x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete O mafie protejată la nivel internaţional. Clanurile romilor de catifea fac legea în Timişoara

O mafie protejată la nivel internaţional. Clanurile romilor de catifea fac legea în Timişoara

de Mircea Opris    |    16 Oct 2011   •   21:00
O mafie protejată la nivel internaţional. Clanurile romilor de catifea fac legea în Timişoara

Peste 200 de imobile din centrul istoric al Timisoarei, unele fiind monumente protejate, au fost transformate in ultimii 15 ani in veritabile palate tiganesti. La fel, Aleea CFR este dominata de palate noi, cu 20 sau chiar 30 de camere, toate apar­tinand celor cateva clanuri ale "ro­milor de catifea" din Timisoara. Ora­sul este stapanit, in mare parte, de fa­miliile extinse ale doi dintre cei mai proeminenti lideri ai acestei mafii: Ionelas Carpaci si Visinel Stancu, ves­ni­ci rivali, cat si de clanul Stancu. In 15 ani, acestia au reusit sa ocu­pe la propriu, uneori cu acte legale, alte ori cu falsuri, cele mai scumpe vile din centrul istoric al Timisoarei, dar sa se improprietareasca si cu te­re­nuri pe care au aparut hoteluri si vile.

Spre deosebire de clanurile ti­ga­nesti din sudul tarii sau din Ardeal, romii timisoreni evita cat pot bataile de strada si altercatiile cu autoritatile. Motivul il reprezinta discretia absolut necesara si buna cooperare cu oa­meni-cheie din Primaria Timi­soa­ra, dar si cu magistrati si procurori si chiar cu unii politisti, de la simpli agenti la ofiteri de la Biroul de Com­ba­tere a Crimei Organizate. Modul lor de operare in a pune mana pe imo­bile este folosirea de interpusi, avo­cati si notari. Asta pentru ca ma­jo­­ritatea romilor din Timisoara au dubla cetatenie romano-germana. Ionelas Carpaci, primul lider al ro­milor cercetat pentru escrocherii fi­nanciare si imobiliare, fals si uz de fals in inscrisuri oficiale, are de exemplu si buletin de Germania. Acelasi om, aceeasi fotografie, insa o alta iden­titate: Johann Sandner, cu re­se­dinta in Germania. Asa se explica de ce sutele de membri ai acestor clanuri vin acasa, la Timisoara, doar de doua-trei ori pe an: de Sarbatori sau la nunti, botezuri si inmormantari in fa­­milie. Atunci, pe strazile orasului apar zeci de masini de lux, de la BMW si Mercedes, la cei modesti, si pa­na la Bentley, Porsche, Ferrari si Lamborghini. Provenienta unor astfel de bunuri nu a prezentat nicioda­ta in ultimul deceniu vreun semn de intrebare pentru cei din Politie sau din Administratia financiara. Motivul este simplu: automobilele de lux sunt inmatriculate in Mün­chen sau Offenbach, in regiunea Hesse.

Cum reusesc niste oameni care nu au nici o sursa de venit in Romania, iar in Germania traiesc oficial din ajutoare sociale de la stat, oameni care nu cunosc limba germana si, multi dintre ei, nu stiu sa scrie si sa citeasca in romaneste sa agoniseasca astfel de averi? "Povestea lor vine de dinainte de 1989. Majoritatea aveau aur in cantitati mari. «Clienti» perfecti pentru fosta Securitate, care i-a trimis peste hotare, s-a folosit de ei, iar dupa 1990 le-au dat mana libera sa faca bani in Europa si sa cumpere la Timisoara centrul orasului. Lucrurile nu s-au oprit aici. Au­to­ri­tatile romane, cu exceptia SRI si a ca­torva anchete palide asupra lui Io­nelas, nu i-au intrebat niciodata de unde au atatia bani si daca platesc undeva impozit pe case sau averi. fii asta spune multe... oameni din aparatul statului roman le tin spatele contra unor sume de bani sau a unor masini scumpe. Terenuri sau bunuri de lux", a declarat pentru Jurnalul National T.R., fost ofiter din Departamentului Securitatii Statului, Timis, care a avut ca obiect de lucru clanurile tiganesti pana in 1989.

