Baronii bustenilor si-au impartit teritoriile

In Harghita si Suceava, ca mai peste tot in tara, padurile au fost impartite intre negustori, care si-au marcat constiincios teritoriul. Va prezentam zonele de influenta ale lui Verestoy Attila, Culita Tarata, Dorel Craciun, Ioan Cusnir si ale altor potentati.

Codrul trece, zice cantecul, drept fratele cel mai vechi si mai drag al romanului. Asa de drag ii e romanului de frate-su, incat, de vreo 15 ani, il taie cu toporul, il jupoaie si-l exporta sub forma de sicrie, dormeze sau pur si simplu cherestea. Asa, de-al dracu’, sa nu-l mai vada in ochi, sa nu mai faca umbra dealurilor, muntilor si vailor. In cele ce urmeaza va dezvaluim cate ceva despre istoria fratricidului national: o crima organizata, gospodareasca si aducatoare de profit, savarsita sub ochii tuturor.

Attila Verestoy, lider important al UDMR, este un adevarat magnat local cu o avere estimata la circa 40 de milioane de euro. Senatorul Verestoy s-a ales chiar cu poreclele "Drujba lui Dumnezeu" sau "Kerestoy", din cauza afacerilor cu lemn pe care le-a desfasurat. Afacerile cu lemn le-a derulat in principal prin firma "IVO", la care Verestoy este actionar impreuna cu cumnatul sau, Ferenczy Karoly (aceasta societate este amintita intr-un raport al Ministerului Mediului, in contextul taierilor masive ale padurilor). Societatea era asistata juridic de fostul ministru al Sanatatii (1996-2000), Hajdu Gabor.

INTERESE. Profiturile realizate din lemn au fost reinvestite de Verestoy in afaceri cu alcool, industrie, agriculura sau mass-media. Zonele de interes si influenta ale senatorului au fost Odorheiul, Ciucul, Tulghes sau Borsec. In prezent, surse locale ne-au informat ca Verestoy si-a concentrat resursele in productia de mobila, avand capacitati de productie la Odorhei si Bacau, o alta zona "fierbinte" a afacerilor cu lemn. Acum, o parte din afacerile lui Verestoy a fost incredintata rudelor apropiate. Profiturile frumoase s-au facut in perioada doboraturilor de vant (1995-1998), in special in zona Borsec, unde a "recoltat" si firma senatorului Verestoy. Intr-un raport relevant din 1998 se arata ca 63,4% din productia de cherestea se indrepta spre Ungaria, iar exportul a fost dirijat prin firme din Miercurea-Ciuc (Carhent Impex SRL, Korax SA, Vulturul SRL - apropiate sefilor Directiei Silvice), Odorheiu Secuiesc (Ivo Impex, Alimpex SA), Sf. Gheorghe (Sumulur SRL, Prod Com Cerbul, Tamaris).

CRIMA CONTRA NATURII. Patronii gaterelor deverseaza rumegusul direct in rau

TOPORU’ LU’ TARATA. Fostul deputat PSD Culita Tarata a operat prin intermediul societatilor "Petroforest" si "TCE 3-Trei Brazi" in zonele Lacul Rosu-Cheile Bicazului (in prezent, rezervatie naturala protejata), Ciumani si Tulghes. Fosti ingineri silvici care s-au ocupat de aceasta zona ne-au declarat ca taierile masive de padure sanatoasa au fost facute in perioada doboraturilor. Dupa terminarea operatiunilor de curatare, taierile au continuat in jurul zonelor afectate, sub pretextul ca se lucreaza inca la doboraturi. Au fost folosite studii de amenajament (harta a padurilor), pentru a sprijini furtul, si estimari superficiale ale masei lemnoase. In aceasta zona au mai operat societatile "Romanel" si "Forestar" din Piatra Neamt. In ciuda afacerilor vechi si profitabile facute cu lemn in zona, pe anul 2001, Culita avea o datorie de 31,8 miliarde de lei (1,5 milioane de dolari) la bugetul de stat, acumulata de firma "Petroforest".

