Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși decizia ar fi trebuit dată pe 16 noiembrie, instanța a primit o cerere de intervenție accesorie din partea unui cetățean, însă și o solicitare de acordare a unui ajutor public judiciar. Din acest motiv, judecarea dosarului a fost amânată pentru data de 8 februarie 2024. Același cetățean a mai formulat astfel de cereri și în litigiul pe care Băsescu îl are cu SPP, pentru recuperarea mașinii, a aghiotantului și a șoferului. De data aceasta, termenul dat de instanță pentru judecată este 15 decembrie 2023. În ceea ce privește dosarul în care Băsescu a dat în judecată Administrația Prezidențială, pentru că i-a tăiat indemnizația de fost președinte, odată ce a fost dovedit definitiv drept turnător la Securitate, acesta a fost suspendat, așteptându-se decizia CCR cu privire la neconstituționalitatea ridicată de Băsescu cu privire la legea prin care au fost introduse interdicțiile de acordare a beneficiilor cuvenite foștilor șefi de stat acelor persoane dovedite că au lucrat sau au colaborat cu Securitatea.
În 29 martie 2022, RA-APPS preciza că Traian Băsescu, în calitate de președinte al României în perioada 2004-2014, în temeiul Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, beneficia de prevederile acestui act normative de la încetarea mandatului. În acest sens, a fost încheiat, la data de 19 februarie 2015, contractul 1905/2015, având ca obiect „folosința gratuită a locuinței pentru imobilul situate în București, strada Gogol nr. 2. Sectorul 1”. Însă, la data de 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat definitiv în Dosarul 3160/2/2019, în sensul respingerii recursului formulat de Băsescu împotriva Hotărârii 471 din 20 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, cu mențiunea că a fost admisă acțiunea formulată de CNSAS și că a fost constatată calitatea de colaborator al Securității a fostului președinte, dar și că, potrivit articolului 1 alineat 3 din Legea 406/2001, „nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana (…) despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.
„Alba-neagra” pe competența de judecată
RA-APPS preciza, la acel moment, că persoanele beneficiare ale Legii 406/2001 își pierd drepturile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a constatat definitiv că au avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia și, „în consecință, contractul de folosință a locuinței încetează”. “În aceste condiții, atât titularul, cât și membrii familiei acestuia, au obligația de a elibera locuința în termen de 60 de zile de la încetarea contractului”, se arată în notificarea nr, 2237 din 28 martie 2023, transmisă de RA-APPS lui Traian Băsescu.
După mai multe luni de „ping-pong” cu eliberarea locuinței de protocol, Băsescu a părăsit vila din Gogol, mutându-se într-un penthouse din zona Domenii. Însă nu s-a lăsat și a dat în judecată RA-APPS, la Judecătoria Sectorului 1, cerând anularea notificării din martie 2022. Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței în data de 15 decembrie 2022.
Procesul a început abia în 16 februarie 2023, cu o amânare, După care, la data de 2 martie, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată de instanță din oficiu, și a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Curții de Apel București.
Cererea care a amânat, din nou, soluționarea dosarului
Curtea de Apel București a stabilit, însă, că Judecătoria Sectorului 1 are competența să soluționeze acest dosar, motiv pentru care judecătorii de la Sectorul 1 au constatat existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București. În acest sens, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict negativ de competență.
Instanța supremă a dat câștig de cauză Curții de Apel București și a stabilit că Judecătoria Sectorului 1 trebuie să judece acest dosar pe fond. Odată soliționată această chestiune, Judecătoria Sectroului 1 a decis să aloce un prim termen de judecată abia pentru data de 16 noiembrie 2023, când a dispus amânarea cauzei pentru “îndeplinirea unor obligații”, și a alocat următirul termen de judecată pentru data de… 8 februarie 2024.
Ei, bine, instanța de fond, care s-a ferit cât a putut de acest proces, a avut noroc cu o cerere de intervenție accesorie în acest dosar , formulată de un cetățean pe nume Nicodim Lupea. Mai exact, judecătorii au duspus formarea unui dosar asociat, având ca obiect acordatrea unui ajutor public judiciar privindu-l pe petentul Lupea, dispunând citarea acestuia cu mențiunea de a depune o declarație pe propria răspundere, în sensul de a preciza dacă, în ultimele 12 luni, a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor, de a preciza persoanele împreună cu care locuiește, datele de identificare ale acestora, precum și veniturile încasate de acestea. Iar și această parte a procesului a primit termen de judecată pentru data de 18 ianuarie 2024.
Trei procese, nicio soluție. S-a ajuns și până la Curtea Constituțională
Nicodim Lupea este un pensionar militar care figurează pe portalul instanțelor de judecată, cu site de procese, fie direct, ca petent, fie cu calitatea de intervenient. Numai în litigiile ridicate de Traian Băsescu, pentru recuperarea prejudiciilor pierdute, acesta Lupea figurează în două procese. Este vorba despre procesul contra Serviciului de Protecție și Pază și de cel împotriva RA-APPS.
Traian Băsescu, odată declarat definitiv colaborator al Securității, a pierdut protecția SPP, indemnizația de fost președinte al României plătită de Administrația Prezidențială, dreptul de a avea angajat un secretar personal plătit tot de Administrația, dreptul de a folosi gratuit, pe toată durata vieții, o locuință de protocol, precum și dreptul de a folosi gratuit, pe toată durata vieții, un spațiu cu destinația de birou, din fondul imobiliar al statului.
Pentru recuperarea tuturor acestor drepturi anulate, Băsescu a deschis procese în instanță împotriva SPP, RA-APPS și Administrației Prezidențiale. A cerut și a obținut din partea instanțelor sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea legii de modificare, în 2021, a Legii 406/2001, dar și a mai multor prevederi din legea contenciosului administrativ și din Ordonanța CNSAS.
Dacă procesul cu SPP, care datează din primăvara anului 2022, instanța a stabilit termen pentru 15 decembrie 2023, în cauza privind litigiul cu Administrația Prezidențială, judecata a fost suspendată încă din data de 7 februarie 2023, până la soluționarea de către CCR a excepției de neconstituționalitate.
