Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Excepția de nulitate absolută a sentinței de condamnare pe fond, invocată de avocații lui Liviu Dragnea, în dosarul privind angaările fictive de la DGASPC Teleorman, referitoare la nelegala constituire a completului care a judecat cauza în primă instanță, riscă să arunce în aer mii de dosare judecate, în ultimii 15 ani, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Din 2013, de când legea prevede imperativ că, pentru judecarea infracțunilor de corupție, a celor asmilate infracțiunilor de corupție, care au legătură directă cu fapte de corpție sau infracțiuni împotriva intereselor financiare ale comunităților europene, singurele îndrituite să judece sunt completuri specializate. La Secția Penală de la ÎCCJ nu s-au alcătuit niciodată un astfel de complet. Curtea a încălcat, astfel, grav legea, dar și propriul regulament de orgaizare și funcționare în care este prevăzută aceeași prerogativă. De la legiferarea acestei obligații nerespectate și până în 2017, Secția Penală de la ÎCCJ a înregistrat pe rol nu mai puțin de 88.073 dosare penale, din care a soluționat 84.282 de cauze.
Secția Penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează două tipuri de cauze. Prima categorie este cea a apelurilor formulate de inculpați sau de parchete împotriva unor sentințe penale pronunțate de curțile de apel, iar a doua categorie se referă la soluționarea cauzelor penale în primă instanță, atunci când competentă să judece aceste dosare este Instanța Supremă. Atât tribunalele, curțile de apel, cât și Secția Penală de la ÎCCJ, atunci când aceasta din urmă este învestită să judece, pe fund, un dosar care privește posibila săvârșire a unor infracțiuni de corupție, au obligația, începând cu anul 2003, prin legea nr. 161, să constituie completuri de judecată specializate să solușioneze acest gen de fapte. Mai mulți juriști contactați de “Jurnalul” au precizat că, între noțiunea de judecător specializat și cea de complet specializat este o diferență. În sensul că un complet de judecată specializat este constituit pentru a soluționa excusiv cauzele cu infracțiuni în care este specializat și pentru care trebuie, în mod obligatoriu, constituit, porivit legii.
Nelegaliatea persistă neîntrerupt din anul 2003
Scandalul legat de nelegala costituire a acestor completuri de fond, la Secția Penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție a izbugnit, la începutul acestei săptămâni, când avocații din Dosarul “DGASPC Teleorman”, unde este judecat, printre alții, în apel, la Completul de 5 judecători, președintele PSD, Liviu Dragnea, pentru instigare la fals intelectual și pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, au ridicat excepția nulității absolute a soluției de condamnare pronunțată, în vara trecută, de Secția Penală, cerând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, la instanța de fond, deoarece completul de judecată a fost nelegal constituit.
Excepția invocată deschide “Cutia Pandorei”, și asta la scurt timp după ce Curtea Constituțională a decis, la sfârșitul anului trecut, că Înalta Curte a încălcat legea și Constituția, începând cu anul 2014, și cu privire la modul în care au fost constituite completurile de 5 judecători. Numai că, în cazul completurilor penale de primă instanță ale Secției Penale, ilegalitatea persistă, neîntrerupt, din anul 2003.
Prin Legea nr. 161/2003, Parlamentul a modificat Legea nr. 78/2000 privind descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, printre articolele modificate atunci și aflate și în prezent în vigoare fiind articolul 29. Aici se arată, fără echivoc, că, “pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Legea nu face, așadar, nicio disticție între judecătorii, tribunale, curți de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție, absolut toate aceste instanțe fiind obligate să o respecte, dacă judecă spețe cu infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000. Este vorba despre infracțiuni de luare de mită, de dare de mită, de primire de foloase necuvenite, trafic de influență, de infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (abuzul în serviciu cotra intereselor publice, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, șantajul etc.) sau infracțiunile în legătură directă cu infracțiunile de corupție ori infracțiunile împotriva intereselor financiare al Comunităilor Europene.
Legea și Regulamentul, încălcate prin decizii judecătorești
Citește pe Antena3.ro
Singura instanță care nu a desemnat astfel de complete specializate este Înalta Curte de Casație și Justiție. Obligația a fost, astfel, încălcată nu doar prin nerespectarea Legii 78/2000, dar și a propriului Regulament de Organizare și Funcționare Administrativă, care, la articolul 19, indice 1, alineat 1, prevede că “La începutul fiecărui an, Colegiul de Conducere, la propunerea președintelui sau vicepreședinților ÎCCJ, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul Secțiilor ÎCCJ, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora”. La alineatul al doilea, se arată că “președintele sau vicepreședinții ÎCCJ propun Colegiului de Conducere înființarea de complete specializate, pe baza propunerilor formulate pentru fiecare secție”, iar articolul 27 indice 2 alineat 1, teza a II-a al aceluiași regulament arată că “în cazul în care, în cadrul secției a cărei competență intră în problema de drept, au fost înființate complete specializate, conform artn 19, indice 1, desemnarea, prin tragere la sorți, se realizează cu prioritate dintre judecători care formează completele de judecată specializate în domeniul căruia i se sircumscriu de drept”.