Datoria a fost esalonata din dispozitia colegului de partid Filip Georgescu, deputat PSD de Brasov si sef al RNP la acea data. SC Compil SRL, o alta firma a ex-deputatului Culita, avea datorii de 695 milioane de lei. Prin toate aceste firme, deputatul a mai avut de castigat si de pe urma returnarilor de TVA in valoare de zeci de miliarde. Conform declaratiilor fostului primar al localitatii Izvorul Muresului, chiar si fostul presedinte al Senatului si al Partidului Democrat, Petre Roman, a avut interese (legat tot de lemn) in zona Lacul Rosu. Informatia a fost confirmata de deputatul UDMR Garda Dezideriu, care a sustinut o interpelare parlamentara pe acest subiect.

Zona Toplita este controlata de politicieni romani (in judetul Harghita, majoritatea populatiei este reprezentata de etnici maghiari). Toplita este singurul oras din judet cu majoritate romaneasca. Unul dintre politicienii Toplitei este deputatul PSD Mircea Dusa, a carui ruda, Dragos Dusa, este in prezent sef al Ocolului Silvic Toplita. Surse din presa locala sustin ca nimic din ceea ce s-a petrecut in ultimii ani la Toplita cu padurea nu-i este strain actualului deputat, fost prefect de Harghita si primar la Toplita. Una din explicatiile logice ar fi ca majoritatea furturilor au fost facute in padurile administrate de Primaria Toplita. La fel, nici ceilalti primari de dupa 1990 (Bendris, Toader) nu sunt straini de afacerile cu lemn derulate in zona. Actualul presedinte a PD Harghita, Vasile Mihalcea, persoana extrem de importanta dupa castigarea alegerilor generale din 2004, deruleaza afaceri cu lemn prin SC Monolit SRL.

AFACERISTII LEMNULUI. Dupa exploatarea obscura a marilor cantitati de lemn provenite din doboraturi de vant (anii 1995-1998), afacerile cu lemn s-au pseudo-legalizat. Grupurile de interese si-au albit profiturile din exploatarea lemnului, investindu-le in alte afaceri. Asta nu inseamna ca nu se mai fura. Zona Toplita este exponentiala pentru afacerile cu lemn, aici functioneaza numeroase societati comerciale. Zona este strategica, deoarece este plasata la punctul de intalnire a Moldovei cu Ardealul. Orasul nu are industrie, singura activitate de productie este exploatarea forestiera.

Cel mai cunoscut om de afaceri local, Vasile Mihoc, este originar din Satu Mare si a ajuns in zona o data cu doboraturile de vant din anii ’90. Mihoc este consatean cu adjunctul Politiei Toplita, Ioan Simon. Deruleaza afaceri prin societatea "Rovidana". Ascensiunea lui Mihoc tine si de legatura acestuia cu ex-primarul Toplitei, Mircea Dusa, devenit mai apoi deputat PSD de Harghita. Mihoc si-a investit banii obtinuti din lemn si a devenit un magnat local. Detine mai multe cariere de piatra in zona Voslobeni-Dolomita.

Vasile Stoica lucreaza prin societatea "Moldotrans", iar in 2002 a dat lovitura cand a cumparat de la localnici dreptul de a le exploata padurile, lucru care l-a costat o cercetare de catre procurori, care s-a stins de la sine. Un apropiat al acestuia este afaceristul Teslovan Samir, suspect de implicarea in furturile de lemn. Alt om de afaceri este Sabin Olar, apropiat de PSD si de fostul presedinte al Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, actual deputat de Harghita. Puiu Miron, fostul presedinte al Cooperativei din Toplita, a stiut sa-si investeasca banii din lemn. Miron si-a construit un hotel la Toplita, detine mare parte din spatiile comerciale ale orasului, face afaceri imobiliare la Targu-Mures, Miercurea-Ciuc si Vatra Dornei. Alta societate prospera in afaceri cu lemn este "Industrial Grup" Sarmas, detinuta de Ioan Ardeleanu. Societatea a cumparat fabrica de mobila Hodosana de la Sarmas, unde in prezent se fabrica mobila sub celebra marca "Ikea". Acelasi tip de afacere a fost facut la Dej, unde "Industrial Grup" a cumparat fabrica Sortilemn, iar acum produce mobila pentru "Ikea". In fine, Cristian Ilisan este fiul lui Vasile Ilisan, angajat al Ocolului Silvic Toplita, si el fiind unul din afaceristii de succes ai zonei.

