x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bucureşti, Capitală de 150 de ani

0
Autor: Luminita Ciobanu 17 Feb 2012 - 21:00
Bucureşti, Capitală de 150 de ani
Vezi galeria foto


24 ianuarie 1862. Aceasta este data la care, in mod oficial, in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Bucurestii au devenit Capitala a Principatelor Unite Romane. O Capitala care a implinit anul acesta un secol si jumatate, dar care, practic, a avut primarie si edil doi ani mai tarziu.

Dubla alegere a lui Cuza a starnit entuziasm in randurile romanilor, insa Principatele se aflau intr-o situatie complexa, delicata in plan international. Domnitorul a declansat o campanie diplomatica sutinuta pentru recunoasterea de catre marile puteri a evenimentului istoric petrecut la 24 ianuarie 1859, convins fiind ca, pana la urma, noul stat va obtine statutul solicitat, iar alegerile vor fi recunoscute. De aceea, nu a asteptat, ci a grabit unificarea unor institutii din Moldova si Tara Romaneasca, pana atunci separate, aratand astfel ca tara este dispusa sa-si ia soarta in propriile maini, iar actul Unirii de la 24 ianuarie este categoric.

Alexandru Ioan Cuza a fost primit cu exaltare in Capitala Munteniei, care, nu peste mult timp, avea sa devina capitala tutu­ror romanilor. De altfel, inca din 1859, Mihail Kogalniceanu sustinea intr-un discurs ideea stabilirii capitalei la Bucuresti, motivand ca 'Orasul Bucuresci este de seculi facut pentru ca sa fie Capitala Romaniei. (…) Nicaierea, in nici un oras al Romaniei, nu exista un centru de lumini mai mari, un popul cu aspiratiuni mai nationale si mai li­berale, un spirit public mai neatarnat. Nicaieri opiniunea publica n-a putut a se dezvolta si domni mai mult decat in Bucuresci'.

La 13 septembrie 1861 a fost deschisa la Constantinopol Conferinta Puterilor Europene, apoi, in decembrie acelasi an, Poarta a emis firmanul prin care se recunostea unirea administrativa si legislativa a Principatelor, cu garantia Marilor Puteri. Tot in decembrie 1861, Alexandru Ioan Cuza a elaborat 'Proclamatia Unirii', spunand ca 'Unirea este indeplinita, nationalitatea romana este intemeiata (...) alesul vostru va da astazi o singura Romanie', subliniind tot atunci un lucru deosebit de important: 'Unirea va fi asa precum Romania o va simti si o va dori'.

Perspectiva pentru infaptuirea Romaniei moderne era deschisa, astfel ca, la 22 ianuarie 1862, a fost format primul guvern unic, condus de Barbu Catargiu, pentru ca, doua zile mai tarziu, sa isi deschida lucrarile prima Adunare Legislativa unica, Bucuresti devenid oficial capitala intregii tari. Stema orasului infatisa o femeie asezata pe scaun, tinand intr-o mana cumpana dreptatii, iar in cealalta, spice de grau si flori.

Conacul boierului Dinicu Golescu – de pe Podul Mogosoaiei (Calea Victoriei) – astazi edificiu ce gazduieste Muzeul National de Arta – transformat in 1837 de domnitorul Alexandru Ghica in 'palat de teremonie', a devenit refledinta princiara a lui Alexandru Ioan Cuza. La inceputul anului 1962, Cuza le poruncise arhitectilor Scarlat Benes si P. Tabai sa refaca si sa reamenajeze casele de la Cotroceni unde isi va stabili resedinta de vara.

In 1862, din Turnul Coltei, fotograful Carol Popp de Szathmary a realizat prima imagine panoramica a Capitalei. Nu trebuie sa uitam insa de Ludwig Angerer, care, locuind in Bucuresti o vreme, intre 1854 si 1855, a realizat primele ima­gi­ni fotografice ale orasului de pe Dambovita, sur­prinzand aspecte importante din punct de ve­dere arhitectural care scot in evidenta puternicul aer medieval pe care-l avea urbea la acea data.

Privind imaginile din acea vreme, observam un oras simplu, cu imobile de tot felul, cu etaj sau fara, acoperite cu sindrila, cu strazi de pamant pe care oltenii, cu cobilitele la spinare, imbracati in camasi lungi, incinsi cu brau rosu la mijloc, unde-si tineau punga, bateau strazile desculti, vanzand zarzavaturi si fructe. La randul lor, sacagiii treceau din cand in cand strigand din rasputeri: 'Aaaapa! Haaaap!'.

Pe atunci, Dambovita isi urma cursul in propria voie, pe langa gradinile bucurestenilor. Primavara si toamna, locuitorii Capitalei infruntau apa zbuciumata a raului care le crea probleme uluitoare, inundand cartiere intregi, facand prapad. Oamenii, urcati pe acoperis, asteptau zile in sir sa fie salvati de pompieri.
'Rupea podete si poduri, lua morile, inundand cartiere intregi, alteori, vara, seca intr-atat incat nici macar o baie de picioare nu se mai pute face in apa ei', atat de capricioasa era Dambovita dupa cum aflam din volumul 'Bucurestii ce se duc' al lui Henry Stahl.

