Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul prezidențial „România Educată”, lansat de Klaus Iohannis încă din timpul campaniei electorale din 2014, pentru Palatul Cotroceni, a fost aprobat, printr-un memorandum adoptat de Guvernul Cîțu, în cadrul unei ședințe conduse de șeful statului. Tema, pe care Iohannis o numește una „de suflet”, a fost utilizată în momente cheie ale celor două mandate ale sale, începând cu 2015, apoi în 2016 și, în special în cele două campanii electorale – pentru Parlamentul European și prezidențiale – din anul 2019. Proiectul a fost, de asemenea, utilizat la începutul anului trecut, când președintele pregătea planul alegerilor parlamentare anticipate, plan zădărnicit, însă, de apariția pandemiei de Covid-19. După șapte ani, „România Educată” a ajuns, în sfârșit, pe masa Guvernului, într-un moment de maximă tensiune politică în cadrul Partidului Național Liberal, președintele dând semnalul unui ultim gest de susținere în această bătălie pentru premierul Florin Cîțu. Analiștii politici consultați de „Jurnalul” sunt de părere că, de fapt, acesta este și pretextul pentru care Iohannis a participat, ieri, la ședința de Guvern, în timp ce proiectul propriu-zis reprezintă doar „praf în ochi”.
Pentru a treia oară în cele două mandate de președinte, Klaus Iohannis a prezidat, ieri, o ședință a Guvernului României. Prima dată, a făcut-o în momentul în care Guvernul PSD se pregătea, în ianuarie 2017, să emită celebra OUG 13. A doua prezidare a unei ședințe de guvern de către Klaus Iohannis a avut loc în luna noiembrie a anului trecut, când președintele a anunțat închiderea piețelor și târgurilor în spațiile interioare și restricționarea circulației persoanelor pe timp de noapte. Iar, ieri, s-a mai întâmplat o dată, președintele prezidând ședința Executivului, în cadrul căreia a fost aprobat memorandumul pentru implementarea celebrului proiect prezidențial „România Educată”, după șapte ani de la anunțarea lui.
Evenimentul de la Palatul Victoria a avut ingredientele unei întruniri formale, în care atât președintele, cât și premierul, în alocuțiunile pe care le-au susținut, au citit de pe foi și și-au zâmbit artificial. Iar aerul pe care l-au lăsat ambii este acela al bifării unui moment de campanie electorală. Președintele Klaus Iohannis le-a mulțumit membrilor Executivului pentru colaborarea pe acest proiect și l-a asigurat pe Florin Cîțu că îi va fi alături „în faza de implementare”, i-a dorit succes și i-a mulțumit pentru implicare. La rândul său, Florin Cîțu, citind, de asemenea, de pe o foaie, a ținut să precizeze că „este foarte mândru că memorandumul «România Educată>» este adoptat în timpul mandatului Guvernului pe care îl conduce”. Acestea par a fi semnale clare cu privire la sprijinul pe care președintele României i-l acordă premierului Cîțu în bătălia internă din interiorul PNL.
Șapte ani de… pregătire
Citește pe Antena3.ro
„România Educată” a devenit dezideratul lui Klaus Iohannis încă din timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din anul 2014. Atunci, Iohannis și-a prezentat programul „România lucrului bine făcut”, în care spunea că „educația va fi o prioritate a mandatului meu”. În 2015, „România Educată” avea trei etape de implementare. Prima, 2016-2018, cu dezbaterea rapoartelor, a doua, 2017-2018, pentru consultarea comunităților cu privire la strategia pentru educație la orizontul anului 2030, iar a treia, 2018-2021, din nou dezbateri publice.
În martie 2018, președintele a convocat la Palatul Cotroceni un eveniment denumit „România la Centenar”, în care a readus în discuție acest proiect, la care a revenit în aprilie 2019, în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare. În iunie 2019, proiectul a fost reluat, fiind prezentate „Viziunea și Strategia 2018 – 2030”. După care a reapărut în campania electorală pentru alegerile prezidențiale.
