Ce i se întâmplă acum lui Traian Băsescu i s-a întâmplat în 2004 şi lui Adrian Năstase

Blogul lui Dan Andronic e unul dintre puţinele pe care le citesc cu interes. Deşi ar putea să pară ciudat, le citeam şi pe cele trecute pe site-ul Cotidianului, până la venirea celei de-a doua învieri la acest ziar. Din câte mi-am dat seama, autorii izgoniţi sunt de găsit pe blogurile lor. Dat fiind că e dificil să-i cauţi pe fiecare în parte, mă întreb de ce nu se reunesc într-o federaţie de bloguri.

Cum autorii nu participă la campania Jos Traian Băsescu! dacă lor li s-ar asocia alţi autori independenţi, am avea în fine şi un alt punct de vedere într-o presă care urlă în cor împotriva actualului preşedinte.

Recent, Dan Andronic a abordat pe blogul său chestiunea dezvăluirilor lui Sorin Roşca Stănescu. Dan Andronic a lucrat cu Sorin Roşca Stănescu la Evenimentul Zilei pe vremuri, ştie ca şi mine tentaţia lui Sorin Roşca Stănescu de a lansa grenade mediatice fără a verifica dacă în prealabil le-a scos cuiul. Din această cauză, subiecte interesante sunt ratate şi nu mai pot fi preluate de presa serioasă. Dezvăluirea cu teroriştii cărora le sunt complici cei doi fraţi Băsescu a înmormântat dezvăluirea din Bursa despre firma în care Mircea Băsescu a picat ca musca-n lapte. Aşa cum au arătat şi confraţi mai tineri, păstrarea scandalului declanşat de Bursa ar fi fost cu adevărat stânjenitoare pentru Traian Băsescu. Venită imediat, dezvăluirea lui Sorin Roşca Stănescu a înmormântat-o pe cea din Bursa. Tot Sorin Roşca Stănescu a mai înmormântat şi un alt subiect stânjenitor pentru Traian Băsescu: cel despre apartamentul fiicei sale, Ioana Băsescu. Prinzând un pont, cum se spune în limbaj gazetăresc colocvial, Sorin Roşca Stănescu nu s-a mai ostenit să facă din el o documentare serioasă, bine pusă la punct, necum să-l verifice. S-a precipitat pe posturile tv ale celor doi moguli: Sorin Ovidiu Vântu şi Dan Voiculescu. Şi cum aceste posturi sunt angajate în campania - tot ce se spune despre Traian Băsescu e adevărat - Sorin Roşca Stănescu a fost crezut pe cuvânt. Deşi a promis că va veni cu documente, Roşca Stănescu nu s-a mai ostenit s-o facă. A folosit deja cunoscuta sa formulă: să mă dea în judecată şi cu asta basta. Documentat serios, în stilul Cătălin Tolontan, sau Make, de la Bursa, probabil că subiectul ar fi dat de furcă lui Traian Băsescu. Aşa însă, tratat superficial, a fost înmormântat. Dacă va fi reluat, îi va fi destul de uşor preşedintelui să-l rezolve în doi timpi şi trei mişcări.

Ştiind despre ce-i vorba, Dan Andronic pune la îndoială seriozitatea dezvăluirii cu teroriştii, însuşită însă cu entuziasm de trusturile celor doi moguli. (E semnificativ că Jurnalul Naţional, cu un Marius Tucă întors din concediu, n-a muşcat.) Citind comentariile la textul lui Dan Andronic, mi-a reţinut atenţia cel semnat Perseverent. Aşa cum se va vedea imediat, autorul merită invidiat pentru acuitatea observaţiei:

"Partea I-a. În anul 2004, când «câinii de pază ai democraţiei», ziariştii Roşca Stănescu sau Nistorescu, vorbeau de vagoanele de copii vândute de Adrian Năstase Occidentului, pentru a servi drept bănci de organe, de miliardul de dolari «ascuns» de acesta în Marea Chinei (apropo, nici acum nu s-a aflat la ce adâncime) sau de imbecilitatea numită «stenogramele otrăvite», au fost destui cetăţeni ai patriei noastre care-şi încordau cu multă mânie muşchii faţă de «nelegiuirile» de neimaginat şi de nesuportat ale celui amintit. Zicerile celor doi histrioni, preluate imediat de Traian Băsescu în campania la prezidenţiale, au constituit pentru o mulţime portocalie literă de Evanghelie! Nici nu se punea problema să-i vină cuiva în gând să verifice sau, şi mai grav, să apeleze la raţiune în privinţa veridicităţii scornelilor date spre consum unui public bucuros să rumege nemestecat. Strigătul de luptă al şefului de trib «La ţepe, băieţi, în Piaţa Victoriei!» devenise, în aceste condiţii, nu numai justificat, dar şi un adevărat pansament pentru sufletele neprihănite ale Alianţei D.A. Şi uite aşa, după ce Traian Băsescu a ajuns preşedintele ţării noastre, s-a instaurat cinstea şi anticorupţia în România, iar Monica Ridzi şi Elena Udrea au devenit, cu timpul, miniştri!