Cat despre bolizii si limuzinele de sute de mii de euro ori care bat milionul, cum e cazul masinilor Lamborghini, tiganii timisoreni din Germania au gasit diverse metode de a le cumpara. "Cand vin in tara aduc masinile pe roti, deci intra prin vama. Pe multe dintre taloanele masinilor scumpe sunt trecute nume ale unor cetateni nemti care nu au vazut vreodata Romania. Din cate stiu, sunt nemti care, contra unor sume de bani, sunt de acord sa mearga la vanzatorii din Germania si sa ia masinile pe numele lor. Tiganii le dau «comisionul» promis, le dau bani pentru a plati asigurarea si intretinerea si evident platesc masina. Prin mana mea au trecut astfel de taloane auto. Cat timp au imputernicire si totul e legal, noi nu avem ce sa le facem", a povestit un politist de frontiera din Punctul de Trecere a Frontierei Cenad, judetul Timis.

Unii dintre acesti romi de catifea au chiar propriile afaceri cu vanzare de masini in Germania, in landurile Bavaria si Hesse. Asa se explica de ce multi avocati care ii apara, dar si oameni de afaceri precum si demnitari au cumparat contra unor sume modice ori au primit in contrapartida pentru diverse servicii astfel de masini de lux.

Marele semn de intrebare si cheia afacerii este tocmai in Germania, acolo unde, cel putin de un deceniu, autoritatile statului, in special Politia economica, BKA – cei de la combaterea crimei organizate sau cei de la Fiscul german nu i-au luat niciodata la intrebari vizavi de averi si surse de venit. Un lucru sesizat de multi ce­ta­teni germani, dar si de etnici germani care au emigrat din Romania. "Este o lege a tacerii si e clar ca romii din Romania au oamenii lor, de la functionari de primarii, avocati si notari si persoane dornice de un cas­tig rapid. Ei nu se rezuma la furturi din magazine sau la cersetorie. Sunt in­fractiuni care nu le aduc venituri consistente. Monitorizam cazuri de eva­ziune fiscala, spalare de bani, tra­fic de fiinte umane si chiar trafic de dro­guri", a declarat pentru Jurnalul Na­tional un ofiter german de politie din München, om de legatura al Interpolului pe problematica romilor de catifea.

Occidentul da semne de trezire
Sub presiunea comunitatii internationale, Franta si Germania par a se fi trezit la realitate. Astfel au in­ce­put timid unele descinderi la domiciile din Timisoara, Lugoj sau Recas ale unor romi bogati care traiesc in Ger­ma­nia, Franta sau Italia. Pe 21 noiembrie 2007, palatele din Timi­soa­ra ale familiilor Carpaci si Cal­daras, dar si ale altor clanuri interlope din Timisoara, Lugoj si Recas au fost luate cu asalt de politisti ro­mani si francezi, alaturi din pro­cu­rori din ambele tari. Este doar una dintre operatiunile de combatere a cri­minalitatii transfrontaliere. Initial, razia a vizat sefii retelelor de cersetori copii si handicapati care sufoca ora­se­le europene. In mai putin de zece ani, orase precum Roma, Milano, Flo­renta, Paris, Lyon, Londra, Berna, Geneva, Viena, Berlin si München au fost luate cu asalt de "han­di­ca­patii" si "orfanii" romani si romi. Acestia ajung acolo sub coordonarea unor retele de crima organizata, des­pre care insa nici francezii, nici nemtii nu facut publice date. Motivul cel mai probabil: implicarea unor autoritati locale si politisti din tarile respective. Afacerea aduce anual, conform celor de la Interpol, venituri ilicite in valoare de milioane de euro. Evident, banii sunt spalati, sub forma unor investitii imobiliare si funciare, pe teritoriul Romaniei.

La o evaluare sumara, investitiile romilor din orasul de pe Bega se ridica la peste 250 de milioane de euro si au crescut pana la momentul crizei, cand multi au renovat palatele si le-au scos la vanzare. Nici unul nu a fost insa vandut, din cauza sumelor cerute: intre 1 si 5 milioane de euro. La razia din 2007, o comisie rogatorie franco-romana a descins consecutiv in sase locatii de pe raza orasului Lugoj, cunoscut ca fieful principal al clanurilor tiganesti si al traficantilor de droguri. Ulterior, nici o informatie nu a fost facuta publica despre eventuala condamnare a unora dintre romii retinuti sau despre complicitatea unor cetateni din cele doua tari vestice.