NOUA ANI DE INTERPELARI. Deputatul UDMR Garda Dezideriu se afla in Parlamentul Romaniei de noua ani. De-a lungul timpului a avut peste 50 de interventii si interpelari care privesc padurile harghitene, de la semnalarea coruptiei din interiorul institutiilor silvice pana la furturi sau probleme legate de retrocedari. Deputatul sustine ca stie in amanunt modul in care Regia Nationala a Padurilor (RNP) a fost politizata in perioada 1996-2000, dar si cum a fost (re)politizata dupa anul 2000. Garda crede ca tot ceea ce s-a intamplat in silvicultura romanesca are implicatii ce duc pana la varful ierarhiei politice.

Recent, unul dintre fostii secretari de stat ai Ministerului Agriculturii si Padurii, responsabil de paduri, Adam Craciunescu, a intrat in vizorul anchetatorilor. De-a lungul timpului nu a existat vointa politica pentru a rezolva problemele padurilor romanesti. De fiecare data cand se discuta necesitatea unui control la Directia Silvica Harghita, termenii acestui control se negociau dinainte, povesteste deputatul. Mai mult, in perioada 2001-2003, institutiile de control (Garda Financiara, Garda de Mediu, Curtea de Conturi, Directia Silvica) au refuzat constant sa verifice activitatea ocoalelor silvice. De cele mai multe ori, aceste controale au fost musamalizate politic. Au cazut capete atunci cand ilegalitatile au fost mult prea evidente. Garda considera ca nici actuala putere politica nu pare dispusa sa trateze cu seriozitate "dezastrul padurilor" din Romania.

Deputatul isi aminteste cum era sa fie linsat de localnici in comuna Lazarea, pentru ca le-a vorbit despre necesitatea retrocedarilor padurilor sau de bizarul accident de masina in care era sa-si piarda viata. Garda sustine ca a devenit incomod chiar si pentru propriul partid, in care se regasesc oameni cu care el s-a luptat de-a lungul timpului.

FURTUL DE SUPRAVIETUIRE. Per ansamblu, la o simpla monitorizare a institutiilor de control silvic de la Suceava rezulta ca acestea sunt mai eficiente decat cele din Harghita. Curios este faptul ca, in ciuda volumului impresionant de cazuri de furturi depistate, directorii Directiei Silvice Suceava au ramas in functii, desi furturile nu sunt stopate sau macar diminuate. De unde rezulta ca acestia au avut un sprijin politic mult mai mare decat colegii lor harghiteni. Cele mai multe cazuri rezolvate sunt simple "ciupeli" de cateva zeci de metri cubi de lemn confiscate. La fel ca si la Harghita, doboraturile de vant si cresterea numarului de societati comerciale din sectorul forestier au impulsionat afacerile oneroase si furturile. Un fenomen general este "furtul de supravietuire", executat de localnici care nu au alta sursa de venit. Acestia sunt vanati cu insistenta de padurari. Lemnul furat ajunge la "gateristi" - firme specializate in producerea de cherestea, care il vand mai departe. Atunci cand inspectorii silvici surprind firmele in flagrant cu lemn furat, situatia se rezolva cu o simpla amenda si confiscarea marfii. Dupa cateva ore, "afacerile" se reiau.

Unul din epicentrele furturilor de lemn a fost Ocolul Silvic Stulpicani. Politistii si silvicultorii au depistat o retea de 30 de persoane care furau lemnul, faceau rost de documente justificative de la functionarii silvici, dupa care vindeau marfa. Asa-zisii capi ai retelei erau doi pensionari-agricultori, Iacob Hoffman si Viorel Scheuleac. Acestia cumparau lemnul furat de localnici si il plasau firmei "Silta Forest" din Stulpicani. In retea a fost cooptat Liviu Boca, angajatul Ocolului Silvic Stulpicani. Acesta obtinea foi de insotire pentru materialul lemnos. Furturile s-au desfasurat sub ochii contabililor Gheorghe Nica si Corneliu Barbuta, care au fost trasi la raspundere doar pentru neglijenta in serviciu.