Un astfel de prapad s-a intamplat si in martie 1962, cand zapada s-a topit brusc dupa un februarie neobisnuit de calduros urmat de ploi necontenite. Bucurestii, de la Grozavesti la Cismigiu, devenisera o intindere de apa. Morile de pe Dambovita contribuiau si ele la dezastrul produs, fiind o piedica in calea cur­gerii libere a raului. Numeroase familii au ramas fara adapost. Mitropotul Nifon a cerut inaltilor demnitari ai Bisericii sa stranga ajutoare pentru sinistrati in timp ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza a poruncit sa fie intocmita o lista cu persoanele calamitate. Rezultatul: 122 de familii afectate. Fiecare a primit un ajutor de 135 de lei. 'Episodul' inundatiilor avea sa se repete si in iulie acelasi an.

In 1962 Bucuresti devenise oficial Capitala, insa bucurestenii aveau primar abia doi ani mai tarziu. Promulgata la 31 martie si publicata in Monitorul Oficial al Principatelor Unite Romane din 1/13 aprilie 1964, Legea Comunala – intocmita de Mihail Kogalniceanu – avea sa aduca noi reglementari: 'toate satele, orasele si oraselele (targurile) Romaniei vor forma pe viitor comune indipendente, supuse legei de fata. Comunele se impartu in comune rurale, compuse din unul sau mai multe sate, catune etc., si comune urbane, compuse din orase si orasele'.

In Monitorul Oficial din 6/18 iulie se publica prevederile Decretului 781 de la 3 iulie 1864 de organizare a alegerilor: 'Colegiile alegatorilor comunali ai orasului Bucuresci si ai celoralte orase resedinte de judete, intocmite dupa noua Lege comunala, suntu convocate pentru dioa de 26 iulie, spre a alege nouele lor autoritati comunali, in numerul prevazut'. Bucurestii isi mareau astfel autonomia administrativa crescandu-si veniturile comunale substantial. In Capitala a fost organizat un singur colegiu de alegatori si un Consiliu comunal format din 17 membri. Alegerea primarului era facuta de domnitor, dintre primii trei consilieri cu cele mai multe voturi.

'Administratiunea trebilor fiecaria comune este incredintata unei persoane care poarta numele de Primarul comunei. (…) Nu potu fi consiliari in comunele urbane cei ce nu sciu scri si ceti', aflam din Legea comunala.
Primaria Bucurestilor incepe sa functioneze in august 1864, atunci cand, prin decretul 1016, din 15 august, Alexandru Ioan Cuza si premierul si totodata ministrul secretar de stat la Departamentul de Interne, Agricultura si Lucrari Publice, 'Cogalniceanu', proclamau ca 'suntu alesi si instariti pentru orsul Bucuresci: D. Barbu Vladoianu, Primariu, Pavel G. Tetorian, Hristea Polihroniade, Ghita Gherasi, Mihail Capatineanu, Nicolae Golescu si Alecsandru I. Boronescu, adjutore'. La sfarsitul actului se adauga: 'Alecsandru Ioan I, cu mila lui Dumnedeu si vointa nationala, Domnu Principatelor Unite Romane; La toti de fata si viitori sanetate'.

Barbu Vladoianu, primul primar ales al Capitalei
Generalul Barbu Vladoianu a devenit cel dintai edil ales al Capitalei, primaria inlocuind 'magistratul' orasului asa cum si Consiliul comunal lua locul Sfatului orasenesc. Primarul Barbu Vladoianu a condus orasul in doua mandate: august 1864 – octombrie 1865, apoi decembrie 1872 – mai 1873. In prima perioada, morile de apa de pe Dambovita au fost desfiintate, fiind proiectat un sistem de canalizare a raului spre a pune punct inundatiilor frecvente, dar si a patru poduri de fier peste rau. Insa Dambovita era departe de a fi stavilita.

La 2-3 martie 1865, zapezile abundente s-au topit brusc si au inceput sa ploua fara incetare. Orasul devenise o mare de apa, aceste inundatii fiind cele mai devastatoare din istoria Bucurestilor. In multe locuri apa avea o adancime de 4-5 metri. Carol Popp de Szathmary a surprins tragedia, marturie peste timp fiind o gravura care-l infatiseaza pe Cuza, alaturi de doctorul Carol Davila, in mahalaua Tabacilor, in apa ce ajungea la crupa cailor.

Pe de alta parte, Barbu Vladoianu a infiintat primul corp de pietrari, fiind pavate numeroase strazi. Tot cel dintai edil a dispus construirea halelor centrale Ghica si 24 ianuarie. Inainte de incheierea primului mandat, in 1865, a infiintat Oficiul de stare civila si a semnat contractul de cesiune pentru construirea primei linii de cale ferata din Romania: Bucuresti – Giurgiu, cu plecare din Gara Filaret, care va fi data in folosinta in 1869. In cel de-al doilea mandat, in luna decembrie, in Bucuresti erau instalate 4.000 de becuri cu gaz aerian. La sfarsitul lui decembrie 1872 (in al doilea mandat al lui Vladoianu) a fost data in folosinta prima linie de tramvai, tras de cai, numit tramcar, ce-si avea traseul intre Gara Targovistei (azi Gara de Nord) si Podul Targului de Afara (Calea Mosilor).

Romfilatelia a pus in circulatie un timbru dedicat Bucurestiului, o singura marca postala, alaturi de o colita dantelata, un plic si un carton filatelic.

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet
Galerie Foto Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să soluționeze, mâine, recursul formulat de Departamentul pentru Situații de Urgență, împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care, în data de 4...

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...
Serviciul de email marketing furnizat de