x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

400 de milioane de euro băgați într-o investiție nerentabilă. România trage 2.000 km de conducte, ca să ardă hidrogenul degeaba

0
Autor: Adrian Stoica 08 Dec 2021 - 07:20

În timp ce autoritățile de la București își leagă speranțele de utilizarea hidrogenului  regenerabil în amestec cu gazele fosile pentru încălzirea clădirilor, Organizația Europeană a Consumatorilor (The European Consumer Organization - BEUC) avertizează că această opțiune este una foarte scumpă pentru consumatori. Potrivit unui studiu comparativ al opțiunilor de încălzire verde pentru consumatori, realizat de această organizație,  autoritățile naționale sunt îndemnate să nu se concentreze pe promisiuni, cum ar fi utilizarea hidrogenului, care s-ar putea să nu se materializeze niciodată și, chiar dacă se va întâmpla, ar fi o variantă foarte scumpă pentru consumatori. Deși arderea directă a hidrogenului ar trebui evitată, având în vedere eficiența energetică scăzută a procesului, el nefiind rentabil pentru utilizarea în gospodăriile individuale, România vrea să construiască aproape 2.000 km de rețea pentru distribuția gazelor regenerabile.

 

Cercetările BCUE arată că pentru consumatorii din Europa, electrificarea, fie prin pompă de căldură, fie prin termoficare în orașe, combinată cu îmbunătățirea eficienței energetice, va fi mult mai ieftină și convenabilă decât hidrogenul. În plus, îndepărtarea de volatilitatea prețurilor la gaz va oferi consumatorilor mai multă stabilitate și predictibilitate în facturile la energie. Studiul formulează și o serie de recomandări. Astfel, „Pachet de Gaz” al Comisiei Europene nu ar trebui să aibă ca obiectiv includerea hidrogenului în sistemul existent și, în mod similar, guvernele naționale nu ar trebui să urmărească decarbonizarea încălzirii prin includerea hidrogenului în rețelele de gaze. De asemenea, guvernele naționale și autoritățile locale ar trebui să sprijine financiar consumatorii, pentru a trece la pompe electrice de căldură și, acolo unde este necesar, pentru a îmbunătăți eficiența energetică a caselor. În acest scop, UE și guvernele naționale sunt îndemnate să ofere granturi de până la 100% din valoarea inițială a investițiilor necesare consumatorilor vulnerabili pentru a face tranziția. Stimularea consumatorilor pentru utilizarea încălzirii inteligente (de exemplu, funcționarea pompelor de căldură în afara orelor de vârf) va contribui la reducerea costurilor de gestionare a rețelelor electrice, iar aceste beneficii ar trebui transmise consumatorilor sub formă de stimulente financiare. Flexibilitatea pe partea cererii va contribui foarte mult la reducerea costurilor suportate de rețelele electrice pentru echilibrarea cererii și ofertei și, prin urmare, va reduce tariful rețelei pe care îl plătesc consumatorii. Țările ar trebui să implementeze rapid măsurile din Directiva privind energia electrică ce oferă astfel de stimulente financiare pentru a stimula consumatorii să utilizeze energia în afara orelor de vârf (adică, permițându-le să semneze contracte cu preț dinamic al energiei electrice).

 

Directiva privind eficiența energetică ar trebui să impună țărilor să înființeze ghișee unice pentru a consilia consumatorii, cu privire la lucrări de renovare sau aparate de încălzire, dar și unde să găsească muncitori calificați sau sprijin financiar, susține studiul BEUC.

