Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asalt dezlănțuit al partidului progresist USR la adresa instituțiilor fundamentale din justiție. Parlamentarii acestei formațiuni s-au organizat pentru a destructura legile justiției, promovate, cu acordul Comisiei Europene, în anul 2022, fapt ce a condus la ridicarea MCV împotriva României. Nu mai puțin de zece proiecte de lege au fost depuse la Camera Deputaților, toate semnate de aceiași inițiatori și susținute de către un număr egal de colegi din grupurile parlamentare progresiste din Senat și din Camera Deputaților. Toate proiectele vor să implementeze agenda promovată în spațiul public de către agenții de influență ai grupărilor #rezist, imediat după ce, la finalul anului trecut, a fost dat publicității filmul Recorder. Operațiunea vizează ingerințe legislative directe în modul de organizare a instanțelor și parchetelor, în procesul de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în amputarea competențelor procurorului general al României și a șefilor DNA și DIICOT în ceea ce privește infirmarea soluțiilor și măsurilor nelegate luate de către procurorii ierarhici inferiori, dar și punerea sub control politic a procesului de avizare a numirii conducerii Inspecției Judiciare. Aceste zece proiecte de lege fac parte din același pachet al USR prin care vrea să redea DNA prerogativa de a fabrica dosare judecătorilor și procurorilor care nu răspund comenzilor atunci când este vorba despre dosare „sensibile”, exact așa cum se practica pe vremea Binomului Coldea-Kovesi.
Unul dintre proiectele de lege inițiate de USR dorește modificarea și completarea Legii nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, dar și a Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
Primul aspect care sare în ochi cu privire la acest demers legislativ este că USR vrea ca ministrul Justiției și președintele României să fie implicați doar în procedura de numire și de revocare limitate la funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție și de procuror șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, nu și în ceea ce privește numirea și revocarea în/ din funcțiile de procuror general adjunct, de procuror șef adjunct de direcție sau de procuror șef de secție. Cu alte cuvinte, nici ministrul Justiției, nici președintele României să nu poată interveni nici în numirea, nici în revocarea acestor procurori de rang înalt.
A doua chestiune mai mult decât neuzuală a acestui proiect de lege se referă la controlul ierarhic superior. Mai exact, parlamentarii progresiști vor să elimine procurorul general al PÎCCJ din procesul de control ierarhic superior suprimându-i competența legală de a informa măsurile și soluțiile procurorilor din subordine. Această competență ar trebui, în opinia celor de la USR, să fie conferită doar șefului direct al procurorului. Mai mult, în proiect se prevede că nici măcar procurorul-șef al DNA și nici procurorul-șef al DIICOT să nu mai poată infirma, ca nelegale, măsurile și soluțiile din dosarele procurorilor ierarhici inferiori, ci doar șefii de secții să aibă aceste atribuții.
Prezumția de vinovăție politică
În cuprinsul aceluiași proiect de lege, parlamentarii USR inițiatori mai vor ca mandatele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorului-șef al DNA și procurorului-șef al DIICOT să fie prelungite, de la 3 ani, în prezent, la 5 ani, însă fără posibilitatea reînnoirii, cum este prevăzut în legislația aflată în vigoare.
Iar pentru că, probabil, aceste norme cu privire la amputarea prerogativelor de infirmare a soluțiilor nelegale nu erau suficiente pentru progresiști, USR a mai inițiat un al doilea proiect de lege pentru modificarea articolului 68 din Legea nr. 304.2022 privind organizarea judiciară. Este o altă formă pentru eliminarea posibilității procurorilor de rang înalt de a infirma, direct, „peste circuitele intermediare”, măsurile și soluțiile adoptate de procurori, în situațiile în care apreciază că acestea sunt nelegale sau netemeinice.
Inițiatorii justifică acest proiect legislativ prin aceea că „în prezent, procurorii de rang înalt sunt numiți printr-o procedură în care intervin actori politici”. „Procurorul general, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Secției pentru Procurori de la CSM. Într-un asemenea context, acordarea unei competențe de infirmare directă a măsurilor și soluțiilor oricărui procuror ierarhic inferior generează o problemă de sistem, pe motiv că procurorii de rang înalt, deși sunt magistrați de carieră, sunt numiți de actori politici, iar influența politică contravine fără echivoc imparțialității acestor procurori”, afirmă, fără nicio probă, inițiatorii acestui proiect de lege.
