Calea Sfinţilor – pelerinaj pe Dealul Patriarhiei

Mii de credinciosi s-au alaturat ieri procesiunii 'Calea Sfintilor', pornind in urma soborului de preoti si inalti ierarhi care purtau Cinstitul Cap al Sf. Apostol Andrei, dar si moastele Sf. Dimitrie Basarabov si ale Sf. Imparati Constantin si Elena.

Sarbatoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor (praznuit anual la 27 octombrie), ale carui sfinte moaste se pastreaza in Catedrala Patriarhala, este de sute de ani un ales popas duhovnicesc pentru credinciosi. Anul acesta insa, romanii se pot inchina cu evlavie la mai multe odoare sfinte, fiindca ieri a fost adus la Bucuresti Cinstitul cap al Sfantului Apostol Andrei, Ocrotitorul Romaniei.

Racla in care se afla moastele Sf. Ap. Andrei a fost asezata spre inchinare, intr-un baldachin, pe co­lina Patriarhiei, acolo unde se gasesc si sfintele moaste ale Cuviosului Di­mitrie cel Nou si ale Sfintilor Imparati Constantin si Elena.

Cinstitul cap al Sfantului Apostol Andrei, ocrotitorul Romaniei, a fost adus ieri dimineata la Bucuresti, pentru prima oara. Sfintele moaste au fost intampinate, pe Aeroportul International 'Henri Coanda', de o delegatie a Bisericii Ortodoxe Romane si una a Bisericii Ortodoxe a Greciei, apoi a fost oficiata o slujba religioasa, in Salonul Oficial al aeroportului. De aici a inceput procesiunea Calea Sfintilor, cu icoana Maicii Domnului – Prodromita de la Muntele Athos si Cinstitul cap al Sfantului Apostol Andrei, Ocrotitorul Romaniei, pana la santierul Ca­tedralei Mantuirii Neamului, unde sfintele odoare au fost intampinate de catre Prea Fericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, de inalti ierarhi, preoti, diaconi si mii de credinciosi.

Procesiunea cu Cinstitul cap al Sfantului Apostol Andrei a conti­nuat in Bucuresti, pe traseul Calea 13 septembrie – Piata Constitutiei – Bulevardul Unirii, pana la Crucea Brancoveneasca de la baza colinei Patriarhiei, unde au fost aduse sfintele moaste ale Cuviosului Dimitrie cel Nou si ale Sfintilor Imparati Constantin si Elena, pana la podiumul special amenajat in curtea Catedralei Patriarhale.

Cinstitul cap al Sfantului Apostol Andrei va fi dus spre inchinare la Catedrala mitropolitana din Sibiu, unde va ajunge vineri, 28 octombrie, la ora 12:00, cu prilejul proclamarii canonizarii Sfantului Ierarh Andrei Saguna, Mitropolitul Transilvaniei. Acolo va ramane pana in dupa-amia­za zilei de 29 octombrie, cand va fi dus la Catedrala Arhiepiscopala din Alba Iulia, cu prilejul proclamarii canonizarii Sfantului Ierarh Simeon Stefan, Mitropolitul Transilvaniei, unde va ramane pana in dupa-amiaza zilei de 30 octombrie.

Sf. Ap. Andrei era originar din Betsaida, era frate cu Simon (Sfantul Apostol Petru), fiind amandoi pescari.

Sf. Andrei a trait in feciorie si i-a fost mai intai ucenic Sf. Ioan Botezatorul. Dupa Botezul Domnului, in timp ce se afla cu Sf. Ap. Andrei si cu Sf. Ap. Evanghelist Ioan, aratand spre Domnul Iisus Hristos care trecea pe acolo, Sf. Ioan Botezatorul a spus: 'Iata Mielul lui Dumnezeu!' (Ioan 1, 35). Auzind acest cuvant al invatatorului lor Ioan si Andrei au mers dupa Hristos. Apoi, cu mare bucurie, Sf. Andrei s-a dus sa-i spuna si fratelui sau Simon: 'Am gasit pe Mesia!' (Ioan 1, 41) si l-a condus la Iisus. De aceea, Sfantul Apostol Andrei este numit si 'cel dintai chemat'. De atunci, oriunde mergea Domnul, Sf. Ap. Andrei ii era alaturi, hranindu-se din izvorul de apa vie al Cuvantului mantuirii.

Dupa Invierea Domnului, sortii i-au randuit sa propavaduiasca Sfanta Evanghelie in tinuturile de pe coas­tele Marii Negre, in Bitinia, Tracia si Grecia (Macedonia, Tesalia si Ahaia).

A dus vestea cea buna a mantuirii pe aceste meleaguri, infruntand primejdii si boli, persecutii din partea paganilor. Nu intamplator, Sf. Ap. Andrei este numit Apostolul ro­manilor. El a fost primul pro­po­va­duitor al Evangheliei la stramosii nostri daco-romani, in Scytia Mica (Dobrogea de azi) si in sudul Basarabiei, crestinismul romanesc avand, asadar, origine apostolica. La Patras, Sf. Ap. Andrei a fost rastignit, cu capul in jos, pe o cruce in forma de X, dar a primit cu bucurie moartea, bi­ne­cuvantand credinciosii. Inca de la sfarsitul secolului al II-lea, ziua de 30 noiembrie a fost stabilita ca data de praznuire a patimirii sale. Nu trebuie sa uitam totodata ca, la Bu­curesti, in Catedrala Patriarhala, se afla si moastele Sf. Dimitrie cel Nou, Basarabov, cel care a intrat in mod special in inima bucurestenilor in anul 1774, cand sfintele odoare au fost aduse in orasul de pe Dambovita.

Cuviosul Parinte Dimitrie s-a nascut la sud de Dunare, la Basa­rabi, la inceputul veacului al XIII-lea. Provenind dintr-o familie saraca, pastorea oile taranilor. Intr-una din zile a calcat pe un cuib acoperit cu ierburi, strivind puisorii care se aflau in el. Profund mahnit, si-a lasat descult, fie vara, fie iarna, piciorul care zdrobise cuibul. Peste o vreme a decis sa imbrace haina monahala. S-a asezat intr-o pestera sapata in stanca raului Lom, nu departe de satul Basarabi. Aici a trait in post si rugaciune. Cunoscand dinainte ziua mortii sale, s-a intins intre doua lespezi de piatra unde si-a dat sufletul lui Dumnezeu. La trei veacuri dupa moartea Sfantului – o inundatie a dus apele raului pana la pestera. Curentul a ridicat lespezile si a ingropat trupul ramas nestricat in prundis. Dupa o suta de ani, Sfantul i-a aparut in vis unei fete grav bolnave, spunandu-i sa-si roage parintii sa o duca pe malul raului ca sa-si gaseasca tamaduirea. Auzind vestea, o multime de oameni in frunte cu clericii de la Episcopie s-au dus la locul indicat. Copila s-a vindecat pe loc.

In 1774, generalul rus Petru Saltacov a luat sfintele moaste spre a le duce in Rusia, pentru a nu fi profanate de turci. Le-a lasat la Bucuresti, la rugamintea boierului Hagi Di­mitrie si a mitropolitului Grigore II al Tarii Romanesti.