x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Blestem şi legendă în Valea Doftanei

0
Autor: Florin Mihai 23 Sep 2010 - 00:00
Blestem şi legendă în Valea Doftanei
Vezi galeria foto


Un blestem greu pare a apăsa asupra Văii Doftanei. Ce s-a construit în anii Epocii de Aur a fost lăsat în paragină în cele două decenii postceauşiste. Printre obiectivele ce îi atrăgeau altădată pe turişti şi făceau faima zonei se află astăzi, într-o jalnică degradare, şi Muzeul Penitenciar Doftana.

Ajungi acolo urcând pe câteva străduţe şerpuite printre dealuri, cu case frumoase de o parte şi de alta. Poarta penitenciarului este zăvorâtă cu un lacăt, iar o plăcuţă metalică avertizează: "Accesul vizitatorilor interzis. Pericol de accident!". Se intră doar cu aprobarea primarului şi cu avertizări de risc. Nicăieri în vale nu se potriveşte mai bine proverbul "Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". De împrejurimile închisorii, administraţia locală s-a ocupat gospodăreşte. Iarba e tunsă, fâneaţa strânsă din loc în loc. În clădirea fostei administraţii a muzeului, la iniţiativa edililor din comuna Telega, au fost adăpostite două familii sinistrate.

Dincolo de gardul închisorii propriu-zise începe însă prăpădul. Iar avertismentul edililor se justifică cu vârf şi îndesat. Pe pământ, pretutindeni în incinta fostei închisori, sunt ţigle şi bucăţi de cărămidă. Cei care au curajul să privească în sus iuţesc imediat paşii spre ieşire. Din tavan te ameninţă la tot pasul grinzile care stau să cadă. La etaj nu poţi urca, deoarece scările de lemn au fost de mult furate. Până şi macheta penitenciarului, aflată într-una din sălile fostului muzeu, la parter, este spartă.

La fel şi masa care o susţine. Un "turist" de dată recentă (după cum aflăm din inscripţia de pe perete) a ţinut să lase posterităţii un nume (Gigi) şi o localitate (Băneşti). Sela şi Nelu sunt alte nume care cu siguranţă nu au fost scrijelite de foştii "locatari" din spatele gratiilor. În celelalte secţii nu se mai poate intra nici cu declaraţie pe propria răspundere. Astfel încât, dacă nu zăboveşti prea mult ca să desluşeşti "mesajele" lui Gigi şi Nelu, "circuitul" turistic se încheie în câteva minute cu concluzia distrugerii definitive. Suficient să înţelegi măreţia posomorâtă a locului amprentat de istoria secolului al XX-lea, căci Doftana a intrat în folosinţă în 1897 ca închisoarea cea mai sigură şi mai dură pentru deţinuţii politici şi "vieţaşii" de drept comun. Clădirea are ziduri de cetate, iar împrejur o proprietate de peste 10 hectare.

După ce scapi fără incidente din grota ei, rămâi cu întrebările. Parcursul statutului şi patrimoniului fostului muzeu este exemplar pentru incongruenţele, bâlbâielile şi idealul legitimării ca anticomunişti a politicienilor care-au guvernat de 20 de ani încoace. Muzeul Doftana nu a fost scos din lista obiectivelor patrimoniului cultural al României. În timp ce închisorile mari (Gherla, Piteşti, Râmnicu-Sărat, Sighet) care au măcinat mii de destine în timpul regimului comunist s-au bucurat de atenţia autorităţilor locale şi centrale, penitenciarul din judeţul Prahova a fost uitat şi lăsat în paragină.

Doar pentru că fusese "confiscat" de ideologii Epocii de Aur şi transformat în muzeu al "suferinţei clasei muncitoare". Şi totuşi, vechimea Doftanei este atestată încă de pe vremea în care nici Lenin nu se întrebase "Ce-i de făcut?". A fost construită în 1897, pe vremea Regelui Carol I, pe locul unei ocne, şi a servit ca închisoare până în 1940. Au fost închişi acolo şi ţărani răsculaţi la 1907, şi legionari, şi comunişti, dimpreună cu ucigaşi în serie şi hoţi la drumul mare. Printre deţinuţii ei politici au fost Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş, Ştefan Foriş, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş. "Şcoala Doftanei", vor scrie mai târziu comuniştii, cu mândrie, în relatările despre anii de "luptă revoluţionară".