În ianuarie 2020, când Klaus Iohannis punea la cale, împreună cu Guvernul Orban, declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, președintele a organizat o conferință cu tema „România Educată - politici publice și coordonarea sumelor de finanțare”. Tot anul trecut, Parlamentul a aprobat Strategia Națională de Apărare a Țării în perioada 2020-2024, care conține și „acte privind expres operaționalizarea și implementarea Proiectului <
Etapele din „scurt” pe care și le asumă Guvernul
Iată cum, după șapte ani, a fost aprobat memorandumul cu privire la acest proiect. Printre obiectivele vizate se numără creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE; scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10% sau reducerea cu minimum 50% a prezenței rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%. De asemenea, până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale - digital literacy). De asemenea, tot până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani trebuie să participe la educație antepreșcolară, 96% dintre copiii între 3-6 ani trebuie să participe la educație preșcolară, iar până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.
Alte obiective ale memorandumului sunt creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior și sporirea calității și atractivității învățământului superior.
Documentul adoptat, ieri, de Guvern, precizează că, până la 1 august, va fi constituit un grup de lucru ministerial coordonat pe premier, iar, până la 10 septembrie, va fi adoptată o Hotărâre de Guvern privind aprobarea planului de acţiune, cu termene şi responsabilităţi, pentru implementarea proiectului. Ulterior, până la 1 octombrie, se are în vedere elaborarea pachetului legislativ care să asigure implementarea proiectului.
Evoluția acestui proiect este taxată dur, pentru „Jurnalul” de mai mulți analiști și jurnaliști, ale căror opinii avizate le redăm în continuare.
Răzvan Dumitrescu: „Ciorbă reîncălzită, într-o perioadă de dezastru educațional”
Cunoscutul jurnalist Răzvan Dumitrescu susține că este vorba despre singurul proiect al actualului președinte, pe care îl rostogolește de șapte ani. „Îl repune pe tapet periodic, ceea ce demonstrează faptul că acest proiect nu a evoluat absolut deloc. Iar acum este un bun prilej de a-l reîncălzi, mai ales că ne aflăm într-o perioadă încordată, ca efect și al catastrofei din învățământul online din timpul pandemiei. Este, însă, important de văzut ce anume consideră domnul președinte că va rezolva acest proiect, având în vedere că, spre exemplu, avem în România 40 la sută analfabetism funcțional la elevii de 15 ani. Ceea ce arată, din nou, o «performanță» a sistemului de educație. Domnul președinte este specialist în enunțuri. Însă, una înseamnă reforma la nivel verbal, alta e ce faci efectiv. Ne aflăm în al șaptelea an al mandatelor domnului Klaus Iohannis, perioadă în care doar ne-a vorbit despre principii. Îar asta, cu atât mai mult cu cât, în această perioadă, a avut deja două guverne ale domniei sale. La nivel de enunț, ni se explică necesitatea României educate, dar nu ni se spune și cine educă. Ne explică cineva cât de bune sunt cadrele didactice și în ce măsură sunt ele pregătire pentru această schimbare? Dacă în primii șapte ani de când a anunțat acest proiect nu s-a făcut nimic, ne putem aștepta, în cazul în care domnul Iohannis va mai fi implicat în actul decizional, ca în următorii 27 de ani să se realizeze 1-2 procente din acest plan”, subliniază Răzvan Dumitrescu.
Bogdan Chirieac: Președintele îi acordă un ultim sprijin domnului Cîțu
Pe de altă parte, analistul Bogdan Chirieac denunță memorandumul semnat azi ca fiind un pretext pentru campania internă din PNL. „Prezentarea, astăzi, la Guvern, a programului «România Educată» reprezintă doar un pretext prin care domnul președinte Klaus Iohannis îi va acorda un ultim sprijin domnului Florin Cîțu, aflat în cursa electorală pentru câștigarea șefiei PNL. Dacă premierul va continua să piardă în sondaje încrederea membrilor PNL, președintele îl va abandona. Așa cum a făcut și cu alte ocazii, spre exemplu în 2016, la alegerile pentru Primăria Capitalei, când a fost abandonat un alt liberal, de data aceea un liberal autentic, nu ca acum. Eu nu cred că președintele Klaus Iohannis va dori, pe viitor, să se asocieze cu un pierzător, iar Florin Cîțu nu stă deloc bine în cursa pentru congresul din 25 septembrie. Așadar, ședința de astăzi a Guvernului, prezidată de președinte, este un pretext și atâta tot. «România Educată» trebuie făcută, însă nu așa. Trebuie implicate toate partidele politice, profesorii, intelectualitatea, Academia Română și societatea civilă. Ceea ce, în acest moment, nu e cazul”, arată Chirieac.
