Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, dar si China si Rusia, pentru protejarea fondului forestier propriu, au redus cantitatea de lemn destinata exploatarii. Romania a ramas un "paradis verde" pentru firmele straine. Din pricina inaspririi competitiei pe piata de profil nu au intarziat sa apara intelegeri, neprofitabile pentru statul roman, neprofitabile pentru resursele naturale amenintate, intre principalii actori pe piata exploatarii lemnului. Termita austriaca si cea chinezeasca isi impart, ca invadatorii teritoriile cucerite, padurile romanesti. Da, chinezii sunt foarte activi si lacomi, desi nu-i vezi cu toporul in carca prin padure, mananca enorm de mult lemn. Milioane de metri cubi! Industria lor are nevoie infinita de materie prima. La ei acasa nu mai au voie sa taie, posibila criza de apa cu care se va confrunta tara pe termen lung a facut ca autoritatile chineze sa conceapa un plan de investitii la nivel mondial. Acesta vizeaza achizitionarea si modernizarea unor fabrici de celuloza in tari ce detin fonduri forestiere semnificative. Cunoscand faptul ca in tara noastra se taie fara mila si irational, in cea de a doua jumatate a anului 2010, firmele cu capital chinez si-au creat rapid retele de exploatare de masa lemnoasa. Operatorii din industria romaneasca a lemnului au sesizat anul trecut Presedintia si Guvernul despre pofta nestavilita de resurse a strainilor, care pune in pericol interesele economice nationale.
O prima miscare a fost achizitionarea, de catre Avic International Holding Corporation, firma cu capital chinez, a pachetului majoritar de actiuni la SC Somes SA din Dej, producator de celuloza, controlata anterior de grupul de firme Serviciile Comerciale Romane, Piatra-Neamt. Conform planului de afaceri, firma chineza se obliga, pana in 2014, sa investeasca 350 de milioane de euro in retehnologizarea si marirea capacitatii de productie a liniei de celuloza si hartie, pana la 550 de mii de tone pe an. Hai sa traducem cantitatea de celuloza in… materie prima.
O asemenea productie va genera, anual, un consum de 2,5-3 milioane de metri cubi de masa lemnoasa, in special rasinoase. Daca la aceasta se adauga cel actual, de 3,5 milioane de metri cubi, rezulta, pe termen foarte scurt, un necesar de 6-6,5 milioane de metri cubi de lemn anual, pentru procesarea in produse finite, semifinite, respectiv, celuloza si hartie. Un asemenea consum va duce, inevitabil, la cresterea presiunii asupra exploatarii fondului forestier. In mod real, Romania poate asigura maximum 5,7 milioane de metri cubi de rasinoase anual, diferenta urmand a fi asigurata prin ridicarea volumului de lemn exploatat, ceea ce, bineinteles, contravine regulilor de gospodarire durabila a fondului forestier. Dar la dracu’ cu regulile cand profitul o cere!
Armistitiu intre marii profitori
In acest moment, piata prelucrarii lemnului din Romania, in special cea a rasinoaselor, este stapanita de firmele austriece: Holzindustrie Schweighofer SRL; Kronospan Sepal SA Sebes; Egger Romania SRL Radauti; Kronospan Sepal SRL Brasov.
Detinatorul primului loc in acest top, SC Holzindustrie Schweighofer SRL din Sebes, cunoscand puterea financiara a investitorilor chinezi si simtindu-si amenintata pozitia, a propus, potrivit surselor noastre, un acord tacit intre cele doua parti. Astfel, in cadrul unor intalniri, cei in cauza au stabilit impartirea sferelor de influenta asupra resurselor forestiere din Romania. In acest fel se poate pastra sub control pretul lemnului. Sub controlul lor.
Chiar si cu acest "gentleman agreement" incheiat, austriecii incearca sa isi asigure partea leului. Avand vechime in afaceri cu statul roman si stiind cum merg treburile pe aici, pana incep sa se miste si chinezii, reprezentanti ai SC Holzindustrie Schweighofer SRL au contactat, dupa stiinta noastra, reprezentanti ai Ministerului Mediului, mai exact, Cristian Apostol, secretar de stat pentru silvicultura si ai Regiei Nationale a Padurilor, Sandor Balogh, director general adjunct al RNP, si Sabin Bratu, director al Directiei Comerciale a RNP. Scopul intalnirilor? Urgentarea solutionarii favorabile a unei solicitari a firmei.
