Barlogul terorii

Arestul Cercetarilor Pena-le de la Rahova a fost lo-cul in care, ani la rand, politia politica a fost la ea acasa. Acolo au actionat fosti militieni si procurori care au fost pastrati "in sistem" si dupa decembrie ’89. Concentrandu-se doar asupra "turnatorilor", Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS) nu si-a indreptat niciodata atentia asupra adevaratilor tortionari.

REPRESIUNE. Puscariile-locurile sumbre in care, pe timpul regimului comunist, s-a facut cu adevarat politie politica

CNSAS considera ca doar cei care au semnat note informative sau angajamente de colaborare cu Securitatea au facut politie politica. Atunci, cei care decenii la rand au dispus arestari abuzive, au instrumentat anchete dure ori au internat in clinici de psihiatrie oameni sanatosi, dar incomozi pentru regim, ce au facut?

Conform legislatiei actuale, sunt considerate actiuni de politie politica "activitatile care contravin drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului". Victima a unei ciudate amnezii, CNSAS isi arata insa muschii doar fata de "turnatori". In schimb nu-i baga in seama pe ferocii anchetatori, atat ai Securitatii, cat si ai Militiei, care si-au terorizat intr-o asa masura victimele incat acestea nu au curaj sa vorbeasca nici acum, dupa aproape doua decenii de la prabusirea regimului comunist.

URSU, "LA SECRET". In ultimii 17 ani au aparut extrem de putine informatii privitoare la teroarea cumplita la care au fost supusi romanii ajunsi pe mana anchetatorilor de la Militie sau Securitate. Una dintre rarele ocazii in care acest univers terifiant a fost adus la lumina zilei este procesul asasinilor lui Gheorghe Ursu, disidentul ucis in bataie in toamna anului 1985, pe cand era anchetat in arestul Cercetarilor Penale din Calea Rahovei. Cine a participat la sedintele de judecata ale acelui proces a putut sa observe un lucru ciudat: martorii audiati dupa 15 ani de la acele evenimente dramatice se temeau sa povesteasca prin ce au trecut atat timp cat de fata erau si principalii inculpati: fostii anchetatori Creanga si Stanica. In afara audierilor obisnuite, "procesul Ursu" a avut si un "dosar secret", care nu a fost vazut chiar de toata lumea. Un dosar dramatic, compus din declaratiile a peste 50 de oameni care au trecut prin beciurile din Calea Rahovei in vara si toamna anului 1985, cam in acelasi timp in care acolo era anchetat si inginerul Ursu. Cincizeci de declaratii care scot la iveala o lume cumplita, populata cu arestati a caror viata nu conta nici cat o ceapa degerata, si cu tot soiul de anchetatori sadici. Interesant este ca multi dintre acestia din urma au fost pastrati si in Politia si Justitia postdecembriste, cocotati in functii de multe ori mai importante decat acelea avute pe timpul regimului comunist.

AREST MORTAL. Cateva dintre declaratiile incluse in "dosarul secret" al "procesului Ursu" contin o informatie cu adevarat cutremuratoare: disidentul anticomunist nu este singurul care si-a pierdut viata in Arestul Rahova din cauza torturilor. Declaratiile despre anchetatorii tortionari au fost date in fata instantei intre 2001 si 2002. De atunci si pana acum, CNSAS, dar si Parchetul General ar fi avut posibilitatea sa studieze toate acele declaratii si eventual sa se autosesizeze in privinta faptelor relatate acolo. Dar nu au facut-o. Nu au facut-o, cu toate ca tortionarii invocati in ele faceau inca parte "din sistem". Sau poate ca tocmai de aceea.