Una scrie în lege și în Regulament, alta se întâmplă, însă, în realitate. Nu este pentru prima dată când un avocat ridică această excepție cu privire la neconstituirea completurilor specializate să judece în fond cauze de corupție la Înalta Curte. Iar Completul de 5 Judecători, în anul 2013, a respins sădiscute această excepție, trecând cu repeziciune peste acestă chestiune gravă. Un avocat a solicitat atunci, încuviințarea emiterii unei adrese către președintele secției penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a preciza care sunt completele specializate, desemnate în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, actualizată, raportat la dispozițiile art. 31, art. 32 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Iar instanța de judecată a scris, în încheiere, că “la Instanța Supremă, la nivelul secției penale, judecătorii soluţionează toate tipurile de cauze ce intră în competenţa instanţei supreme, nefiind repartizaţi pe complete specializate în judecata unui anumit gen de cauze. Înalta Curte, Completul de 5 Judecători a apreciat că nu poate fi pusă în discuție o eventuală nelegală compunere a completului de judecată”. Soluția intră în totală contradicție cu prevederile Legii nr. 78/2000.
Tarcea apără practica. Așa a făcut și în legătură cu Completurile de 5
Aceeași poziție pare să fie adoptată și de actuala președintă a Înaltei Curși de Casație și Justiție, Iulia Cristina Tarcea, care, și de această dată, susține că ÎCCJ este mai presus de celelalte instanțe, atunci când este vorba despre aplicarea legii. “Să vedem cine va spune că au fost constituite nelegal și daca cineva o va spune, atunci va spune și care sunt căile de urmat pentru a remedia o eventuală ilegalitate”. “Înalta Curte este Înalta Curte, iar celelalte instanțe inferioare sunt alte instanțe”, a mai adăugat șefa ÎCCJ.
Reamintim că, în chestiunea conflictului juridic de natură constitutională privind nelegala constitire a completurilor de 5 judecători, Cristina Tarcea a afirmat, înaintea emiterii deciziei CCR, că Legea nu obligă desemnaea prin tragere la sorți și a președinților acestor completuri. Mai mult, Tarcea afirma că, acționând cum a acționat, dun 2014 și până n 2018, Colegiul de Conducere al ÎCCJ a acționat “nu doar în litera legii, ci și în spiritul ei”. Ulterior, CCR a arătat că Înalta Curte a încălcat legea și Costituția, nu a asigurat procese echitabile și a adus grave prejudicii înfăptuirii justiției. Ca o consecință imediată, în zeci de dosare, deciziile definitive pronunțate de aceste completuri de 5 au fost atacate cu cotestații în anulare, iar multe din sentințe au fost desființate, cauzele urmând a fi rejudecate.
În situația completurilor de 3, care au judecat în fond, la ÎCCJ, problema este mult mai gravă. Potrivit statisticii centralizate chiar de Instanța Supremă, Secția Penală de la ÎCCJ a înregistrat pe rol, din 2003 și până în 2017, nu mai pușin de 88.073 de dosare penale, iar cauzele finalizate, în aceeași perioadă, pe fond, s-au ridicat la 84.282 de dosare. O mare parte dintre acestea sunt cauze privind infracțiuni de corupție, însă completurile care au judecat nu au fost constituite ca și completuri specializate, conform articolului 29 din Legea 78/2000.
CSM și Guvernul, notificate oficial să sesizeze Curtea Constituțională
Deși avocații lui Liviu Dragnea au deschis acest subiect, celebrul avocat Corneliu Liviu Popescu, apărător al fostului ministru al Transporturilor, Dan Șova, este primul care a adresat o petiție președintelui CSM, Lia Savonea, și premierului Viorica Dăncilă în care le cere să sesizeze Curtea Costituțională cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Înalta Curte de Casație și Justiție, conflict generat de neconstituirea, în cadrul Secției Penale de la ÎCCJ, a completurulor specializate pentru judecarea, în primă instanță, a infracțiunilor de corupție și a celor asimilate.
În petiție se mai solictă, de asememenea ca Guvernul sau Consiliul Superior al Magistraturi, să ceară Curții Constituționale să oblige Înalta Curte de Casaie și Justiție ca, sub controlul CSM, să procedeze de îndată la constituirea acestor completuri de judecată specializate.
Legea obligă ÎCCJ, încă din 2003, să constituie completuri specialiate pentru infracțiuni de corupție. Înalta Curte spune că are judecători specializați să judece orice. Noțiunile sunt fundamental diferite
Propriul Regulament de Organizare al ÎCCJ prevede această obligație, precum și modul în care sunt desemnate conducerile acestor completurl specializate. Până în prezent, din cele peste 88.000 de cauze judecate la fond, în penal, prevederea legală nu a fost respectată