Uite ce ar trebui sa aprobe Ministerul Mediului si Padurilor impreuna cu Regia Nationala a Padurilor.
1. Modificarea cadrului legislativ in vigoare in vederea diminuarii varstei minime de recoltare a masei lemnoase din fondul forestier.
2. Utilizarea, pe intregul teritoriu al Romaniei, a sistemului austriac de masurare a volumelor de masa lemnoasa. Folosirea acestui sistem a adus pierderi (estimate de sursele noastre) de peste 10 milioane de lei pe an bugetului RNP. Asta pentru ca, desi sistemul nu este inca omologat in tara noastra, firma austriaca il foloseste la calculul lemnului taiat din exploatarile contractate direct de la Regie.
Noi in domeniu, reprezentantii Avic International aplica tactica cu care au inceput si "partenerii" lor austrieci, oferind agentilor economici autohtoni preturi mai mari pentru cantitatile de lemn pe care le achizitioneaza de la acestia, indiferent de calitatea acestuia. De asemenea, incearca sa penetreze cercurile persoanelor cu influenta, la nivel local, in impartirea fondurilor forestiere destinate exploatarii. Asa cum stim naravurile balcanice, e de asteptat sa patrunda cu succes in cercurile foarte primitoare. In imprejurarile astea, e de asteptat ca, pe viitor, licitatiile pentru vanzarea masei lemnoase organizate de Directiile Silvice sa aiba castigatorul decis chiar inainte de organizarea acestora.
Lacomia chinezeasca pune in pericol industria autohtona
La inceputul anului trecut, federatiile patronale si profesional reprezentative pe plan national, in numele operatorilor economici din industria prelucrarii lemnului, sesizau cele mai inalte institutii ale statului cu privire la aparitia unei noi specii de termita care devasteaza padurile romanesti. Este vorba despre asa-numita termita chinezeasca, temuta pe plan mondial pentru pofta ei de mancare insatiabila. Iata textul sesizarii:
"In ultima perioada, atat producatorii din industria primara de prelucrare a lemnului, cat si cei din industria mobilei ne-au sesizat o crestere ingrijoratoare a exportului de busteni din lemn pentru industrializare, catre China, ceea ce ingreuneaza aprovizionarea cu materii prime a industriei autohtone a produselor semifinite si finite din lemn, fiind in contradictie cu strategia de valorifiare superioara a resursei interne de lemn prin produse prelucrate, in special mobila.
Astfel, in primele 9 luni ale anului 2010, din datele statistice oficiale rezulta un export de busteni pentru industrializare catre China in valoare de 13.625,720 mii $ fata de valoarea de 4.291,908 mii $ inregistrata in aceeasi perioada a anului 2009, reprezentand o crestere de 3,17 ori. Operatorii economici, foarte ingrijorati, ne-au sesizat ca, in ultimele saptamani, fenomenul a luat o amploare deosebita, toate containerele care aduc produse din China se returneaza incarcate cu busteni, in special de rasinoase. De asemenea suntem informati ca tari invecinate cu insemnate cantitati de resurse lemnoase au interzis exportul de busteni (ex. Ucraina), iar Federatia Rusa a introdus o taxa vamala de 25% pentru exportul bustenilor.
Aceasta conjunctura zonala determina o presiune suplimentara asupra resursei de materie prima lemnoasa pentru toti operatorii economici din industria lemnului si influenteaza atat cresterea pretului materiei prime lemnoase, precum si reducerea activitatii unor operatori economici din domeniu, cu implicatii nefavorabile si asupra fortei de munca. Avand in vedere cresterea exagerata a exportului de busteni din ultima perioada, in China, cu efecte dezastruoase asupra industriei de prelucrare a lemnului si a industriei mobilei, va rugam sa dispuneti analiza celor prezentate mai sus in scopul instituirii unor proceduri riguroase de control a provenientei legale a masei lemnoase si masuri de descurajare a exportului de material lemnos in stare bruta, neprelucrata.
Apreciind ca situatia reprezinta o problema foarte importanta pentru industria de profil din Romania, industrie care contribuie semnificativ la evolutia economiei romanesti, va rugam sa solutionati de urgenta interventia noastra impreuna cu Comisia Europeana." Sesizarea a fost trimisa Presedintiei, Guvernului, ministerelor cu atributii in domeniu. Ea este semnata in numele Asociatiei Producatorilor de Mobila si al Asociatiei Forestierilor din Romania de presedintii Aurica Sereny si Ioan Sbera.
Citește pe Antena3.ro
