Bush susţine Kievul

PROMISIUNI  ● Pledoarie americană pentru invitarea Ucrainei în NATO
Preşedintele american, George Bush, i-a promis omologului său ucrainean, Viktor Iuşcenko, că va face tot ce-i stă în putinţă pentru a-i convinge pe partenerii săi din NATO să deschidă uşa Alianţei pentru Ucraina.


Ucraina este "singura ţară care nu face parte din NATO, dar care participă la toate misiunile NATO din lume", având un parteneriat "puternic" cu Alianţa, a remarcat preşedintele american, George Bush, care şi-a început luni vizitele europene cu Ucraina, ţară aspirantă la statutul de candidat la includerea în Alianţa Nord-Atlantică, pe care speră să-l obţină cu ocazia summit-ului de la Bucureşti, ce începe mâine. Bush şi-a declarat "susţinerea puternică" a dorinţei Kievului, precizând că va veni la Bucureşti cu aceeaşi intenţie şi că nu se va lăsa intimidat nici de opoziţia altor membri ai Alianţei, nici de ameninţările Rusiei că va strica relaţiile cu Occidentul, dacă NATO se va extinde spre graniţele sale.


FERM PE POZIŢIE. "Poziţia mea este foarte solidă (...), că Ucraina şi Georgia ar trebui să primească MAP (Membership Action Plan, echivalent cu statutul de ţară candidată la aderarea la NATO – n.r.) la Bucureşti", a declarat Bush la conferinţa de presă comună cu preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko. Întrebat de ziarişti despre un eventual "târg" cu Rusia, potrivit căruia Statele Unite ar urma să renunţe la a face presiuni în cadrul Alianţei pentru invitarea celor două foste republici sovietice la aderare, în schimbul acceptării Rusiei a instalării scutului antirachetă, Bush a răspuns categoric: "Nu există nici un târg. I-am spus asta şi preşedintelui Putin când am vorbit cu el la telefon." De altfel, preşedintele american, care va avea discuţii în particular cu preşedintele rus, Vladimir Putin, la Soci, după summit-ul de la Bucureşti, s-a declarat optimist în privinţa găsirii unei soluţii de compromis.


HÂIS ŞI CEA. Bush l-a asigurat pe Putin că NATO nu ameninţă securitatea Rusiei, aşa cum susţine preşedintele rus, ci, din contră, înseamnă "stabilitate şi democraţie şi orice ţară are avantaje dacă ţările vecine sunt democratice şi stabile. În afară de opoziţia fermă a Rusiei şi a aproximativ zece ţări din Alianţă, în frunte cu Franţa şi Germania, faţă de extinderea NATO cu foste republici sovietice, ca Ucraina, aceasta întâmpină dificultăţi chiar din partea cetăţenilor săi. În timp ce autorităţile de la Kiev îşi doresc cu ardoare o invitaţie la aderare, cetăţenii manifestă exact contrariul. Astfel, dacă la început, peste 70 % dintre ucraineni erau entuziasmaţi de posibilitatea intrării în NATO, acum, doar puţin mai mult de 25% dintre ei mai au acelaşi sentiment. Scepticismul şi chiar ostilitatea lor faţă de NATO au fost cunoscute, sub formă de proteste de stradă, chiar de Bush – cel mai înfocat susţinător al lor – la sosirea lui în capitala ucraineană, luni seară. Totuşi, sunt de părere unii analişti politici, atitudinea opiniei publice ucrainene faţă de perspectiva aderării poate fi unul dintre cele mai puternice argumente în defavoarea Ucrainei la summit-ul de la Bucureşti. Iuşcenko a fost foarte diplomat cu Bush, când a venit vorba despre acest subiect, afirmând că ar fi cel mai bine ca poporului să-i aparţină opţiunea aderării la NATO, menţionând şi posibilitatea organizării unui referendum pe această temă. Oricum, Bush l-a asigurat pe Iuşcenko de faptul că "Rusia nu va avea drept de veto" privind o eventuală decizie de extindere a Alianţei, ce ar putea fi luată la Bucureşti, în cadrul reuniunii Alianţei. Ucraina şi Georgia sunt angajate în prezent într-un "dialog intensificat" cu NATO, privind aderarea lor. Ele cer să treacă la etapa următoare, MAP, devenind astfel candidaţi oficiali la aderare.