Atac la adresa fundamentului CSM
În continuare, printr-un al treilea proiect de lege, progresiștii vor să aducă o modificare la Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Este legea prin care vor, practic, să pună mâna pe CSM. USR-iștii susțin că „percepția consolidată în interiorul profesiei și în societate este că CSM a ajuns să funcționeze, în numeroase situații, ca o structură închisă, susceptibilă de a proteja sau promova interese particulare, în loc să apere independența judecătorilor și procurorilor”.
Prin această lege, vor ca alegerea membrilor CSM să fie făcută de către toți magistrații, printr-un mecanism de vot național în interiorul magistraturii, dar și majorarea de reprezentare pentru magistrații de la judecătorii. Este clar că această prevedere vine ca urmare a războiului pe care USR și #rezist îl poartă cu CSM, cu Înalta Curte și cu Curtea de Apel București.
Mai departe, progresiștii vor noi interdicții și „reguli de integritate” pentru membrii CSM. Mai exact, ca aceștia să nu mai poată participa, direct sau indirect, la procedura de numire, promovare, delegare sau evaluare a persoanelor cu care se află sau s-au aflat într-o relație profesională de subordonare în ultimii cinci ani. Se introduce interdicția de a beneficia de decizii adoptate în timpul mandatului referitoare la procedura de numire, de promovare sau de delegare adoptate în perioada mandatului, iar foștii membri ai CSM ar trebui să nu aibă voie să ocupe funcții de conducere în instanțe sau parchete timp de doi ani de la încetarea mandatului.
Parlamentul să avizeze șefia Inspecției Judiciare
Al patrulea proiect de lege din acest set vizează, de asemenea, modificarea și completarea Legii nr. 305/2022 privind CSM și are drept țintă numirea inspectorului-șef și a inspectorului-șef adjunct ai Inspecției Judiciare. USR consideră că, în forma actuală a reglementării, „procedura de numire a conducerii Inspecției Judiciare nu oferă suficiente garanții pentru a asigura o selecție percepută ca independentă, transparentă și bazată pe criterii profesionale”.
Drept pentru care vor să impună concurs organizat la CSM, prin prezentarea unui proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției și printr-o probă scrisă tip grilă, după care să urmeze audierea candidaților de către…Comisiile Juridice reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, în vederea emiterii unui aviz consultativ.
Mai departe, numirea ar trebui, în viziunea progresiștilor, să se facă de către Plenul CSM, dar cu votul a două treimi din numărul total al membrilor, nu cu jumătate plus unul, cum este în prezent.
Adânc, cu bocancii, în organizarea internă a instanțelor și parchetelor
Printr-un al cincilea proiect de act normativ, parlamentarii USR vor să modifice articolul 57 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, în sensul eliminării posibilității stabilirii prin regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești a cazurilor în care schimbarea membrilor completurilor de judecată este permisă.
USR afirmă, în actele care însoțesc acest proiect de lege, că „regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești nu se ridică la standardul de înlăturare a arbitrariului în înlocuirea membrilor completurilor, din moment ce acesta permite colegiului de conducere al instanței să aplice în mod excepțional schimbarea membrilor completurilor de judecată, altele decât cele specializate, la propunerea președintelui instanței, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta”.
Progresiștii vor, astfel, ca schimbarea să poată fi făcută numai în caz de incompatibilitate sau de absență a judecătorului.
În continuare, prin cel de-al șaselea proiect legislativ, se dorește modificarea articolului 525 din Codul de procedură civilă și completarea Statutului Judecătorilor și Procurorilor. Mai exact, inițiatorii doresc să introducă două noi cazuri de răspundere disciplinară a magistraților. Primul, când judecătorul nu îndeplinește actul de procedură sau nu ia măsura în termenul stabilit de instanța care a admis contestația privind tergiversarea procesului, iar a doua când procurorul nu rezolvă cauza, respectiv când judecătorul nu soluționează cauza în termenul stabilit prin încheiere de admitere a contestației privind durata procesului penal.