 

PNRR aduce hidrogenul verde în casele a 80.000 de olteni

 

Potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană pe pe 27 septembrie, România vrea să construiască 1.870 km de rețea de distribuție a gazelor regenerabile (hidrogen verde), cu circa 78.540 de clienți, care va fi construită în regiunea Oltenia, investiția ridicându-se la 400 de milioane de euro. În prima fază a implementării proiectului va fi un mix de gaz fosil și hidrogen regenerabil în proporție de 20% când rețeaua va fi pusă în funcțiune, la data de 30 iunie 2026, iar până în 2030 va fi distribuit 100% hidrogen verde și/sau alte gaze regenerabile. De asemenea, se plănuiește instalarea unei capacități de 100 MW de electroliză pentru producerea hidrogenului verde din surse regenerabile până la 31 decembrie 2025. Se menționează că începând cu anul 2026 toate aparatele și boilerele vor trebuie să fie „hydrogen ready” și vor fi obligatorii pentru noile instalații. Vizavi de acest ultim aspect, studiul BEUC atrage atenția că la nivelul UE există deja discuții pentru privind solicitarea ca toate centralele pe gaz aflate în vânzare să fie modificate pentru a putea funcționa cu hidrogen. Tot prin PNRR,  România vrea instalarea unei capacități de 300 MW pentru producția combinată de energie termică și energie electrică (CHP) bazate pe gaz, iar în 2022 să fie gata o strategie națională dedicată hidrogenului.

 

 

„În România, mai mult de jumătate din populație nu este deservită de gaz natural, folosind surse de energie poluante, cu emisii ridicate, costisitoare și dăunătoare pentru sănătate. PNRR oferă României șanse de a face un pas în viitor, construind de la bun început rețele de distribuție de gaz natural capabile pe deplin să integreze gazele viitorului, precum hidrogenul verde”.

 

Planul Național de Redresare și Reziliență

 

                                                                                                                      

Bulgarii ne-au luat fața și intră pe lista AEHC

Recent, Alianța Europeană pentru Hidrogen Curat a prezentat o listă de peste 750 proiecte pe care industria europeană le pregătește pentru valorificarea hidrogenului în Europa, iar nu mai puțin de 600 dintre ele vor intra terminate până la sfârșitul anului 2025. Proiectele, care vor primi finanțări nerambursabile, acoperă o gamă foarte largă de utilizare a hidrogenului curat, de la industrie la transporturi, de la producerea de energie la încălzire. Proiectele se regăsesc peste tot în Europa, mai puțin în România. De exemplu, Bulgaria are nu mai puțin de  10 proiecte. Lista proiectelor a fost întocmită pe baza propunerilor transmise de membrii Alianței Europene pentru Hidrogen Curat, care au fost evaluate ulterior de Comisie pe baza unui set de criterii printre care impactul asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, dimensiunea și maturitatea proiectului.

În ce domenii se recomandă utilizarea noii surse

În țara noastră, cele mai promițătoare utilizări ale hidrogenului sunt în industrie (oțel, amoniac, îngrășăminte, rafinării și produse chimice de mare valoare), transporturi (aviație pe distanțe lungi, transport maritim, vehicule de mare tonaj și unele segmente feroviare), sistemele existente de încălzire urbană și, potențial, stocarea energiei pe termen lung sau sezonieră după 2030. Alte utilizări, cum ar fi amestecul de gaze sau folosirea hidrogenului verde în centrale cu ciclu combinat (CCGT) reprezintă mai degrabă o risipă de valoare economică, având în vedere costurile relativ ridicate de producție a hidrogenului, arată și o analiză pe tema hidrogenului publicată la începutul acestei luni de Energy Policy Group (EPG), un think-tank românesc din domeniul energiei.

 

