Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tribunalul Vâlcea a înregistrat apelul pe care RNP Romsilva și Ministerul Finanțelor l-au declarat împotriva unei hotărâri a Judecătoriei Breoiu, din 19 octombrie, prin care se cere anularea punerii în posesie a tatălui lui Florin Cîțu cu o suprafață de 11,6 hectare de teren la Voineasa. În decembrie 2019, tatăl lui Cîțu, supărat că Ministerul Finanțelor a intervenit în procesul împotriva lui, a somat, în scris, instituția să-i pună la dispoziție toate documentele referitoare la temeiurile pentru care s-a poziționat de partea Romsilva în acest litigiu. Iar actele ar fi trebuit să fie înmânate fiului petentului, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. În vara anului 2020, Guvernul Orban a adoptat un HG, la inițiativa aceluiași Florin Cîțu, prin care Direcția Generală Juridică a Ministerului Finanțelor, entitatea care a intervenit în procesul familiei ministrului, a fost desființată. Hotărârea a fost atacată în instanță și, inițial, a fost suspendată. Însă, în vara anului trecut, ÎCCJ a dat câștig de cauză Guvernului. Acum, afacerea retrocedărilor de la Voineasa se află, în apel, pe rolul Tribunalului Vâlcea, iar Ministerul Finanțelor are, în continuare, calitatea de intervenient din partea statului în favoarea RNP Romsilva.
Evoluții spectaculoase au loc într-o afacere mai veche, de pe vremea când Florin Cîțu era proaspăt numit în funcția de ministru al Finanțelor Publice, în Cabinetul Orban, afacere care a ținut prima pagină a ziarelor la mijlocul anului 2020. Este vorba despre procesul prin care statul român, prin Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Vâlcea, a cerut în instanță anularea unei hotărâri a Comisiei Județene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, acordată în favoarea părinților lui Florin Cîțu, la Voineasa.
Acest dosar s-a constituit, în 5 mai 2017, pe rolul Judecătoriei Brezoi, reclamantul fiind RNP Romsilva, prin Direcția Silvică Vâlcea, iar pârâții sunt Comisia Locală de aplicare a legii Fondului Funciar Vâlcea, Comisia Județeană Vâlcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Vasile Cîțu (tatăl lui Florin Cîțu) și Elena Manasie. Pentru RNP, a avut calitatea de intervenient statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, iar pentru pârâți au avut calitatea de intervenienți însuși Florin Cîțu, precum și fratele acestuia, Gheorghe Constantin Cîțu.
Judecata pe fond a început în 25 septembrie 2017, iar, după 16 înfățișări, la data de 16 iulie 2020, când Florin Cîțu era ministru al Finanțelor, judecătoria Brezoi a decis, prin încheierea 390/2020, să respingă ca inadmisibilă cererea de introducere în cauză a statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, formulată de reclamanta RNP Romsilva. Apoi, după alte 28 de termene, în data de 9 octombrie 2023, Judecătoria Brezoi a pronunțat Hotărârea 543/2023, prin care a respins cererea de chemare în judecată formulată de RNP Romsilva.
Ministerul Finanțelor, somat să spună de ce a intervenit în acest proces
Acest dosar a apărut în spațiul public la finalul anului 2019, imediat după instalarea la Palatul Victoria a Guvernului Orban, cu Florin Cîțu în poziția de ministru al Finanțelor. În 11 decembrie 2019, tatăl lui Florin Cîțu, Vasile Cîțu, a transmis ANAF Vâlcea o notificare, care era adresată și Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice și Administrației Finanțelor Publice Vâlcea, precum și spre știința ministrului Finanțelor, Florin Vasile Cîțu.
Prin această notificare, Vasile Cîțu cerea să i se înmâneze mai multe documente referitoare la procesul său, care are ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 11,6 hectare de teren la Voineasa, proces în care se judecă cu Romsilva. Aceste documente solicitate trebuia să lămurească baza ANAF prin care a acționat ca parte, în favoarea reclamantului Romsilva, împotriva familiei Cîțu. Însă documentele nu trebuiau să ajungă la tată, ci chiar la fiul acestuia, Florin Vasile Cîțu, ministrul în funcție al Finanțelor.
O săptămână mai târziu, în 7 decembrie 2019, Direcția Generală Juridică a Ministerului Finanțelor a transmis solicitarea, printr-o notificare, către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea, pentru „a soluționa cererea petentului”, adică să-i trimită fiului petentului, care era Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, documentele prin care statul român își formula apărările în procesul cu familia demnitarului în cauză.
Structura, desființată prin Hotărâre de Guvern
O jumătate de an mai târziu, în 14 mai 2020, Executivul condus de Ludovic Orban, la propunerea ministrului Florin Cîțu, a adoptat Hotărârea de Guvern nr. 380/2020 pentru modificarea HG 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice.
Articolul 3 din acest HG prevede că Anexa 1 se modifică și se înlocuiește cu o altă anexă, unde, la articolul 1, punctul 3, se specifică faptul că se desființează Direcția Generală Juridică (entitatea care a intervenit în procesul tatălui lui Florin Cîțu, dar de partea adversă acestuia, respectiv a RNP Romsilva), direcție care este înlocuită de alte două noi structuri – Direcția Juridică și de Reglementare și Direcția de Contencios.