PLEVUSCA. Specific Sucevei este faptul ca in plasa institutiilor de control au cazut doar "pestii mici", in contextul in care personaje politice locale importante aveau afaceri in domeniul forestier, iar Directia Silvica Suceava era politizata. De unde rezulta ca raziile si controalele aveau rolul de a arunca o perdea de fum asupra afacerilor mai importante, dar si de a mima eficienta autoritatilor silvice. Din cauza legilor ineficiente, firmele care au fost depistate cu lemn furat nu au putut fi inchise, ci doar amendate cu sume simbolice, de cateva sute de euro. Pe lista firmelor cu probleme ale Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Suceava (ITRSC) sunt SC Marion SRL din Carlibaba (amendata cu 10 milioane de lei), SC Decomar SRL din Manastirea Humorului (confiscarea a 77 de metri cubi de cherestea), SC Mariolono SRL din Breaza (9 metri cubi de cherestea fara documente justificative), SC Forest Jucan SRL (7 metri cubi cherestea), SC Best Forest SRL Moldovita si SC Timeca Grup (amendate cu cate 10 milioane de lei pentru lipsa unor documente).

Aceste firme nu au folosit nici un fel de acoperire, pur si simplu au primit materialul lemnos si l-au prelucrat fara a-l trece in registrele contabile. De unde rezulta o slaba cunoastere a metodelor de evitare a institutiilor de control silvic. Activitatea ITRSC Suceava s-a concentrat pe depistarea hotilor de lemn din zona Humorului, Solca sau Cacica. Raziile au avut succes. Alt caz de "succes" a fost prinderea in flagrant a unui proprietar care si-a taiat singur padurea. Evenimentul s-a petrecut in localitatea Dorna Arini, unde patronul societatii "Alex Rusu" a taiat ilegal lemn de pe 5,5 hectare de padure. ITRSC anunta cu mandrie amenzi de cateva sute de milioane de lei si capturarea a catorva sute de metri cubi de cherestea. Saptamanal, ITRSC anunta capturi minore in presa locala, in timp ce marile afaceri au fost lasate in pace. Conform datelor oficiale ale Directiei Silvice Suceava, in anul 2002 au fost taiati ilegal 9.881 de metri cubi de lemn (mc), in 2003 au fost taiati 12.675 mc, iar in 2004, 11.409 mc.

POLITICA SI RUMEGUS. Doi dintre oamenii de afaceri ai Partidului Social Democrat isi desfasoara activitatea in domeniul forestier la Suceava. Este vorba de fostii deputati PSD Culita Tarata si Dorel Craciun, considerati a fi adevaratii magnati ai lemnului din Romania. Cei doi au fost acuzati ca au exploatat lemn din padurile Episcopiei de Suceava, Episcopul Pimen al Sucevei acuzand PSD ca a jefuit padurile Bisericii. Dorel Craciun este director general al societatii "Forestind", cladita pe scheletul intreprinderii UFET din Radauti prin cumpararea actiunilor angajatilor. In anul 2003, potrivit informatiilor de presa, firma acestuia a exploatat 120.000 de metri cubi de material lemnos provenit din doboraturile de vant din zona Brodina. Societatea "Forestind" a vandut mai multe cabane Inspectoratului Silvic Suceava.

Deputatul Culita Tarata este mai cunoscut pentru concesionarea "Insulei Balta Brailei" de la Agentia Domeniilor Statului. Culita a facut afaceri cu lemn prin societatea "Peteroforest", in zona parcului natural Lacu Rosu din Harghita, si la Piatra Neamt sau Bacau. Sustinerea principala a celor doi deputati venea din partea lui Octav Cozmanca, fost ministru al Administratiei Publice in guvernarea PSD si deputat de Botosani. Presa a relatat ca Gheorghe Nechiforel, fostul sef al Directiei Silvice Suceava, este apropiatul lui Cozmanca. Nechiforel a fost acuzat ca i-ar fi favorizat pe deputatii Craciun si Tarata sa intre in posesia a 6 milioane de metri cubi de lemn (o cantitate de-a dreptul fabuloasa), lemn provenit din doboraturile de vant din anul 2000. Acelasi apropiat al PSD a fost acuzat ca a improprietarit cu 800 de hectare de padure diverse personaje. In toamna anului 2004, Gheorghe Nechiforel a fost pus pe listele de candidati ai PSD Suceava pentru Camera Deputatilor.