Alfred Bulai: „O preluare de la Traian Băsescu”
Sociologul Alfred Bulai spune că programul „România Educată” este o prelungire a „Pactelor pe Educație” lansate inițial de fostul președinte, Traian Băsescu, dar nu folosește decât pentru reglarea unor probleme politice. „Este ce a fost și în vremea lui Traian Băsescu. Este preluată ideea dintr-un program similar, lansat și folosit și de fostul președinte. Dar nu s-a întâmplat nimic nici în vremea lui Traian Băsescu, nu s-a întâmplat nimic nici după ce programul a fost preluat și lansat de Klaus Iohannis, deci e posibil să nu se întâmple nimic, în continuare. Faptul că își cheamă niște personaje la Cotroceni nu înseamnă că este o dezbatere națională. O dezbatere este absolut necesară, dar cu academicieni, cu specialiști, nu cu politicieni. Deocamdată reiese că domnul Iohannis folosește programul acesta pentru a-l susține pe domnul Cîțu”, a declarat, pentru „Jurnalul”, Alfred Bulai.
Și analistul Bogdan Ficeac vorbește despre interese partinice
La rândul său, analistul politic Bogdan Ficeac a comentat, pentru „Jurnalul”, nașterea grea a acestui proiect prezidențial „Am și uitat de când tot vorbim despre «România Educată». În aceste condiții, cum aș putea să ajung la concluzia că acest proiect este unul real, cu adevărat dorit, și nu e, de fapt, decât un pretext pentru alte interese partinice, electorale, în perspectiva alegerilor din interiorul PNL?”, arată Ficeac.
Nicolae Manolescu: „România ar trebui să fie mai întâi instruită”
Critic literar, profesorul universitar Nicolae Manolescu a criticat programul „România Educată”, în revista „România Literară”, spunând că „înainte de a fi educată, România ar trebui să fie instruită”. Omul de cultură spune că a identificat foarte multe erori, atât în acest program al președintelui României, cât și în programa școlară și în cerințele de la examenele de Bacalaureat. Manolescu a criticat și faptul că nu au fost chemați să lucreze la acest program specialiști adevărați, ci „experți în educație” cu expertiză incertă. „Am predat 53 de ani și am făcut evaluare, dar tot nu pot spune că sunt expert în Educație. Nu știe nimeni cine sunt persoanele care fac subiectele pentru examenele de Bacalaureat. Probabil sunt tot astfel de „experți în Educație”. Mi-a luat un sfert de oră să citesc subiectele de la examenul de Bacalaureat, la Limba și Literatura Română, apoi încă un sfert de oră să înțeleg o cerință, pentru că era exprimată într-o limbă română aproximativă. Copiii care dau examen nu au atât de mult timp de pierdut, doar pentru a citi cerințele”, a explicat, pentru „Jurnalul”, Nicolae Manolescu, spunând că în aceste condiții devine nesemnificativ un astfel de program, dacă nu pot fi rezolvate mai întâi problemele din sistem. Nicolae Manolescu mai spune că lipsa de instruire face imposibilă o educare corectă, dar președintele Iohannis, deși ar fi trebuit să cunoască aceste lucruri, fiind profesor, nu a ținut cont de problemele esențiale din ceea ce ar trebui să fie învățământul românesc. Acesta mai arată că doar în comunism să practica „educarea” populației, într-un anumit sens, în loc de îmbunătățirea procesului de învățare.
Marius Pieleanu: Proiectul nu prezintă soluții pentru reducerea analfabetismului
Sociologul Marius Pieleanu, profesor universitar, a criticat, de asemenea, programul „România Educată”, pentru lipsa profesioniștilor din echipa care ar fi trebuit să creeze reforma reală a învățământului românesc. Acesta mai spune că „suntem deja într-o situație similară cu cea din anul 1940, din punct de vedere al creșterii analfabetismului structural și funcțional, dar nimic din acest program mult lăudat de președintele României nu reprezintă o soluție pentru a reduce analfabetismul, în mod real”.
