Chiar înainte de cel de-al II-lea pachet de măsuri de austeritate pe care îl impune Guvernul Bolojan, mai multe entități reprezentative ale Societății Civile cer Guvernului Bolojan să transmită clar care sunt sumele plătite anual de România pentru Ucraina și Republica Moldova, dar și cum s-a ajuns la deficitul bugetar actual și cine sunt vinovații.
Aceleași cerințe au venit, în ultima perioadă, de la o organizație sindicală, un patronat și un ONG care apără drepturile omului – respectiv Blocul Național Sindical, UGIR-1903 și APADOR-CH. Una dintre cerințele adresate de reprezentanții acestor entități către Guvern este să se analizeze posibilitatea de stopare a finanțării celor două state în perioada crizei economice, mai ales după ce chiar premierul Bolojan a declarat că am putea ajunge în incapacitate de plată.
Primul care s-a exprimat public în legătură cu sumele pe care România le donează Ucrainei și Republicii Moldova a fost președintele BNS, Dumitru Costin. Acesta a răbufnit, într-o conferință de presă organizată la după o întâlnire cu reprezentanții Guvernului, declarând, pe 23 iulie, că „statul se comportă ca un golan” și „are două amante: Moldova și Ucraina”.
Declarația a fost făcută în contextul în care Guvernul Bolojan impune pachete cu măsuri de austeritate pentru toți românii, dar continuă să finanțeze alte două state, deși situația financiară a României este foarte delicată. În plus, nici măcar nu știm câți bani dăm Ucrainei și Republicii Moldova, anual.
Liderul BNS a fost acuzat de legături cu Moscova, în urma acestor declarații, dar au mai apărut și alte solicitări de clarificare a situației privind sumele oferite celor două țări și de stopare a acestor donații, măcar în perioada pe care o traversăm, când se vorbește despre „falimentul României”.
Procentul din PIB diferă de la un oficial la altul
Una dintre solicitări vine de la Confederaţia Naţională Patronală Uniunea Generală a Industriașilor din România – UGIR-1903, cealaltă vine de la APADOR-CH, un ONG cunoscut pentru apărarea drepturilor omului. „UGIR-1903, cea mai veche organizație patronală din Europa continentală, cere Guvernului României să explice de unde provine deficitul bugetar, câți bani alocă pentru finanțarea unor proiecte inutile sau greșite și ce procent din Produsul Intern Brut merge către Ucraina și Republica Moldova”, solicită patronatele, amintind și faptul că prima declarație oficială privind efortul bugetar al României pentru Ucraina a fost a premierului PSD Marcel Ciolacu. Acesta a explicat, în septembrie 2023, că alocăm circa 3% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Ucraina, nu 1%, așa cum au calculat forurile europene.
Declarația lui Ciolacu a fost dată în contextul în care se discuta ce procent ar urma să-i revină României la reconstrucția Ucrainei, după finalizarea războiului: „Dar cel mai important e că am fi plătit 0,5% din PIB, ceea ce ar fi însemnat 1,5 miliarde de euro. România nu-și permite să piardă acești bani. Ne-am dus și am pus și-n contextul războiului, unde avem cheltuieli directe și indirecte. Din punctul meu de vedere, între 2-3% din PIB. Din punctul de vedere al Comisiei (Comisiei Europene – n.r.), până în 1%”, a explicat Marcel Ciolacu într-o intervenție televizată.
Nu se știu nici prețurile energiei donate
Pornind de la această declarație a fostului premier, s-au făcut diverse calcule pentru a se afla ce procente din PIB donăm în fiecare an Ucrainei și Republicii Moldova, dar nimeni nu știe suma exactă sau cât reprezintă ca procent din PIB, în lipsa unei explicații concrete din partea Guvernului.
De aici pornesc permanent diverse speculații despre care vorbesc și cei de la APADOR-CH, cerând Guvernului clarificări: „Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a transmis Guvernului României două solicitări de informații publice, în baza Legii nr. 544/2001, prin care cere publicarea valorii ajutoarelor oferite de România Ucrainei și Republicii Moldova în ultimii ani. Potrivit relatărilor din presă, România a trimis Ucrainei, până în prezent, 22 de pachete de ajutor militar, iar al 23-lea este în pregătire. Totodată, Republica Moldova primește din România peste 50% din necesarul său de energie electrică, la prețuri considerate „avantajoase” de către premierul de la Chișinău. APADOR-CH NU este împotriva sprijinului acordat celor două țări vecine, sprijin justificat de contextul geopolitic și de relațiile de bună vecinătate. Însă dincolo de secretul militar, cetățenii români au dreptul să știe ce valoare au aceste ajutoare, în condițiile economice actuale, în care același guvern le cere propriilor cetățeni să accepte creșteri de taxe, restricții bugetare și măsuri de austeritate. Secretul păstrat de statul român în privința valorii ajutoarelor oferite țărilor vecine în ultimii ani a alimentat narativele conspiraționiste și a subminat încrederea și sprijinul cetățenilor români în privința participării României la susținerea comună europeană a celor două state, Moldova și Ucraina. Tocmai de aceea, guvernul trebuie să comunice deschis și complet aceste date, pentru ca societatea să înțeleagă și să susțină eforturile de solidaritate”, a transmis ONG-ul, într-un comunicat de presă.
Concret, APADOR-CH a solicitat Guvernului să explice care este valoarea fiecăruia dintre cele 23 de pachete de ajutor militar acordate Ucrainei și valoarea totală a celorlalte tipuri de ajutoare oferite în perioada 2020–2025. De asemenea, care este cantitatea și prețul energiei electrice livrate Republicii Moldova în aceeași perioadă, actele prin care au fost stabilite aceste condiții, precum și valoarea totală a ajutoarelor de orice natură acordate Moldovei. „Reamintim că transparența și accesul la informații de interes public sunt cele mai eficiente și ieftine arme împotriva dezinformării”, mai explică APADOR-CH.
Procese pentru cheltuielile din pandemie
Despre problema creării actualului deficit bugetar sunt la fel de multe necunoscute care au generat o serie de dispute și chiar procese pe rolul instanțelor de judecată. De exemplu, ancheta penală în afacerea guvernamentală a vaccinurilor cumpărate de statul român, care stagnează de aproape 3 ani, de când procurorii DNA au anunțat începerea urmăririi penale față de fostul premier Florin Cîțu și față de foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Vasile Voiculescu și Ioana Mihăilă. Dar și procesele civile, pentru că după ce miniștrii USR au fost acuzați de PSD că au achiziționat în exces vaccinurile anti-Covid-19, Vlad Voiculescu a cerut daune morale PSD-ului.
Dincolo de aceste procese penale sau civile care sunt în derulare, fostul ministru PSD al Economiei, Mihai Tudose, a declarat, recent, într-un interviu televizat, că deficitul bugetar actual provine mai ales din deciziile greșite luate din 2020 până la finalul pandemiei, de guvernele Orban și Cîțu, pentru că s-au acumulat datorii și dobânzi bancare de milioane de euro. Tudose susține că un milion de euro pe lună plătește România doar dobânzile la o singură achiziție de vaccinuri din 2020. Cum nici despre aceste achiziții și datorii nu se oferă lămuriri, este firesc să se lanseze zvonuri.