Pedeapsă pentru cei care au făcut parte din CSM
Prin proiectul de lege PLX 191/2020 pentru modificarea și completarea articolului 58 din Legea nr. 304.2022 privind organizarea judiciară, cei de la USR mai vor să extindă clarificarea conținutului auditului extern al sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Iar prin următorul proiect de lege, care vizează modificarea Statutului Judecătorilor și Procurorilor și a Legii 305/2022 privind CSM, vor să limiteze posibilitatea delegării și detașării magistraților, „pentru a conferi un regim juridic excepțional acestor instituții juridice și de a reduce șansele organismelor de conducere judiciară de a utiliza delegarea și detașarea în alte scopuri decât cel de organizare administrativă a judecătorilor și procurorilor”.
USR vrea, practic, să blocheze delegările și detașările inclusiv în cadrul aparatului de lucru al CSM. Mai exact, vrea ca aceste funcții să fie ocupate prin concurs, iar detașările și delegările să fie făcute pe o perioadă de 6 luni, fără posibilitatea prelungirii.
Un ultim proiect de lege din această serie vrea să mai modifice o dată Statutul Judecătorilor și Procurorilor, în sensul că parlamentarii progresiști inițiatori susțin că există dezechilibre între merit și avansare în magistratură. Se dorește ca președinții instanțelor să promoveze pe post prin hotărâre a colegiului de conducere, însă în ceea ce privește promovarea vicepreședinților de instanțe și a președinților de secții să se facă pe bază de concurs, să se introducă „indicatori de eficiență”, iar la Înalta Curte să se promoveze printr-un concurs cu probă scrisă și pe baza unui vot majoritar.
Revenirea la teroarea exercitată, cu dosare penale. Asupra magistraților
Jurnalul a dezvăluit, în ediția de ieri, că aceiași parlamentari progresiști au depus la Camera Deputaților un proiect de lege prin care vor să desființeze și urmașa SIIJ, desființată deja de patru ani, și revenirea la practicile abuzive ale Binomului DNA-SRI.
Mai exact, vor ca toate cauzele privind infracțiuni posibil a fi săvârșite de judecători și de procurori să fie instrumentate exclusiv de către DNA. Lucru care s-a întâmplat, în timpul mandatului Laurei Codruța Kovesi, competența fiind folosită pentru eliminarea magistraților care nu executau, întocmai și la timp, ordinele venite „în plic” de la procuror. Aceeași agendă a fost prezentată și de către ONG-ul #rezist Declic în cadrul Comitetului pentru modificarea legilor justiției, înființat de Ilie Bolojan la Palatul Victoria. USR își motivează proiectul, spunând că, după ce DNA nu a mai avut competența de a ancheta magistrați, numărul de condamnări ce vizează procuror sau judecător a scăzut dramatic, iar această scădere nu este generată de diminuarea fenomenuluii infracțional în rândul acestei bresle, ci de lipsa sistemică a instrumentelor de investigare.
Intenția de restaurare a practicilor abuzive din perioada Binomului SRI-DNA continuă, în forță, prin PLX 193/2026, reprezentând o propunere legislativă privind stabilirea competenței de investigare a infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori, demers legislativ este inițiat de către deputații USR Stelian Ion, Oana Murariu și Alexandru Paul Dimitriu, precum și de către senatorii USR Simona Spătaru și Vasile Ciprian Rus, propune ca „infracțiunile săvârșite de către judecători și procurori, inclusiv de către judecătorii și procurorii militari, precum și de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, se investighează de către parchetele competente, potrivit legii, în funcție de natura și greutatea infracțiunii, fără instituirea unor structuri de parchet determinate exclusive de calitatea persoanelor”. Cu alte cuvinte, printr-o lege, autorii doresc ca nicio altă lege să nu mai înființele o structură de parchet specializată pe investigarea infracțiunilor din justiție.
Iar lucrurile devin cât se poate de limpezi odată ce autorii scriu, în acest proiect de lege, că „DNA este competentă să efectueze urmărirea penală și în cauzele privind infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție săvârșite de judecători și procurori, indiferent de valoarea prejudiciului ori valoarea obiectului infracțiunii”.
Citește pe Antena3.ro