Pe de altă parte, întrebat despre posibilitatea înfiinţării unei zone-tampon între Rusia şi NATO, în care să intre Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, a declarat că noţiunea de neutralitate nu mai este una de actualitate, fiind relevantă în contextul războiului rece. O asemenea idee a fost avansată la un moment dat de unele state occidentale membre ale Alianţei.

• de Marina Constantinoiu

Fostă republică iugoslavă, Macedonia, este una dintre aspirantele la aderarea la NATO. Numai că disputa sa cu Grecia, pe tema denumirii oficiale a statului macedonean, este un ghimpe care-i stă în cale. Grecia a declarat ieri că este puţin probabil ca disputa dintre Atena şi Skopje să fie soluţionată înainte de summit-ul Alianţei de la Bucureşti. "Timpul pe care îl avem la dispoziţie până la adoptarea unei decizii este extrem de limitat", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului elen de Externe, Georges Koumoutsakos, refuzând să excludă total posibilitatea identificării unei solţii în ultimul moment.

AVERTISMENT. Atena a avertizat că va respinge prin veto aderarea Macedoniei la NATO la summit-ul de la Bucureşti, dacă Skopje refuză un compromis privind denumirea sa oficială. Macedonia a aderat la ONU în 1993 sub denumirea provizorie de "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei", Grecia blocând începând cu 1991 recunoaşterea internaţională a denumirii de "Macedonia", apreciind că aceasta face parte din patrimoniul său istoric naţional. Permierul macedonean Nikola Gruevski a declarat marţi că speră să obţină o invitaţie de aderare la NATO în pofida absenţei "semnalelor pozitive" din partea Atenei în privinţa unei soluţii în disputa pe tema denumirii acestei ţări. "Vom merge (la Bucureşti) cu speranţa că vom obţine o invitaţie", a adăugat el.

În plin scandal după apariţia în presă a unor SMS-uri compromiţătoare, ministrul finlandez de Externe, Ilkka Kanerva, care este şi preşedintele în exerciţiu al OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), lipseşte de la Summit-ul NATO de la Bucureşti. El a intrat pe neaşteptate în concediu medical, iar ieri, la presiunea colegilor politicieni, şi-a dat demisia, fiind înlocuit de europarlamentarul Alexander Stubb. Kanerva i-a trimis aproximativ 200 de mesaje unei dansatoare exotice, Johanna Tukiainen, care îl onorase de ziua sa. Tabloidul finlandez Ilta-Sanomat, citat de Reuters, a publicat fragmente cenzurate din respectivele mesaje, care nu erau tocmai "inofensive".

MOMENT NEPOTRIVIT. Absenţa lui Kanerva de la Summit-ul NATO, mai ales ca preşedinte al OSCE, intervine în contextul  în care preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, declarase presei ruse că problema transnistreană va fi rezolvată la această reuniune. Kanerva a numit un trimis special pentru soluţionarea conflictului transnistrean. În ianuarie 2008, el a vizitat Chişinăul şi Tiraspolul, reprezentanţii de aici fiind bucuroşi de preluarea Preşedinţiei OSCE de către Finlanda şi mai ales de iniţiativa numirii unui finlandez ca trimis special la negocieri. Până atunci, misiunea OSCE în Republica Moldova fusese condusă constant de un reprezentant american.

Franţa şi Germania şi-au propus să organizeze în comun Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice de la anul, ce va coincide şi cu cea de-a 60-a aniversare a organizaţiei, informează AFP. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Ulrich Wilhelm, a anunţat ieri că la summit-ul de la Bucureşti, unde vor veni cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, propunerea va fi oficializată în faţa celorlalţi 24 de membri ai Alianţei plus România – gazda reuniunii NATO.

PE RIN. Sarkozy şi Merkel "vor în acest fel ca, după 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Washington, să pună accentul pe prietenia franco-germană şi pe importanţa Alianţei Atlantice pentru pace în Europa", a explicat Wilhelm. Parisul şi Berlinul au ales ca summit-ul de anul viitor să se desfăşoare simultan pe cele două maluri ale Rinului, din oraşul francez Strasbourg şi din cel german Kehl. Ar fi pentru prima oară când doi membri ai  NATO ar organiza simultan un summit.