"PERISABILITATI" LA ANCHETA. Martorul A. Ion, medic de meserie, care a avut ghinionul sa treaca pe la Rahova in 1985, a declarat: "Anchetatorul Mihaiasa m-a amenintat cu «cruciada», in sensul ca ii va aresta pe parintii si pe membrii familiei mele". Fostul detinut I. Boncioiu a descris alte amanunte dramatice. "Stanica ma ameninta si imi explica: «Vezi ca avem si noi perisabilitati», facandu-ma astfel sa inteleg ca puteam fi omorat fara probleme daca nu declaram ce voiau ei." Martorul S. Pencea spunea despre acelasi Stanica: "Eram scos la ancheta de colonel Tudor Stanica si de un ofiter de Securitate. Stanica m-a amenintat ca o sa ma trimita acasa «in plic»". Daca acestea au fost doar simple vorbe, alti martori au afirmat ca au existat si cazuri in care s-a trecut "la fapte". Acelasi medic A. Ion a mai spus: "Intr-o noapte am fost scos din camera de doua ori de gardieni, ca sa acord asistenta medicala unor detinuti care se aflau sus si nu se simteau bine din cauza anchetei. Nu am mai avut ce le face, pentru ca ambii erau morti". Un alt fost detinut, B. Argentina, a declarat: "Si sotul meu, Marin Mirea, a fost batut. Eu si cei sapte frati ai sai l-am vazut plin de sange pe cap. Din cauza torturii a fost dus la Spitalul Jilava, unde ulterior a si murit". In acelasi dosar, martorul P. Dragomir a declarat: "Am auzit ca, intr-o noapte, un detinut a fost dus la Spitalul Jilava, unde a murit". Iar fostul detinut L. Fanache a afirmat: "Cat am stat in arestul DPP din Bucuresti, Calea Rahovei, am auzit ca murisera doi detinuti care fusesera dusi la Spitalul Jilava".

BATAIE "CA LA MILITIE". Foarte multi dintre fostii detinuti care au depus marturii incluse in "dosarul secret" al "procesului Ursu" mentioneaza ca, in 1985, la anchetarea lor au participat atat ofiteri de Militie, cat si de Securitate, asistati adeseori de procurori. Pe atunci, cercetarea penala se baza nu atat pe argumente juridice, cat pe "argumente" fizice, explicate cu pumnul si cu pulanul. Multe declaratii ii au ca "protagonisti" pe coloneii Creanga si Stanica, descrisi drept unii dintre cei mai duri anchetatori. Dar nu singurii. Martorul I. Barbu declara: "Am fost anchetat de ofiterii Neagu, Pascale si Lupu Constantin. Din cauza batailor am lesinat pe parcursul anchetei si am fost dus cu patura in celula". Martorul C. Brezoiescu: "Am stat trei zile si trei nopti legat cu lanturi, rastignit la perete, iar picioarele nu-mi ajungeau jos, la podea". La fel si martorul Gh. Bujan relateaza: "Am fost batut ca un caine in camera de ancheta. Am fost lovit de un gardian peste ureche si am avut timpanul spart in urma acelei lovituri". Martorul N. Calin mentioneaza numele unui alt tortionar: "Eu am fost batut la ancheta de cpt. Baciu, in mai multe randuri. O data am fost agatat cu catusele de un cui din peretele biroului si am fost lovit cu bastonul si cu pumnii in cap. Intr-o noapte am fost batut pana dimineata. Dupa bataie, cu toate ca imi era rau, nu a venit nici un medic". A. Aurel a relatat: "Am fost anchetat de mr. Ogarca, care m-a apucat o data de guler si m-a lovit cu picioarele". L. Fanache: "Odata am fost batut pana la lesin, astfel ca nu am stiut de mine pana a doua zi. Eram batut ca sa recunosc o fapta pe care nu o savarsisem si pentru care ulterior a fost gasit autorul". In schimb, martorul I. Boniciu a fost "bagat in seama" de mai multi anchetatori: "Am fost batut de ofiterii Neagu, Matei si de col. Baciu. Ma bateau cu cozi de topor la talpi dupa ce ma puneau in genunchi, pe scaun. Am mai fost batut si de ofiterul Topologeanu, fost sportiv, care m-a lovit atat de tare, incat am cazut sub masa". Alti anchetatori batausi sunt mentionati de martorul D. Cimpoeru: "Am fost cercetat de cpt. Mihaiasa, cpt. Cocean si cpt. Matei, zis «Cainele». Uneori, la ancheta ma bateau fara sa ma intrebe nimic". Pe nimeni nu interesa daca cei anchetati sufereau de vreo boala. Fostul inculpat Gh. Daescu relateaza: "La ancheta am fost batut de col. Tudor Stanica, care m-a pus in lanturi. De fata a fost si cpt. Margarit. Bataia mi-a agravat boala de inima si afectiunile coloanei vertebrale". Chiar sanatosi fiind, unii dintre cei anchetati au iesit din arest bolnavi. Martorul S. Pencea: "Ca urmare a torturilor fizice si psihice, m-am imbolnavit de inima, iar din cauza loviturilor in zona lombara m-am ales cu afectiuni renale. Cand am fost arestat aveam 110 kg, iar dupa sapte luni de ancheta am ajuns la 60 kg". Orice motiv era bun pentru a-i rupe in bataie pe arestatii preventiv. Martorul I. Gheorghe relateaza: "Eu am fost batut intr-o noapte de procurorul Carcel Marin, intrucat nu am vrut sa semnez declaratia scrisa de el". M. Manea: "Am fost batut de cpt. Carasca. Pe parcursul anchetei ma lovea peste cap, spunand ca asa trebuie ca sa-mi aduc aminte". Un alt martor vorbeste si despre implicarea "fizica" a altor procurori in ancheta. M. Vasile: "Am fost cercetat de col. Stanica, proc. Vasiliu, proc. Ovidiu Nastase, cpt. Trifoi, precum si de ofiteri de Securitate. Eram tinut cu catusele la maini si batut cu bastonul". Si mai complicata era situatia anchetatilor femei, care, pe langa torturile fizice, erau umilite si prin agresiuni sexuale. In declaratia sa, fosta detinuta C. Elena afirma: "Eu am fost anchetata de cpt. Dragoi, care m-a torturat impreuna cu cpt. Sechieru, care ma obligau sa recunosc ce nu facusem. In timpul cercetarilor, cpt. Dragoi se descheia la pantaloni si ma obliga la sex oral, pana cand a fost surprins de un alt ofiter".