Muzeul a fost amenajat după 1950, la zece ani de la cutremurul care transformase locul într-o ruină. Penitenciarul avea opt secţii, dintre care secţia H, cu celule mici, umede, fără mobilier, a rămas faimoasă pentru condiţiile vitrege.
În sălile amenajate pentru public erau expuse tablouri inspirate de grozăviile vieţii de penitenciar. Expuneau, printre alţii, pictorii şi graficienii Stoicescu, Şt. Constantinescu, T. Kraus, H. Rubingher, A. Anastasiu, L. Nancuinski, V. Nereuţă, G. Şaru, G. Glauber, R. Duncan, N. Vlădescu, sculptoriţa Veturia Ilica. La loc de cinste se afla şi fişa de carceră a "tovului Gheorghiu-Dej", adus la Doftana în 1937.

Pe pereţii muzeului erau reproduse documente despre acţiuni "revoluţionare", decupaje din ziare comuniste, note ale Siguranţei Generale, scrisori ale deţinuţilor, portrete ale "eroilor" care răposaseră la Doftana sau doar trecuseră pe acolo. Alte piese de expoziţie erau toaca în care gardienii băteau pentru a acoperi strigătele de protest ale celor închişi, lanţurile "de pedeapsă şi de transferare", zeghea. În fostul vorbitor al penitenciarului, prima cameră de la intrarea în muzeu, pe dreapta, era reprodus în mulaj un "fioros" gardian, aflat în slujba "burghezo-moşierimii".

Până în 1989, generaţii întregi de pionieri aduşi din localităţi apropiate primeau "botezul" la Doftana, prin ceremonialul primirii cravatei roşii şi depunerii jurământului. Tot la muzeu partidul organiza diverse manifestări ştiinţifice şi festivităţi. Iar din când în când, şi "Tovarăşul" vizita locurile în care îşi pierduse tinereţea, dar câştigase respectul celorlalţi ilegalişti. După "revoluţie", şi toaca, şi tablourile, şi celelalte exponate au dispărut cine ştie unde. Nici urmă care să amintească măcar existenţa fostei instituţii. "Nu bate, nu bate, dreptatea nu piere nicicând", se văitau deţinuţii în "Legenda Doftanei". Cât va mai dura chiar şi legenda, în valea binecuvântată de Dumnezeu cu frumuseţi naturale, dar uitată de autorităţi?


În acte, Doftana e încă muzeu
La începutul anului, primarul Ilie Gheorghe din Telega a dat semnalul de alarmă în privinţa Doftanei. Cotidiane de larg tiraj şi televiziuni cu audienţă naţională s-au "năpustit" asupra ştirii senzaţionale. Totuşi, descinderile presei în zonă au rămas fără ecou. Nimeni nu s-a prezentat la licitaţie. Iar Ministerul Culturii mai mult încurcă decât să ajute. "Închisoarea Doftana este a Primăriei, dar modificările se fac doar cu aprobarea Ministerului Culturii, ne-a declarat primarul. Trebuie păstrată arhitectura. Ministerul Culturii nu a alocat însă niciodată vreun leu. Nu s-a făcut nici un proiect pentru muzeu. Numai un studiu acolo costă 200.000-300.000 de lei, cu evaluare, forare, inspecţie tehnică." Primarul estimează la 15 milioane de euro investiţia finală. Singurul proiect, la care Consiliul Local s-a opus, datează din 1992, când Ministerul de Interne intenţiona să organizeze acolo propria arhivă.

De ce? Primarii şi ceilalţi edili s-au schimbat cât li s-a pierdut şirul - cine să mai ştie? În timp, edilii au asistat neputincioşi la degradarea muzeului. "Mai avem nişte tablouri care au fost decupate în 2004, inventariază Ilie Gheorghe ultimele artefacte de la Doftana. Au fost scoase de pe rame, rulate, iar în timp s-au stricat. Acum sunt la Căminul cultural."


