Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul României a găsit o soluție pentru criza carburanților, la trei săptămâni de la declanșarea evidentă a acesteia, dar toți analiștii arată că măsurile sunt greșite și nu vor reduce prețurile benzinei și motorinei la pompă, iar scăderea economică este inevitabilă. După solicitările asociațiilor transportatorilor și ale ministrului Energiei, de reducere a accizelor și a TVA, BNS lansează aceleași propuneri, arătând, într-o analiză a situației, că doar prin aceste măsuri cumulate se va putea obține scăderea prețurilor la pompă. BNS subliniază că acciza ar trebui să revină la nivelul sfârșitului de an 2025, iar soluția de până acum a executivului nu ajută populația, ci susține încasările mai mari la bugetul statului. În același timp, alte state au redus accizele, cel mai relevant exemplu fiind Italia, care a aplicat o reducere cu 25%, pentru a-și proteja economia și populația.
BNS cere Guvernului să returneze economiei ceea ce tocmai a luat - plusul de accize – pentru a soluționa situația de criză. „Efectele aplicării unui TVA mai mare față de prima jumătate a lui 2025, la un produs rezultat din rafinare (și la accize care mai include turele de majorări din ianuarie 2025 și august 2025), sunt mai mult decât suficiente, în noile condiții și ar putea avea un efect neutru asupra bugetului”, arată confederația sindicală, într-un comunicat de presă.
Analiștii BNS arată că ordonanța de urgență a Guvernului pentru reducerea adaosului comercial la carburanți nu ajută cu nimic populația sau economia, fiind doar încă o măsură prin care statul vrea să încaseze mai mult din taxe și accize, pasând costurile către companii și lucrători.
„Într-o economie deja afectată de inflație, dobânzi record, șocuri energetice și șomaj indus de politici de austeritate, astfel de măsuri vor adânci recesiunea, vor submina competitivitatea și vor slăbi încrederea în economia de piață. Statul trebuie să renunțe la intervențiile de tip comandă administrativă și să returneze economiei ceea ce a extras excesiv din taxe - altfel, costul social va fi plătit integral de salariați. Ca măsură imediată de protejare a populației în principal, dar și a mediului de afaceri la nivel național, acciza ar trebui să revină la nivelul sfârșitului de an 2025”, arată BNS, în urma analizei.
Sindicatele mai spun că limitarea adaosului comercial este partea cea mai mică din componenta prețului carburantului la pompă și impactul este insignifiant. Mai mulți economiști au comentat la fel această măsură, arătând că este „antipiață” și se adaugă la situația de criză, fiind o intervenție de natură să îngrijoreze finanțatorii externi privind economia de piață funcțională din România – ceea ce subliniază și BNS.
Analiștii confederației sindicale mai arată că singurul beneficiu din această măsură este al statului, care ar putea colecta mai mulți bani la buget, deși scăderea accelerată a puterii de cumpărare va duce, inevitabil, și la o scădere a colectării acestor bani. Această colectare din accize mărite și TVA reprezintă „venituri excepționale și necuvenite în situație de criză”, conform BNS care arată că statul român și Ministerul Finanțelor au la dispoziție instrumente reale de politică fiscală, precum reducerea accizelor și a TVA.
Decizii greșite și rezultate previzibile
BNS arată că ordonanța Guvernului nu protejează populația, ci o conduită de speculare a crizei pe seama economiei reale. „Statul a majorat accizele la carburanți în trei rânduri: 1 ianuarie 2026, 1 august 2026, 1 ianuarie 2025, până când nivelul acestora a depășit minimumul acceptat de acquis-ul comunitar. Prima măsură care se impune este reducerea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025, statul român păstrând un plus de încasări în urma majorării semnificative a TVA aplicată unui preț la carburanți mai mare, urmare a evoluțiilor cotațiilor internaționale. Din estimările noastre, revenirea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025 ar conduce la scăderea prețurilor cel puțin egală cu cea propusă prin măsura non-piață de plafonare a adaosului”, arată analiștii BNS.
TVA poate fi 11% pentru carburanți
În urma analizei, confederația recomandă reducerea TVA aplicată carburanților, de la 21% la 11%, un model de succes fiind Spania. Analiza costurilor carburanților arată că prețul mediu al benzinei și motorinei din România era mai mare decât cele din alte 13 state UE-27 - Suedia, Estonia, Luxemburg, Lituania, Polonia, Cehia, Croația, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta, Bulgaria -, pe 16 martie, iar după măsurile adoptate de Spania, se adaugă și această țară pe lista celor care au costuri mai reduse decât în România.
Statul român nu trebuie să speculeze criza: o economie cu șocuri precum scumpirea energiei electrice cu 60% - deja produsă, finanțată la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, cu șomaj indus de recesiunea provocată de măsurile de reducere a deficitului, și cu eticheta pusă că statul decide planurile de afaceri ale companiilor, nu are cum să fie competitivă și va contribui mai degrabă la amplificarea recesiunii.
Blocul Național Sindical
Analist acuzat de „fake news”
Guvernul României nu a văzut criza carburanților, timp de trei săptămâni, iar analiștii au fost acuzați că mint sau că propagă „fake news”, deși mulți economiști și specialiști în piața energiei au lansat predicții bazate pe fapte concrete și pe mecanisme luate în calcul în situațiile de criză, cu scopul de a avertiza executivul și de a oferi soluții, nicidecum pentru a crea panică. Drept dovadă, consecințele s-au produs, așa cum arătau cei mai mulți analiști, la începutul crizei: litrul de motorină a sărit de 10 lei, la pompă.
Unul dintre cei acuzați de „minciună” pentru analizele și predicțiile pe care le-a lansat este Dumitru Chisăliță, reprezentantul Asociației „Energia Inteligentă”. Acesta estima o creștere accelerată a costurilor benzinei și motorinei la pompă, din primele zilei ale conflictului din Orientul Mijlociu, dar avertismentele nu au fost luate în considerare de executiv, până la producerea creșterii inevitabile a prețului – așa cum era de așteptat.
„Cu trei săptămâni în urmă, o estimare bazată pe trenduri și ipoteze clare indica faptul că acest prag va fi depășit în jurul datei de 27 martie 2026. Realitatea a confirmat scenariul, devansându-l cu două zile. În termeni analitici, aceasta nu este o eroare, ci o validare. În termeni publici însă, reacția inițială a fost de respingere, ironie sau chiar acuzații de exagerare.
De ce? Pentru că, în spațiul public, adevărul incomod este rar acceptat înainte de a deveni evident.
Problema nu este lipsa informației. Datele există, sunt accesibile și, în multe cazuri, relativ ușor de interpretat pentru cine are instrumentele potrivite”, explică specialistul în piața energiei, acuzat de „fake news” când a lansat predicția privind creșterea prețurilor la pompă. Acesta mai avertizează că „Depășirea pragului de 10 lei/l nu este finalul unei povești, ci începutul uneia mai complicate. Urmează ajustări, reacții și, inevitabil, noi tensiuni”, dacă nu se iau măsurile corecte.
Citește pe Antena3.ro