NEGUSTORI SI DEMNITARI. Un alt grup de interese din zona afacerilor cu lemn il are in centru pe fostul prefect de Suceava Ioan Cusnir. Acesta, alaturi de fiul lui, Gheorghe Gemanar (om de afaceri local), si de fiica presedintelui Consiliului Judetean, Marza, a infiintat societatea "Gemacu". Gemanar controleaza si societatea de constructii "Cominco", beneficiara a zeci de contracte publice. La aceasta firma a activat si Serban Mihailescu, fostul secretar general al Guvernului Nastase. Societatea "Gemacu" a beneficiat de finantari PHARE si are ca domeniu de activitate prelucrarea lemnului. In 2003, firma inregistra datorii de 2,7 miliarde de lei catre Directia Silvica Suceava, cu toate acestea afacerile sale au prosperat.

In acest timp, prefectul Cusnir declara presei ca a fost amenintat cu moartea de "mafia lemnului". Inainte de alegerile locale din iunie 2004, "firma de partid" a incasat 204 miliarde de lei de la Directia Silvica Suceava. Un alt om politic de numele caruia se leaga Directia Silvica Suceava este actualul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur. Acesta a fost directorul directiei silvice pana in intervalul 1997-2000, cand a fost ales deputat pe listele PNL. Dupa schimbarea puterii, din 2001, pe numele lui Flutur au fost deschise patru dosare penale pentru abuz in serviciu.
Flutur a fost acuzat ca a prejudiciat directia silvica cu 10 miliarde de lei prin vanzarea de active subevaluate, comercializarea ilegala de lemn, realizarea de lucrari, investitii si reparatii fara respectarea prevederilor legale.

RETROCEDARILE

Cea mai mediatizata chestiune privitoare la retrocedarea padurilor a avut in centru Biserica Ortodoxa Romana, mai exact Episcopia de Suceava, reprezentata de Episcopul IPS Pimen. Scandalul, declansat de episcopul sucevean in pragul campaniei electorale din 2004, cand a acuzat partidul de guvernamant ca "ura diavoleasca le-a intunecat mintile", e departe de a fi incheiat. Episcopia ortodoxa solicita retrocedarea a 90.000 de hectare de padure ce au apartinut inainte de 1948 BOR. In toamna anului trecut, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta pentru a inchide gura preotilor suceveni (in urma acesteia, Episcopia a primit inapoi padurea). Intre timp s-a dovedit ca ordonanta este neconstitutionala, situatia fiind nerezolvata. IPS Pimen a sustinut in timpul crizei ca padurea Bisericii a fost deja taiata de afaceristii PSD din Suceava. Pe acelasi tipar, in Secuime (judetele Harghita, Covasna), bisericile istorice maghiare solicita retrocedari forestiere masive. O parte din acestea a fost retrocedata si este administrata acum sub forma de composesorate. La fel, si aceste paduri au cazut prada hotilor. Regia Nationala a Padurilor a sustinut vehement pana in 2003 faptul ca retrocedarile afecteaza siguranta padurilor. RNP a condus o adevarata campanie de media, pentru a avertiza ca noii proprietari isi taie padurile in mod necontrolat. In contradictoriu, proprietarii particulari acuza RNP si directiile silvice ca au refuzat sa le pazeasca padurile, astfel ca acestea au fost exploatate ilegal. Statisticile arata intr-adevar ca furturile masive au avut loc in padurile particulare. Mai grav, de multe ori, functionarii silvici au fost implicati in taierea si sustragerea ilegala de lemn - cazul Directiei Silvice Focsani sau cazurile composesoratelor din judetul Harghita.

CERCETARE

Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), cu sprijinul Asociatiei Jurnalistilor de Investigatie Danezi, a realizat o ampla cercetare asupra fenomenului traficului ilegal de lemn. Investigatiile au fost concentrate in judetele Suceava si Harghita si au vizat prezentarea tuturor aspectelor privitor la acest fenomen - de la impactul ecologic al defrisarilor, implicatiile politice sau ingrijorarea Uniunii Europene fata de importurile incontrolabile de "lemn negru".