Roata vremii să se-ntoarcă
Albume, tablouri, imnuri, amintiri şi studii au "cântat" decenii la rând "aleanul" celor "mai buni fii ai clasei muncitoare" care trecuseră pe la Doftana. Despre "Bastilia românească" a scris, printre alţii, şi criticul literar Mihai Novicov. "Fiecare «cuşcă» avea deasupra ei o fereastră mică zăbrelită îşi va aminti fostul deţinut Novicov, în volumul «Povestiri despre Doftana», publicat în 1957.

"Era singura sursă de lumină, dar şi singura cale de legătură a celui închis cu lumea din afară." Faima secţiei H, situată în partea întunecoasă a închisorii, i-a stimulat pe versificatori. Aşa s-a născut "Doina Haşului": "Măi, române, măi/ Boierii beau şi petrec/ Măi, române, măi/ Nopţile în chef le trec/ Măi, române, măi/ Frunză verde-a fost odată/ Măi, române, măi/ Ruginit-acum e toată/ Măi, române, măi/ Şi mult n-are să mai treacă/ Măi, române, măi/ Roata vremii să se-ntoarcă/ Măi, române, măi". Pe la Doftana trecuse în 1938 şi "Căpitanul". În toamna anului, vor scrie ulterior adepţii săi, Codreanu i-ar fi înmânat comandantului închisorii Doftana "Săcuşorul cu pământ", adunat din locurile bătăliilor istorice ale românilor. Urma să îl primească înapoi în vremuri mai bune. Dar pentru Codreanu "roata vremii" s-a întors prea târziu, după asasinarea sa în pădurea Tâncăbeşti.

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe, furată bilingv a doua oară

Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe, furată bilingv a doua oară
O clădire impozantă, aflată în mijlocul orașului Sfântu Gheorghe, s-a transformat într-o ruină. A devenit un adevărat focar de infecție în jurul căruia, odată cu lăsarea serii, își fac veacul tot felul...

„Doi și-un sfert” își trage sediu de 22 de milioane de euro lângă SPP și Palatul Cotroceni

„Doi și-un sfert” își trage sediu de 22 de milioane de euro lângă SPP și Palatul Cotroceni
Zona „Răzoare”, din sectorul 6 al Capitalei, locație unde își au sediile mai multe instituții de forță ale statului și care se află în imediata vecinătate a Administrației Prezidențiale, se pregătește...

Incidența nașterilor prin cezariană depășește 70%, în unele spitale

Incidența nașterilor prin cezariană depășește 70%, în unele spitale
Cu o creștere alarmantă a incidenței în ultimele trei decenii, operaţia cezariană a devenit una dintre cele mai frecvente intervenţii chirurgicale efectuate la femei. La acest capitol, statisticile plasează...

Directorul Vizante, de la CFR, susținut de USR, și o încurcătură politico-economică de familie, la Brașov

Directorul Vizante, de la CFR, susținut de USR, și o încurcătură politico-economică de familie, la Brașov
Susținerea politică de care se bucură directorul CFR Călători, Ovidiu Vizante, din partea conducerii USR-PLUS pare să-l deranjeze serios pe premierul Florin Cîțu, care le-a atras atenția colegilor de coaliție...

Ministerul Justiției cumpără consultanță de la compania înființată de premierul Florin Cîțu și de europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru

Ministerul Justiției cumpără consultanță de la compania înființată de premierul Florin Cîțu și de europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru
Galerie Foto Firma de consultanță care l-a avut, ca membru fondator, pe actualul premier Florin Cîțu, dar care a fost controlată ani de zile de actualul europarlamentar USR-PLUS, Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în...

Talpa iadului în tramvaiele din București

Talpa iadului în tramvaiele din București
Galerie Foto Dacă în iad ar exista focurile și cazanele descrise în cărți, atunci căldura de acolo ar fi ca în tramvaiul 25 din București. De când a dat canicula în capitala României, tramvaiele STB au devenit un fel de...