Partea a II-a. Cum viaţa este un cântar nevăzut, dând fiecăruia după faptă şi răsplată, n-au trecut decât cinci ani şi istoria se repetă. De această dată, Traian Băsescu este cel care o ia pe coajă de la aceiaşi mardeiaşi care-l altoiseră pe Adrian Năstase, în 2004, pentru că avea bască. Susţinătorii lui Băsescu, care ţin la el cu acelaşi fanatism inexplicabil de care dau dovadă microbiştii faţă de echipele favorite, nu pot să înţeleagă cum trompetele lor din anul 2004 fluieră acum împotriva iubitului conducător! Explicaţia este foarte simplă şi se regăseşte la păpuşarii care, în anul 2004, se săturaseră de un Adrian Năstase devenit prea puternic, scorţos şi chiar arogant cu unii dintre ei. De aceea, se gândiseră că un golănaş reşapat, care să hăhăie din orice, poate fi o sculă mult mai uşor de manevrat. Toate bune şi frumoase, numai că socoteala de la Realitatea TV nu s-a potrivit cu cea de la Cotroceni. În consecinţă, întrucât scula n-a mers, ba i-a mai şi încurcat, păpuşarii au dat drumul, din nou, la dulăi să muşte. Fără să ţină cont că au mâncat din aceeaşi troacă, «câinii de pază ai democraţiei», la care am făcut referire, dar mai sunt şi alţii, îşi fac treaba pentru care au fost dresaţi: l-au apucat bine de tot pe Traian Băsescu de turul pantalonilor şi-l tăvălesc prin toată mizeria lăsată în urmă de camarila pe care acesta a creat-o şi a protejat-o. Deşi pute îngrozitor, este doar începutul acţiunii, pentru că mai sunt cel puţin două luni de târnoseală, astfel încât duhoarea camarilei să ajungă cât mai adânc în electorat, singurul care poate hotărî dacă se face sau nu curăţenie la Cotroceni". Nimic nou sub soare, aşadar.

Ce i se întâmplă acum lui Traian Băsescu i s-a întâmplat în 2004 şi lui Adrian Năstase. Trecută peste noapte de partea candidatului Alianţei, presa în frunte cu postul cumpărat brusc de Sorin Ovidiu Vântu, Realitatea TV, s-a năpustit asupra lui Adrian Năstase. Gogomăniile care se spuneau zi şi noapte despre Adrian Năstase nu difereau prea mult de cele care se spun acum despre Traian Băsescu. Ba chiar, cum corect observă autorul comentariului, autorii plesnitorilor împotriva lui Adrian Năstase erau cei care azi lansează fumigene împotriva lui Traian Băsescu. În 2004, Traian Băsescu, deşi ştia că sunt nişte gogoşi, îşi freca mâinile de bucurie văzându-l pe Adrian Năstase îngropat până la brâu în minciunile mediatice. Le lua în serios la conferinţele sale de presă, salutând opera "câinilor democraţiei", ba chiar nu se da în lături să mai lanseze şi el câte o tiribombă. Asemenea lui Mircea Geoană azi, când se iţea la orizont vreo dezvăluire împotriva domniei sale, făcea o gură cât o şură şi-l acuza pe Adrian Năstase că le-a pus la cale. În tot acest timp, Traian Băsescu nu contenea să promită că, odată ajuns la Cotroceni, va face şi va drege, astfel încât în România să se instaureze adevărata democraţie. Adevărata democraţie exclude însă folosirea presei pentru manipularea ordinară a electoratului. Dacă ar fi fost corect, Traian Băsescu ar fi luat poziţie faţă de folosirea mijloacelor incorecte împotriva unui adversar sau, cel puţin, n-ar fi exploatat campania de presă fără nici o legătură cu profesia de jurnalist.

Graţie acestei campanii, Traian Băsescu a ajuns preşedinte. Instalat la Cotroceni, s-a folosit din plin, în primii ani de mandat, de sistemul ticăloşit de presă. În aceşti ani, imperiul mediatic al lui Sorin Ovidiu Vântu s-a extins pe bani dubioşi. Luptătorul împotriva corupţiei n-a scos un scâncet faţă de această realitate de republică bananieră: proeminenţa unor trusturi de presă cu patroni având interese economice şi politice obscure. Ba mai mult, câtorva jurnalişti (între care se număra şi subsemnatul) care îndrăzneau să-l critice, Traian Băsescu le-a administrat sistematic reteveie publice.

Pe măsura apropierii de finele de mandat, s-a petrecut un lucru previzibil în România oportunismului de bişniţari. Mogulii au început să facă cu ochiul principalului contracandidat al lui Traian Băsescu. Asemenea lui Traian Băsescu în 2004, Mircea Geoană le promite că, odată ajuns la Cotroceni, le va crea condiţiile pentru a fi şi mai puternici şi mai bogaţi. Urmare a acestui târg, maşinăria folosită de Traian Băsescu împotriva lui Adrian Năstase în 2004, dezvoltată şi perfecţionată în 2005 şi 2006 în campanii pe placul Cotrocenilor împotriva duşmanilor lui Traian Băsescu - Adrian Năstase, Ion Iliescu, Dinu Patriciu -, maşinăria infernală s-a îndreptat împotriva lui Traian Băsescu.

Asemenea lui Traian Băsescu în 2004, contracandidaţii săi, Mircea Geoană şi Crin Antonescu îşi freacă mâinile de bucurie. Tăvălirea mediatică a lui Traian Băsescu le deschide calea spre Cotroceni. Fără să-şi dea seama că monstruosul dispozitiv se va îndrepta la un moment dat împotriva lor dacă vor ajunge cumva la Cotroceni!