ACUZATII POLITICE. Foarte multe dintre acele declaratii confirma ca, adeseori, in spatele unor acuzatii strict penale, unii dintre cei adusi la Rahova erau anchetati dur de securisti, de cele mai multe ori pentru motive stupide. Doctorul M. Anghel a fost arestat si batut timp de aproape doi ani si jumatate, doar pentru ca la un chef spusese un banc cu Elena Ceausescu. Un fost pilot, care incercase sa fuga din tara, era anchetat aparent pentru detinere de valuta. In plus, din declaratiile date de cativa arestati care au ajuns la Rahova in iarna anului 1985 rezulta ca tot acolo a fost adusa o parte din capii revoltei de la Brasov, anchetati dur tot de ofiterii Directiei a Vl-a "Cercetari Penale" a Securitatii. Dar atat timp cat CNSAS nu este absolut deloc interesat, probabil ca astfel de cazuri nu pot fi incluse in categoria "politie politica".

PASTRATI "IN SISTEM". Din declaratiile celor 50 de fosti arestati care au trecut prin arestul din Calea Rahovei rezulta ca unii dintre cei mai feroci anchetatori de acolo au fost cativa capitani. Cel mai des mentionati sunt cpt. Neagu, cpt. Matei, caruia i se spunea "Cainele", cpt. Mihaiasa, cpt. Baciu Ion, cpt. Pascale, cpt. Lupu Constantin, cpt. Cocean, cpt. Dragoi. Mai rar pomeniti, dar la fel de duri, au fost cpt. Mandache, cpt. Topologeanu, mr. Ogarca, cpt. Panduru, cpt. Trifoi, cpt. Carasca. Din aceasta "fauna" a terorii faceau parte si cativa procurori ale caror nume sunt adeseori mentionate. Proc. Marin Carcel, proc. Ovidiu Nastase, proc. Vasiliu, Proc. Jipa si proc. Mirescu. Dupa 1989, majoritatea "tortionarilor" au fost pastrati "in sistem" ca politisti, judecatori, procurori si avocati sau Dumnezeu mai stie ce. Fostul capitan Mihaiasa a ajuns pe la Directia de Evidenta a Populatiei, unde a fost chiar si sef. Fostii capitani Cocean, Lupu Neagu si Pascale au ramas tot ofiteri in cadrul Directiei Cercetari Penale. Fostul capitan Carasca a lucrat prin SRI, la Directia Juridica. O cariera cu adevarat spectaculoasa au avut fostii capitani Matei si Panduru. Dupa 1989, ambii au ajuns generali de Politie. Primul a fost comisar-sef la Politia Judetului Ilfov, iar cel de-al doilea a ajuns chiar loctiitor al sefului IGP. Functii mari, in care ambii au avut necazuri din cauza copiilor lor. Fiul generalului Matei a fost arestat pentru luare de mita, iar cel al lui Panduru, pentru contrabanda cu cafea. Fostul procuror Vasiliu a ocupat la un moment dat functia de director in Parchetul General, dupa care a trecut in avocatura. Fost anchetator, cu gradul de maior, Nelu Ogarca a intrat in justitie, unde a lucrat ca procuror la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti. Tot in justitie a ramas si procurorul Marin Carcel, care s-a facut judecator si la un moment dat a fost vicepresedinte la Tribunalul Bucuresti. Nastase si Jipa au ramas procurori, inclusiv in Parchetul General. Toti cei ramasi "in sistem" au activat si dupa infiintarea Colegiului National de Studiere a Arhivelor Securitatii. De parca toate atrocitatile comise ani la rand in arestul din Calea Rahovei, unde securistii erau "colegi de serviciu" cu militienii si procurorii, ar fi fost doar o joaca de copii, nici unul dintre "tartorii" care au facut legea acolo nu a fost deranjat absolut deloc. Si nimanui nu i-a trecut prin minte ca vreunul dintre ei ar fi facut "politie politica".

