Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dintre toate posibilele pericole, cele mai grave sunt avalanșele, pentru că sunt fenomene imprevizibile. Acestea au făcut victime în toate zonele montane din lume, întotdeauna, dar în ultima perioadă a scăzut foarte mult capacitatea turiștilor de a evalua corect situația în care se află atunci când merg iarna la munte, ceea ce îi transformă în potențiale victime. Chiar dacă zona în care se află Cabana Capra nu era cunoscută cu risc de avalanșă, incidentul de sâmbătă arată cât de nepregătiți erau cei care au fost prinși în acel loc, iar specialiștii spun că dacă se producea ziua, provoca o tragedie.
Puțini dintre cei care ajung pe timp de iarnă la o cabană montană înțeleg de ce ar trebui să aibă la ei haine groase și să fie pregătiți pentru situația în care ar rămâne blocați acolo câteva zile. Montaniarzii știu că oricând poate să cadă zăpadă în cantități foarte mari sau să se producă o avalanșă care să blocheze orice cabană sau hotel. Fenomenul care s-a produs sâmbătă noaptea la Cabana Capra a fost absolut imprevizibil, locul din care a pornit avalanșa fiind la circa cinci kilometri distanță, însă cei care cunosc bine muntele spun că așa ceva se poate întâmpla oricând, oriunde, chiar dacă nu s-au înregistrat fenomene similare de trei sau patru decenii. Pentru astfel de situații, toți turiștii care merg iarna la munte ar trebui să aibă un minimum de educație privind potențialele pericole și măsurile de precauție pe care ar trebui să le ia, chiar dacă se poate ajunge la un hotel cu mașina și, aparent, se află în siguranță.
Cei de la Cabana Capra nici nu au înțeles situația
Cei care urcă pe munte în această perioadă ar trebui să caute informații despre pericolele de producere a avalanșelor, informațiile fiind publicate pe internet. „Riscul de avalanșă este foarte mare, în această perioadă. Cei care urcă pe munte ar trebui să se informeze de pe site-ul ANM și de pe paginile de Facebook ale Salvamont. Noi lansăm avertizări și prin intermediul presei. Pe vremuri, noi îi sunam pe cabanieri, dar erau doar câteva cabane, în timp ce astăzi s-a dezvoltat turismul și sunt sute de cabane. Prevenția se face prin informare. Noi facem publice informațiile de la ANM, dar fiecare persoană trebuie să le caute. Înainte se cunoșteau cei care mergeau pe munte, dar acum sunt mii de oameni și nu poate fi informat fiecare în parte”, a explicat, pentru Jurnalul, Ion Sănduloiu, director Salvamont Argeș.
Prinși de avalanșă, turiștii care erau cazați la Cabana Capra nici nu au înțeles în ce situație se aflau, refuzând, inițial, ajutorul din partea Salvamont. „Noi am ajuns repede acolo, dar inițial turiștii sperau să poată veni cineva cu o mașină, să-i coboare. După o jumătate de oră au înțeles că zăpada s-ar putea curăța abia după câteva zile. Ei nu erau în pericol în hotel, dar nu mai puteau pleca dacă nu-i coboram noi. Inițial am vorbit la telefon cu ei și au spus că nu au nevoie de ajutor, dar în astfel de situații suntem obligați să mergem, nu doar noi, ci toate structurile, pentru a se vedea care e situația. Mulți dintre ei nu au echipament de munte și se pot accidenta dacă ar vrea să coboare singuri. Sunt și situații în care turiștii rămân în cabană, dacă are loc un astfel de incident, dar ei voiau să plece. În aceeași zi a fost o avalanșă și la Păltiniș. Este o perioadă în care astfel de lucruri se întâmplă, în mod normal”, mai spune Sănduloiu. În cabană erau 72 de persoane, dintre care 57 de turiști, 13 fiind copii, și 15 angajați.
Proprietarul are voie să creeze cale de acces
În privința drumului, în acest caz este responsabilitatea proprietarului cabanei, care face deszăpezirea pentru a crea accesul spre baza de cazare, astfel încât nu este nimeni culpabil pentru că a mers acolo cu mașina, chiar dacă acea porțiune a Transfăgărășanului este închisă iarna, prin lege. „La acea cabană se urcă din anii '70 cu mașina, de când există cabana. Și noi ne folosim de acel drum”, mai spune șeful Salvamont Argeș. Nici turiștii, nici proprietarul cabanei sau angajații nu au nicio vină pentru că au fost prinși de avalanșa de sâmbătă, însă ar trebui să fie pregătiți pentru asemenea incidente.