La patru ani de la aceasta actiune, pe 13 octombrie 2011, Jandarmii de la Gruparea Mobila, coordonati de procurorii DNA Timisoara, au des­cins la mai multe palate tiganesti din zona Parcului Rozelor din Timisoara. Perchezitiile s-au facut dupa ce autoritatile din Germania, dar si din alte tari vest-europene s-au sesizat vizavai de faptul ca majoritatea acestor romi au dubla cetatenie, cu nume diferite in actele straine fata de cele romanesti. Principalele suspiciuni sunt de trafic de persoane, spalare de bani si alte infractiuni din sfera financiara. Prejudiciul estimat in acest dosar se ridica la peste un mi­lion de euro. Anchetatorii au ridicat mai multe documente, cat si alte probe din palatele perchezitionate. Ceea ce este mai putin ex­plicabil este de ce aceste mandate s-au emis pentru domiciliile din Romania ale romilor bogati, deoarece se stie ca acestia vin in Romania cel mult de doua ori pe an, restul timpului ei traind in Germania si, in cazul clanurilor din orasul Lugoj, in Italia. Aici revine suspiciunea, confirmata de surse ale Interpolului, privind acceptarea tacita a autoritatilor din tarile respective, posibila corupere a unor functionari din orasele vestice unde tiganii traiesc, dar si dovada existentei unor retele transfrontaliere de criminalitate organizzata care implica romii de catifea.

Piata Operei cotropita de manele
Daca nemtii si francezii nu fac publice rezultatele actiunilor lor, la Timisoara Politia inchide ochii de cate ori vine vorba despre romii influenti. Acesti sunt singurii cetateni ai orasului pe care Fiscul nu ii intreaba despre provenienta averilor din care si-au amenajat sau construit palate de milioane de euro, cu marmura de Carrara, cu lemn masiv sculptat, zeci de camere si lux exorbitant.

De cate ori ajung la Timisoara, clanurile prefera sa isi arate opulenta aici. Numai in acest an au avut loc trei nunti si un botez, toate in aceeasi luna, la care s-a facut parada cu masini de lux cum au doar milionarii din Monte Carlo, s-au inchiriat elicoptere si au fost adusi cei mai in voga manelisti, peste care a plouat cu banconte de o suta si cinci sute de euro. Sub privirile impotente ale politistilor, acestia paralizeaza traficul din oras si uneroi defileaza cu bolizii chiar prin Piata Operei, un loc exclusiv pietonal, unde zeci de timisoreni au murit in timpul evenimentelor din decembrie 1989. Amenzile le achita pe loc sau efectiv le arunca sub privirile politistilor. Desi evenimentele blocheaza traficul si aduna sute de persoane, ei nu au autorizatie de la Primarie, conform legii, insa nici Primaria nu apeleaza la Politie si Jandarmerie, asa cum o face cand zece-douazeci de romani cer autorizatie pentru un miting sau adunare publica.

Tot cand vin la Timisoara, clanurile isi transeaza neintelegerile, pentru ca aici Politia le da amenzi minime, insignificante pentru banii lor. In plus, politistii cu care se cunosc mai demult vin la fata locului unde se intampla altercatia si intocmesc procese-verbale de asa natura, incat cotizantul generos sa iasa bine in cazul vreunei cercetari sau al unui proces. Trebuie spus ca, desi in scandaluri s-au folosit sabii, topoare si chiar pistoale, nici un rom implicat nu a fost retinut de Politie pentru cercetari ama­nuntite, totul rezumandu-se la aplanarea confliectelor la fata locului sau la simple declaratii la sectia de Politie.

Romii de catifea au primit denumirea de "mafia imobiliara tiga­neas­ca" dupa ce au pornit, in urma cu aproa­pe 20 de ani, o adevarata va­na­­toare prin care sa puna mana pe imobilele istorice din centrul orasului. Reteta a fost simpla: cu ajutorul unor functionari din Primarie, romii, direct sau prin avocati si notari, au aflat cine sunt mostenitorii carora urma sa li se retrocedeze aceste vile de mi­lioane de euro. Aceeasi romi au reusit sa convinga mostenitorii retro­ce­darilor sa le vanda vilele. Acolo unde vilele erau divizate in apartamente, acestia au cumparat pe bucati de la proprietari, prin intimidari si ame­nin­tari repetate, iar pe chiriasi i-au scos, in majoritatea cazurilor, cu forta. Evident, ca Primaria nu a luat nici o masura vizavi de aceste practici. Asa a aparut o miscare imporiva aca­pa­rarii centrului istoric de tigani, a carei epopee poate fi gasita pe blo­gul lui Vladimir Voiasciuc, unul dintre putinii timisoreni care nu renunta la spatiul sau legal obtinut si la lupta cu mafia imobiliara tiganeasca. Un blog extrem de documentat, care poate fi accesat la adresa: http://nusuntcarnat.com. Luptatorul nu este insa singur. Intimidarile romilor au adus procurorilor pe masa zeci de plangeri de la chiriasi sau propretari, iar Miscarea Noua Dreapta face regulat mitinguri impotriva fenomenului tiganesc.