FETELE TERORII. Codul Penal comunist continea o prevedere care, aparent umanitara, a deschis calea unora dintre cele mai cumplite abuzuri: internarea opozantilor in clinici de psihiatrie. Este vorba despre art. 114: "Cand faptuitorul este bolnav ori toxicoman si se afla intr-o stare care prezinta pericol pentru societate, se poate lua masura internarii intr-un institut medical de specialitate, pana la insanatosire". Legatura acestui articol cu politia politica era sintetizata intr-o fraza care ani la rand a justificat abuzurile psihiatrice: "Trebuie sa fii nebun ca sa nu intelegi ca oranduirea socialista este cea mai buna din lume". Onorabilii membri ai CNSAS par sa nu fi auzit in viata lor de acest fenomen hidos. A auzit in schimb CEDO. In urma cu trei ani, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat statul roman sa-i recunoasca statutul de opozant al regimului comunist unui disident despre care acum nu prea mai stie multa lume: inginerul Ion Crisan. Cercetator stiintific fiind, omul a intrat in conflict cu autoritatile comuniste in 1973, dupa ce a refuzat sa primeasca o medalie jubiliara, oferita cu ocazia implinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Prima internare la Spitalul Gheorghe Marinescu s-a produs la o luna dupa acel episod si a fost facuta de dr. Petre Stefanescu. Ceva mai tarziu, acest medic, care era si secretar de partid al spitalului, i-a si reprosat lui Crisan: "Statul cheltuieste valuta forte ca sa-ti repare creierul bolnav de schizofrenie antisocialista". In anii care au urmat, inginerul a fost internat de foarte multe ori in diferite clinici de specialitate. La un moment dat a fost si pe mana unui doctor Neicu, care a recomandat internarea sa in azilul psihiatric de la Cula, unde a si "petrecut" o buna bucata de timp alaturi de adevarati bolnavi psihic. Iar Crisan nu a fost singura victima a "psihiatriei politice". In mod normal, CNSAS este institutia abilitata care ar trebui sa afle cati alti "doctori Stefanescu si Neicu" au mai existat in psihiatria comunista romaneasca. Dar probabil ca nici asta nu a fost politie politica.

PRESIUNI PSIHOLOGICE "Anchetatorul Mihaiasa m-a amenintat cu «cruciada», in sensul ca ii va aresta pe parintii si pe membrii familiei mele" A. Ion - martor "Stanica ma ameninta si imi explica: «Vezi ca avem si noi perisabilitati», facandu-ma astfel sa inteleg ca puteam fi omorat fara probleme daca nu declaram ce voiau ei" I. Boncioiu - martor "Eram scos la ancheta de col. Tudor Stanica si de un ofiter de Securitate. Stanica m-a amenintat ca o sa ma trimeata acasa «in plic»" S. Pencea - martor

MORTI LA RAHOVA "Intr-o noapte am fost scos din camera de doua ori de gardieni, ca sa acord asistenta medicala unor detinuti care se aflau sus si nu se simteau bine din cauza anchetei. Nu am mai avut ce le face, pentru ca ambii erau morti" A. Ion - martor "Si sotul meu Marin Mirea a fost batut. Eu si cei sapte frati ai sai l-am vazut plin de sange pe cap. Din cauza torturii a fost dus la Spitalul Jilava unde ulterior a si murit" B. Argentina - martor "Am auzit ca, intr-o noapte, un detinut a fost dus la Spitalul Jilava, unde a murit" P. Dragomir - martor