Cât hidrogen s-ar putea produce în România și la ce cost

Două scenarii de modelare analizate în acest raport pe baza propunerilor din pachetul Fit for 55 privind utilizarea hidrogenului curat în industrie și transporturi arată că, până în 2030, în România va trebui să fie instalată o capacitate de electroliză între 1.470 MW și 2.350 MW, ceea ce reprezintă 3,7%, respectiv 6% din capacitatea de electroliză din UE până în 2030 stabilită în Strategia privind hidrogenul a Comisiei Europene. Dacă se ia în considerare principiul adiționalității, va fi nevoie de instalarea a 3 GW până la 4,5 GW de noi surse regenerabile de energie, pe lângă capacitățile incluse în actualul Plan Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC). Pe baza unui preț al energiei electrice de 50 euro/MWh, o ipoteză rezonabilă, chiar conservatoare pentru România în 2030, având în vedere potențialul RES și reducerile de costuri preconizate, costul actualizat al hidrogenului (LCOH) rezultat pentru electroliza alcalină (se produce o reacție între doi electrozi într-o soluție compusă din apă și electrolit lichid) este cuprins între 2,21 euro/kgH2 și 2,3 euro/kgH2, în timp ce pentru electroliza PEM (creează o reacție cu ajutorul unui polimer solid conductor de ioni, și nu cu ajutorul unui lichid) variază între 2,34 euro/kgH2 și 2,73 euro/kgH2, în funcție de factorul de capacitate. LCOH poate scădea până la 1,38 euro/kgH2 pentru electroliza alcalină și 1,59 euro/kgH2 pentru electroliza PEM în 2030, pentru un preț al energiei electrice de 25 euro/MWh. Singura modalitate de a asigura o sursă stabilă și previzibilă de energie electrică la costuri reduse pentru unitățile de electroliză este dată de contractele de achiziție pe termen lung (PPA) cu mai mulți producători de energie regenerabilă sau de achiziția angro de energie electrică însoțită de garanții de origine. Pentru a respecta principiul adiționalității, ar fi necesară, de asemenea, o legătură temporală și geografică între electrolizor și capacitatea de energie regenerabilă. În viitoarea strategie vor trebui făcute alegeri fundamentale în ceea ce privește modalitățile de producție a hidrogenului, amplasamentele, utilizările finale și infrastructura de transport. Prezentul raport oferă argumente privind costul, intensitatea carbonului și disponibilitatea, astfel încât autoritățile să se concentreze asupra hidrogenului curat și să acorde prioritate investițiilor pe scară largă în capacitățile regenerabile și în electrolizoare. Acest lucru este pe deplin în acord cu traiectoria europeană prezentată în Strategia UE privind hidrogenul și de propunerile din pachetul Fit for 55, ajutând guvernul să valorifice șansele majore de dezvoltare a unor noi lanțuri valorice ca parte a tranziției energetice.

 

 

Semnarea contractului/contractelor de finanţare pentru construirea reţelei de distribuţie „hidrogen ready” în regiunea Oltenia are termen finalul trimestrului patru din 2023, după ce studiul de fezabilitate va fi terminat în primul semestru al anului

 

Citeşte mai multe despre:   hidrogen,   PNRR

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Zile libere 2022. O nouă minivacanţă la sfârșitul lunii ianuarie

Zile libere 2022. O nouă minivacanţă la sfârșitul lunii ianuarie
Românii vor avea parte de o nouă minivacanţă de 3 zile la sfârșitul lunii ianuarie, informează Ziarul Financiar.

Cei mai bogaţi români au pus deoparte încă 1,7 miliarde de euro în al doilea an al pandemiei

Cei mai bogaţi români au pus deoparte încă 1,7 miliarde de euro în al doilea an al pandemiei
Un număr de 51.435 de persoane fizice aveau la finalul lunii septembrie 2021 depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 55,4 mld. lei (circa 11,3 mld. euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

Ion Țiriac a dat din nou lovitura. Omul de afaceri a făcut o tranzacție importantă în România

Ion Țiriac a dat din nou lovitura. Omul de afaceri a făcut o tranzacție importantă în România
Galerie Foto Banca Transilvania a semnat un acord de achiziție a companiei Țiriac Leasing. Finalizarea tranzacției este prevăzută în prima parte din acest an, după ce va primi avizul Consiliului Concurenței.

60% dintre clienții Enel au primit facturi compensate la electricitate

60% dintre clienții Enel au primit facturi compensate la electricitate
Circa 60% din facturile de electricitate emise de Enel Energie şi Enel Energie Muntenia au fost compensate şi plafonate.