„Problema cu această avalanșă este că niciodată nu s-a produs una de o asemenea mărime, pentru a ajunge până la cabană. De obicei, avalanșele se produc în timpul zilei, dacă este cald, dar aceasta s-a produs noaptea, cu totul atipic. Explicația e că primul strat de zăpadă de pe versant s-a topit, apoi a-nghețat și s-a transformat într-o foaie de gheață pe care s-a așezat alt strat, foarte consistent, care a alunecat împins de propria greutate. Ar fi fost o tragedie dacă s-ar fi produs în timpul zilei, când oamenii sunt afară. Nimeni nu se aștepta să ajungă zăpada până la cabană, de la cinci kilometri depărtare. Locul din care a plecat zăpada nici măcar nu se vede de la cabană”, a explicat, pentru Jurnalul, și Sabin Cornoiu, președinte Salvamont România.
Cabană de 200 de ani, spulberată în Alpi
Astfel de cazuri s-au înregistrat și în mari stațiuni montane ale lumii, chiar și în locuri considerate sigure. „Avalanșele, prin definiție, sunt fenomene imprevizibile. La un congres mondial de salvare montană ni s-a prezentat un caz din Alpi, cu o cabană care avea 200 de ani și a fost spulberată de o avalanșă. Acolo nu avusese loc un astfel de fenomen de peste 250 de ani, dar într-un anumit moment, anumiți factori favorizează alunecarea zăpezii. În fiecare zi, în munți se produc avalanșe, dar mai mici și în zone unde nu afectează oamenii”, mai explică președintele Salvamont.
Acesta mai spune că nu doar riscul de producere a avalanșelor este ignorat de cei care urcă pe munte, ci toate celelalte pericole, ceea ce a dus la o creștere constanță a numărului de accidente, iarna fiind uneori și de trei ori mai multe decât vara. „Mulți își închipuie că dacă își cumpără cel mai bun echipament de munte au rezolvat toate problemele. Alții consideră că merg la relaxare și nu se poate întâmpla nimic. La Capra, fiind acces cu mașina până la cabană, oamenii nu iau în considerare situațiile acestea care se pot produce iarna. Informația despre riscul de avalanșă exista de două săptămâni, în toată țara. Pentru noi, o avalanșă de gradul IV sau V este ceva groaznic, dar turiștii nu înțeleg. Cei care schiază au o oarecare experiență, iar cu ei avem mai puține probleme. Noi anunțăm zonele închise iarna, pentru că pe unele trasee nu se poate merge. Sunt și trasee care au sezonalitate, iar când constatăm că este și zăpadă mare, le declarăm închise, dar fiecare face ce vrea, pe răspunderea lui. Cei mai mulți nu mai țin cont de faptul că își pun viața în pericol și pun inclusiv viața salvatorilor în pericol”, mai explică Sabin Cornoiu.
Salvamont oferă circa 20.000 de informații pe an doar prin telefon. Unii simt nevoia să se informeze și li se face legătura cu echipa din zona în care vor să meargă. Încercăm să prevenim situațiile grave. Sâmbătă am avut 102 cazuri, iar duminică am avut 70, deci 170 de cazuri în două zile. Unii au fost rătăciți, alții accidentați, situații diverse. Într-o lună de sezon de iarnă avem circa 700-800 de cazuri. Anul trecut am avut 6.926 de acțiuni și am salvat 7.981 de persoane. Iarna au avut loc 4.564 de intervenții, dar în luna decembrie nu a fost zăpadă, deci puteau depăși 8.000, dacă era o lună normală de iarnă. Chiar dacă iarna e mai scurtă, oamenii se înghesuie în zilele în care e zăpadă și atunci sunt cele mai multe accidente. De 10 ani avem o creștere de 400-500 de cazuri pe an”, explică președintele Salvamont.
Suntem pe locul nouă în Europa ca număr de accidente cauzate de avalanșe, conform statisticilor. În fiecare an avem doi sau trei morți în avalanșe.
Sabin Cornoiu, președinte Salvamont România
Pe paginile de Facebook ale serviciului Salvamont se scriu în fiecare zi informații, dar sunt foarte puțini cei care le iau în seamă. Se poate suna la Salvamont, înainte de a merge la munte, pentru a afla direct de la sursă care sunt pericolele într-o anumită perioadă, mai ales pentru cei care vor să schieze sau să facă drumeții. Cu toate astea, cei care ajung victime nici măcar nu încearcă să caute informațiile, neînțelegând pericolele. În caz de avalanșă, există câteva măsuri de bază pe care oricine urcă pe munte ar trebui să le cunoască.
