„Block” pe rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani. Ce sancțiuni riscă părinții

În contextul creșterii cazurilor de violență extremă în care sunt implicați minori, precum și a influenței tot mai mari pe care mediul digital o are asupra minților „necoapte”, crima recentă din Timiș - așa-numitul „caz Mario” - schimbă și legislația românească privind drepturile copilului. Un proiect de lege depus zilele trecute la Parlament introduce, în mod explicit, dreptul copilului de a fi protejat în mediul digital și interzice, în același timp, „crearea și utilizarea unui cont personal pe platformele de socializare de către copiii cu vârsta sub 16 ani”.

În lipsa unor filtre reale de vârstă și a unor mecanisme eficiente de control, platformele de socializare au devenit „spații de propagare a violenței, a discursului instigator la ură, a promovării drogurilor, a provocărilor periculoase și a unor modele antisociale, profund nocive pentru minori”, spune inițiatorul proiectului.

Propunerea legislativă, pusă marți pe masa senatorilor, este inițiată de deputatul PUSL Alexandru Băişanu și vizează completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. 

Inițiativa legislativă pornește de la o realitate socială „tot mai alarmantă”, spune parlamentarul, în care expunerea timpurie a minorilor la platformele de socializare generează efecte grave asupra dezvoltării emoționale, comportamentale și morale a acestora, contribuind la amplificarea unor fenomene cu impact major asupra siguranței sociale. 

Platformele de socializare, spații de propagare a violenței

„În ultimii ani, România se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a consumului de substanțe interzise în rândul minorilor, a comportamentelor violente, a tentativelor de omor, a actelor de agresiune extremă și a infracționalității juvenile, multe dintre aceste fapte având ca element comun influența mediului online.

Platformele de socializare au devenit, în lipsa unor filtre reale de vârstă și a unor mecanisme eficiente de control, spații de propagare a violenței, a discursului instigator la ură, a promovării drogurilor, a provocărilor periculoase și a unor modele antisociale, profund nocive pentru minori”, se arată în expunerea de motive. Este dat ca exemplu „cazul Mario”, simbolic pentru degradarea accelerată a climatului de siguranță în rândul tinerilor și pentru „incapacitatea actualului cadru normativ de a proteja efectiv copiii în fața unor influențe digitale agresive și manipulatoare”.

Dreptul la protecție împotriva expunerii la conținut digital dăunător 

Concret, documentul introduce „principiul protecției copilului în mediul digital”, în legea privind drepturile copilului.  

„Copilul are dreptul la protecție împotriva oricăror forme de violență, exploatare, manipulare, influență nocivă sau expunere la conținut dăunător în mediul digital.

Statul are obligația de a adopta măsuri legislative și administrative adecvate pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecție a copilului în raport cu serviciile societății informaționale, inclusiv platformele de socializare”.

Totodată, inițiativa stabilește vârsta minimă pentru accesul la platformele de socializare la 16 ani. 

„Este interzisă crearea și utilizarea unui cont personal pe platformele de socializare de către copiii cu vârsta sub 16 ani”, stipulează proiectul legislativ, care definește aceste platforme ca fiind „orice serviciu al societății informaționale care permite crearea unui cont personal și interacțiunea publică sau semi-publică cu alți utilizatori prin conținut digital”.

Practic, definiția include o gamă foarte largă de platforme digitale, astfel că, pe lângă rețelele sociale cunoscute (precum: Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, X (Twitter), Vimeo sau Threads), adolescenții de până-n 16 ani vor avea interzis și la platforme semi-publice de socializare (spre exemplu: WhatsApp) sau jocuri online cu profil și chat public. 

„Această măsură nu reprezintă o restrângere arbitrară a libertăților, ci o intervenție legitimă și proporțională a statului în scopul apărării sănătății publice, a ordinii sociale și a drepturilor fundamentale ale copilului”, se arată în expunerea de motive.

Cazurile recente de violență extremă comise de minori demonstrează că „expunerea precoce la conținut digital neadecvat poate contribui la banalizarea violenței și la pierderea reperelor morale”, subliniază inițiatorul.

Interzis furnizorilor să colecteze date despre minori 

O altă măsură este obligarea furnizorilor de platforme de socializare de a implementa „măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru: verificarea vârstei utilizatorilor și protejarea interesului superior al copilului în toate etapele furnizării serviciilor digitale”.

Pe de altă parte, se precizează clar că furnizorii nu pot condiționa accesul copilului de furnizarea unor date excesive sau nejustificate, fiind obligați să respecte principiul minimizării datelor și să nu colecteze date despre minori (vârstă, locație, preferințe, comportament online, istoric de navigare, interacțiuni, timp petrecut etc.) în scopuri comerciale. 

„Se interzice profilarea copiilor în scopuri comerciale, publicitare sau de influențare comportamentală.

Se interzice afișarea sau promovarea, către copii, a conținutului care:

1. încurajează consumul de droguri sau substanțe interzise;

2. promovează violența, autovătămarea, comportamentele antisociale ori infracționale;

3. aduce atingere demnității umane sau dezvoltării psihice și emoționale a copilului”, stipulează proiectul legislativ. 

De monitorizarea aplicării noilor dispoziții se vor ocupa Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. 

Amenzi de până la 3.000 de lei

Inițiativa include și sancțiuni graduale pentru părinții sau reprezentanții legali care nu respectă noile reguli. 

Astfel, prima abatere va fi sancționată cu o avertizare scrisă adresată părinților, însoțită de obligativitatea de a participa „la o sesiune de consiliere parentală privind protecția copilului în mediul digital”, organizată de autoritățile competente. 

La a doua abatere, părinții riscă o amendă contravențională „cuprinsă între 20% și 30% din salariul minim brut pe economie, sau, după caz, între 1.500 și 3.000 lei, dacă persoana sancționată nu realizează venituri salariale”. 

La a treia abatere, este prevăzută sesizarea instanței de judecată „în vederea analizării măsurilor de restrângere temporară a exercițiului drepturilor părintești”. 

Inițiativa urmărește alinierea României la tendința europeană tot mai accentuată de consolidare a protecției minorilor în mediul digital, prin ridicarea vârstei minime de acces la platformele de socializare la 16 ani, precizează autorul proiectului.

Citește pe Antena3.ro

România a fost în recesiune tehnică și în 2024, pe vremea guvernului Ciolacu, dar nimeni n-a știut. INS explică: „A apărut post-factum”