ANUNȚUL ministrului Energiei așteptat pe piața de capital. Când se va lista Hidroelectrica

ANUNȚUL ministrului Energiei așteptat pe piața de capital. Când se va lista Hidroelectrica
Așteptată deja de mai mulți ani, listarea Hidroelectrica ar putea deveni realitate. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, spune că Fondul Proprietatea va face acest lucru „cât de curând posibil” pentru 15% din acțiiunile produătorului de energie. Totodată, guvernul nu se va implica în acest proces.

Scumpiri RECORD la gaze naturale în 2021. În topul creșterilor de prețuri sunt alimentele și combustibilii

Scumpiri RECORD la gaze naturale în 2021. În topul creșterilor de prețuri sunt alimentele și combustibilii
Cele mai mari scumpiri din 2021 au fost la gaze naturale, ulei alimentar şi cartofi s-au scumpit. Transportul aerian s-a ieftinit, potrivit datelor INS.

Jocuricazinouri.ro vă prezintă cele mai slabe jocuri de cazino – iată ce sa nu încerci niciodată! 

Jocuricazinouri.ro vă prezintă cele mai slabe jocuri de cazino – iată ce sa nu încerci niciodată! 
Galerie Foto Este tentant să judeci toate jocurile de casino după marginea casei.

Avans de 18,5% în industria prelucrătoare în primele 11 luni din 2021

Avans de 18,5% în industria prelucrătoare în primele 11 luni din 2021
În industria prelucrătoare au crescut comenzile noi cu 18,5%, între 1 ianuarie - 30 noiembrie 2021, față  de aceeași perioadă din anul anterior, arată datele INS.

Inflația EXPLODEAZĂ în România. A depășit 8% în decembrie 2021

Inflația EXPLODEAZĂ în România. A depășit 8% în decembrie 2021
Inflația a ajuns la 8,19% în decembrie 2021, de la 7,8% în luna anterioară. Produsele nealimentare s-au scumpit cu 10,73%, mâncarea cu 6,69%, iar serviciile cu 4,49%, arată datele INS. 

Șocul scumpirilor a ajuns și la case mari. Castelul Peleș a primit factura la gaze. Cât costă să încalzești 162 de camere

Șocul scumpirilor a ajuns și la case mari. Castelul Peleș a primit factura la gaze. Cât costă să încalzești 162 de camere
Galerie Foto Șocul uriaș al facturilor a ajuns și la case mai mari. Muzeul Național Peleș a primit o factură de 86.463 de lei pentru gazele consumate în luna decembrie, cu o majorare de tarif de aproape 80% față de prețul perceput până acum de furnizor. 

Cele mai mari 20 de companii intrate în insolvenţă în 2021 adună afaceri de 3,2 mld. lei

Cele mai mari 20 de companii intrate în insolvenţă în 2021 adună afaceri de 3,2 mld. lei
Nouă companii cu afaceri de peste 100 de milioane de lei au intrat în insolvenţă în primele 11 luni din 2021, datele pe decembrie nefiind încă disponibile, potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului citate de ZF.

Investițiile străine cresc SPECTACULOS. Avans de peste 186% în primele 11 luni din 2021

Investiţiile directe ale nerezidenţilor au crescut la 186,44% în primele 11 luni din 2021, ajungând la 6,866 miliarde de euro, față de 2,397 miliarde de euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020, arată datele BNR.

ANPC înființează Comandamentul pentru Energie. Vor fi analizate reclamațiile consumatorilor casnici

ANPC înființează Comandamentul pentru Energie. Vor fi analizate reclamațiile consumatorilor casnici
ANPC va înființa Comandamentul pentru Energie pentru a verifica reclamațiile consumatorilor casnici, cu privire la sumele exorbitante din facturile la electricitate și gaze naturale.
Serviciul de email marketing furnizat de