Fostul director al Direcției Generale Juridice, Ciprian Sebastian Badea, a acționat Guvernul României în judecată și, la data de 24 iunie 2020, la Curtea de Apel București, a reușit suspendarea HG 380/2020, „în ceea ce privește desființarea Direcției Generale Juridice și înlocuirea acesteia cu cele două noi entități”. Iar, într-un alt proces, deschis tot la Curtea de Apel București, în 18 august 2020, Ciprian Sebastian Badea a acționat în judecată Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Finanțelor, prin care s-a cerut anularea HG 380/2020.
La data de 27 aprilie 2021, când Florin Cîțu era deja prim-ministru, Curtea de Apel București a admis în parte cererea și a desființat, tot în parte, HG 380/2020, „în privința funcției directorului Direcției Generală Juridică din Ministerul Finanțelor Publice” și obligat pârâții să plătească, în solidar, trei lei cu titlu de daune morale și 9.050 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Guvernul condus de Florin Cîțu a formulat recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar, la data de 21 iunie 2022, când, deja, la Palatul Victoria, era instalat Cabinetul condus de Nicolae Ciucă, instanța supremă a decis să admită recursurile Guvernului Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței Curții de Apel București din 27 aprilie 2021. Astfel, Direcția Juridică a rămas desființată.
În octombrie, familia Cîțu a câștigat, pe fond, procesul. Romsilva a atacat soluția
Revenind la procesul declanșat de statul român, prin RNP Romsilva, soluționat în favoarea tatălui lui Florin Cîțu în 9 octombrie 2023, este interesant faptul că lucrurile nu se opresc aici.
În 6 decembrie 2023, după ce, cu o săptămână înainte, Senatul României a votat pentru ridicarea imunității parlamentare a fostului premier Florin Cîțu, acesta din urmă a fost chemat la sediul Direcției Naționale Anticorupție, unde i-a fost adus la cunoștință faptul că împotriva sa a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea a două infracțiuni complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în dosarul achiziției de vaccinuri anti-Covid-19, afacere ce a prejudiciat bugetul statului român cu 1 miliard de euro.
A doua zi, pe 7 decembrie 2023, la Tribunalul Vâlcea a fost înregistrat apelul declarat de RNP Romsilva, prin Direcția Silvică Vâlcea împotriva hotărârii din 9 octombrie 2023 a Judecătoriei Brezoi, prin care se cere anularea Hotărârii Comisiei Județene de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, din anul 2007. Iar și în apel, statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova și prin Administrația Finanțelor Publice Vâlcea, are în continuare calitate de apelant intervenient. Cauza se află în procedură de filtru și urmează să îi fie alocat un prim termen de judecată.
Andrei Baciu și-a dat demisia de la conducerea CNAS cu câteva ore înainte să fie convocat la DNA
Dosarul achiziției ilegale a dozelor de vaccinuri anti-Covid-19, în care Florin Cîțu este protagonist principal, cunoaște, de asemenea, unele evoluții la fel de spectaculoase. Ieri dimineață, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Andrei Baciu, și-a anunțat, pe contul său de socializare, demisia din funcție. Decizia a fost justificată de faptul că numele său este vehiculat în referatul procurorilor DNA, pentru implicarea sa în afacerea vaccinurilor, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Sănătății, sub mandatele lui Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. De altfel, Andrei Baciu a ocupat funcția de secretar de stat la Sănătate, până în data de 17 august 2023, când a fost eliberat din funcție și numit președinte al CNAS, cu rang de secretar de stat.
Andrei Baciu a fost invitat, ieri, la sediul DNA, pentru a fi pus, la rândul său, sub acuzare.
Așa cum am precizat anterior, la data de 6 decembrie, DNA – Secția de Combatere a Corupției, a început urmărirea penală față de Florin Cîțu, fost prim-ministru, pentru două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Procurorii arată că, în 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva Covid-19, prin care se propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre ale UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a acestor categorii de populație revenea statelor membre.
Abuz în serviciu și complicitate la săvârșirea de infracțiuni
Statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de cinci zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să le solicite. Însă, în datele de 9 aprilie și 13 mai 2021, Florin Cîțu, în calitate de prim-ministru, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/ analize care să ateste necesitatea achiziției, a aprobat două memorandumuri emise de Ministerul Sănătății, în baza cărora s-a contractat un număr mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care cunoștea faptul că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane. Mai mult, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 de doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de 23 de milioane de persoane, prin deciziile sale, Florin Cîțu a facilitat conducerii Ministerului Sănătății să tranzacționeze și să ordonanțeze la plată achiziția în plus a unui număr de 43.359.892 de doze de vaccin.
Pe 8 decembrie, DNA a început urmărirea penală și împotriva lui Vlad Voiculescu, care este acuzat că în 10 și 18 martie 2021, cu încălcarea legii, a tranzacționat și ordonanțarea la plată achiziția a 14.455.798 de doze de vaccin Pfizer și Moderna, iar, în 19 aprilie 2021, a mai prezentat premierului Cîțu un memorandum care a avut ca urmare tranzacționarea și ordonanțarea la plată a achiziției în plus a unei cantități de 4.260.269 de doze de vaccin Pfizer. Acest memorandum a fost susținut spre aprobare în ședința de Guvern de Andrei Baciu, secretar de stat cu atribuții delegate de ministru al Sănătății. Tot la 8 decembrie, DNA a început urmărirea penală și împotriva succesoarei lui Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, acuzată că a inițiat un alt memorandum, aprobat de Florin Cîțu la 13 mai 2021, care a avut ca urmare tranzacționarea și ordonanțarea la plată în plus a cantității de 34.086.623 de doze de vaccin Pfizer.