In zilele urmatoare va vom pre­zenta istoria expansiunii clanurilor "de matase" care au pus, incet, incet, stapanire pe oras. In urma acetei recapitulari, Garda Financiara, Parchetul si Primaria isi vor face bilantul eficientei si utilitatilor fata de cetatenii orasului.

Ionelas Carpaci, tapul ispasitor
Mafia imobiliara tiganeasca a primit o prima lovitura in februarie 2008. fii nu din partea autoritatilor, ci a Jurnalului National. Atunci, in premiera, reporterii au realizat un filaj care a fost refuzat sa fie facut de procurorii timisoreni. Rezultatul: prima dovada ca romii cu bani folosesc falsuri, printre care si semnaturi ale primarului privind punerea in posesie pe anumite imobile si terenuri. Cazul a fost extrem de mediatizat, Ionelas Carpaci in Romania, alias Johhan Sandner in Germania, a petrecut luni bune in arest si este cercetat in continuare, alaturi de doi complici. Ionelas este insa singurul dintre romii din Timisoara care a ajuns in fata procurorilor pentru escrocherii funciare si fals. Cat despre cat de falsa ori autentica era semnatura primarului Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, pe anumite inscrisuri, procurorii nu au mai spus nimic. Cu toate ca, existand copii ale documentelor, s-au facut expertize grafologice independente. Timisoara a ajuns sa fie acaparata de clanurile tiganesti Carpaci, Stancu si Covaci. Nume ca Ionelas Carpaci, Visinel Stancu si altii sunt notorii in oras. Aceste clanuri s-au imbogatit in ultimii zece ani, sub aceeasi administratie: Ciuahndu. Afacerile au fost facute cu imobile retrocedate, prin vicierea proceselor de retrocedere. S-au produs mostenitori fictivi, identitati false, s-au plasmuit documente oficiale. Nimic din toate acestea nu se putea face fara informatiile depozitate la Primaria Timisoara. Ionelas Carpaci este, momentan, cercetat in stare de libertate si este primul, dar si singurul rom cercetat din toate clanurile care opereaza in mafia imobiliara. Alaturi de el apar doi complici, un roman si un cetatean maghiar. Nici un alt rom, nici un notar sau vreun functionar din Primarie, care au fost direct implicati. Mai mult, procuroarea care s-a ocupat de caz a trecut intre timp in avocatura. Dosarul este taraganat de mai bine trei ani.

Prefecti amenintati
Daca romii reusesc sa "unga" su­fletele unor magistrati, politisti, functionari publici, notari si avo­cati, cu prefectii este mult mai greu. Fostul prefect de Timis Ovi­diu Draganescu a cerut in repetate randuri clarificari vizavi de acti­vitatile abuzive sau ilegale ale romilor de catifea. Urmarea? Scrisori de amenintare cu moartea venite direct pe adresa Prefecturii. Mai mult, pe 20 august 2008, fostul prefect a fost la un pas de a fi atacat de o familie de romi. Mai recent, actualul prefect Mircea Bacala a fost si el agresat verbal de mebri ai clanului Carpaci. El este pe cale sa nu-si mai poata parca masina in garajul institutiei. Garajul Institutiei Prefectului Timis este pe C.D. Loga, in spatele sediului PSD. Insa, cladirea de la numarul 40/A, din ce spune prefectul, este pe cale sa fie cumparata de un singur proprietar, iar accesul masinilor Prefecturii sa fie interzis acolo. Noul proprietar al imobilului in care se afla garajele Prefecturii Timis, Vladimir Carpaci, nu mai vrea sa permita accesul masinilor acestei institutii.

×