencios constituțional pentru ca toate instanțele și parchetele să înțeleagă că este obligatorie înlăturarea acestor “probe” din dosarele cercetate sau judecate.

“Paradelile” lui “Portocală” nu mai impresionează instanțele. Vlad Cosma, achitat

Dacă, în cazul dosarului clasat, DNA și-a administrat singur o lovitură de imagine, o altă situație stânjenitoare pentru instituția condusă, până acum doi ani, de Kovesi, a venit de la instanța de judecată la sfârșitul săptămânii trecute. Lovitura a fost încasată, de această dată, de cea de-a doua “unitate de elită” anticorupție, celebrul Serviciul Teritorial al DNA de la Ploiești. Tribunalul Prahova a dispus achitarea fostului deputat PSD, Vlad Cosma, fiul fostului președinte al Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, și fratele actualului deputat Andreea Cosma.

Achitarea a fost pronunțată într-unul dintre dosarele-“paradeală” instrumentate de “vedetele” DNA, procurorii Lucian Onea, zis “Lucică”, și Mircea Negulescu, zis “Portocală”, acesta din urmă fiind exclus din magistratură, cercetat de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, arestat preventiv de instanțele de judecată și pus în libertate, sub control judiciar, de și mai celebrul judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Ionuț Matei.

De această dată, Tribunal Prahova a dispus achitarea lui Vlad Cosma pentru evaziune fiscală și spălare de bani, însă fostul deputat nu este singurul care a fost scos de sub acuzare. În aceeași situație se află și ceilalți doi coinculpați din dosar, oamenii de afaceri Răzvan Alexe și Lucian Petrică Ușurelu.

Interesant este și faptul că faptele reținute de DNA Ploiești în acest dosar datează din aceeași perioadă cu cele din dosarul în care a fost vizată SC 2T Construct SRL, adică anul 2012. Însă, de această dată, vizate erau alegerile locale din vara anului 2012, ca pretext pentru “agățarea” în laț a suspecților, pentru ca aceștia din urmă să fie folosiși ca martori în alte dosare ale DNA Ploiești “cu greutate” instrumentate de “unitatea de elită”.

Vlad Cosma era, la acel moment, președintele Organizației de Tineret a PSD Prahova și a fost acuzat că i-a determinat pe cei doi oameni de afaceri să sponsorizeze ilegal campania electorală pentru alegerile locale din anul 2012. Tribunalul București nu a considerat că există probe pentru a valida aceste acuzații. Sentința instanței poate fi atacată cu apel de către DNA.

Avocații lui Dragnea pregătesc cererea pentru punerea acestuia în libertate

Iar DNA riscă să mai primească o nouă lovitură, în chiar speța care a decis rezultatul alegerilor de anul trecut și care a condus, în cele din urmă, la răsturnări de situații politice în România. Avocații fostului președinte al PSD și ex-președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, intenționează să depună la instanță o cerere de liberare condiționată a acestuia, invocând atât orele de muncă efectuate în penitencuar, cât și conduita acestuia, de la momentul încarcerării. Liviu Dragnea a fost condamnat, în data de 27 mai 2019, a doua zi după alegerile pentru Parlamentul European, la o pedeapsă de 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu, în celebrul dosar privind “Angajările fictive de la DGASPC Teleorman”.

Confom legislației penale, persoanele condamnate la închisoare cu executare, care nu au împlinit vârsta de 60 de ani, pot face cerere de liberare condiționată după efectuarea a două treimi din pedeapsă. În cazul lui Liviu Dragnea, termenul pentru a putea face cerere de liberare condiționată este de doi ani, însă din acest termen mai pot fi scăzute perioade calculate în funcție de comportamentul acestuia și de zilele lucrate.

De altfel, nu este pentru prima dată când fostul lider social-democrat încearcă să iasă din penitenciar, el contestând temeinicia sentinței de condamnare, atât pe motive procedurale, cât și pe motive factuale. Cererea de liberare condiționată ar urma să fie înaintată instanței competente până la finalul acestei luni sau începutul lunii viitoare, conform unor surse.

O eventuală decizie favorabilă pentru Liviu Dragnea ar reprezenta o lovitură dură aplicată DNA, instituție care, în primăvara acestui an, la prezentarea bilanțului actiuvității pe ultimele 12 luni, nota condamnarea acetuia ca fiind principala realizare. “În cele ce urmează, vom da câteva exemple, pe scurt, de dosare relevante din perspectiva competenței DNA, care au fost soluționate prin hotărâri de condamnare: - Fost președinte Camera Deputaților și fost președinte CJ – 3 ani și 6 luni închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu angajarea fictivă a două persoane la o agenție de stat”, declara, în discursul său susținut cu acea ocazie, actualul procuror-șef al DNA, Crin Bologa.