Noul guvernator al Deltei Dunării, „înscăunat” de colegul de partid

Noul guvernator al Deltei Dunării, „înscăunat” de colegul de partid
Galerie Foto Funcția de Guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este ocupată, începând de ieri, de Atena Groza, specialist în biodiversitate. Alianța USR-PLUS a dorit să aducă la...

Tulpina indiană ia avânt în România. „Am putea ajunge la 20.000 de cazuri pe zi”

Tulpina indiană ia avânt în România. „Am putea ajunge la 20.000 de cazuri pe zi”
Galerie Foto În timp ce premierul Florin Cîțu se laudă că are pandemia la degetul mic și că autoritățile din România sunt pregătite să treacă peste toate valurile, estimările specialiștilor privind amploarea valului 4...

Tranzacție economică interesantă a Andreei Moldovan, chiar în timp ce i se pregăteau actele pentru angajarea la OMS

Tranzacție economică interesantă a Andreei Moldovan, chiar în timp ce i se pregăteau actele pentru angajarea la OMS
Plecată, prin demitere, de la conducerea Ministerului Sănătății, după ce a publicat, fără știrea premierului, în luna aprilie, un ordin de ministru prin care se intenționa, practic, carantinarea...

Administrația Prezidențială cheltuie, și anul acesta, 100.000 de euro pentru servicii de grădinărit la Palatul Cotroceni

Administrația Prezidențială cheltuie, și anul acesta, 100.000 de euro pentru servicii de grădinărit la Palatul Cotroceni
Galerie Foto La nici un an de la contractarea unor servicii similare, Administrația Prezidențială a încheiat noi contracte vizând amenajarea spațiilor verzi, furnizarea de material dendrologic, întreținerea arborilor și...

Specialistul PLUS, Vlad Voiculescu, venituri salariale zero timp de doi ani, înainte de a redeveni ministru al Sănătății

Specialistul PLUS, Vlad Voiculescu, venituri salariale zero timp de doi ani, înainte de a redeveni ministru al Sănătății
„Eminența cenușie” a USR-PLUS, de neînlocuitul Vlad Voiculescu, nu a realizat, în anii 2019 și 2020, niciun venit de natură salarială, în România sau în străinătate. Acest detaliu reiese din ultimele...

Bomba gunoaielor din Sectorul 1 stă să explodeze. Contract paralel de salubrizare, legături cu Cosa Nostra și contracte pe bandă rulantă cu statul

Bomba gunoaielor din Sectorul 1 stă să explodeze. Contract paralel de salubrizare, legături cu Cosa Nostra și contracte pe bandă rulantă cu statul
Galerie Foto Scandalul gunoaielor din Sectorul 1 al Capitalei abia acum pare să înceapă. După ce edilul Clotilde Armand, ajutată de dispoziția prefectului Bucureștiului de instituire a stării de alertă în această zonă, a...

USR PLUS vrea procurori trași ca prin inel, chipeși, supli și atletici

USR PLUS vrea procurori trași ca prin inel, chipeși, supli și atletici
Un nou regulament pentru admiterea în Institutul Național al Magistraturii (INM), impus prin Ordin, de Ministerul Justiției, a stârnit un val de proteste printre candidați și magistrați. Una dintre condițiile...

Eliberare condiționată pentru secuii condamnați pentru terorism

Eliberare condiționată pentru secuii condamnați pentru terorism
Istvan Beke și Zoltan Szocs, cetățeni români de etnie maghiară condamnați pentru terorism, au fost eliberați condiționat din detenție. La o zi după eliberarea din Penitenciarul Codlea, cei doi au organizat o co...

Operațiunea „trambulina” de partid continuă cu metoda GDPR

Operațiunea „trambulina” de partid continuă cu metoda GDPR
După ce Jurnalul a dezvăluit neregulile de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) prin care au fost plasați pe posturi călduțe oamenii partidelor din coaliția de la guvernare, nu au răspuns solicitărilor noastre...
Serviciul de email marketing furnizat de