Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CAZUL "CRISTINA" ● Acuzaţii cu argumente şubrede
"Cea mai plauzibilă ipoteză" – aşa numesc anchetatorii din România concluzia, adevărată sau falsă, pe care "flerul" lor o pune într-un dosar. Odată pusă, ea trebuie însă susţinută cu probe. Iar procurorii şi poliţiştii le caută într-un joc ilogic, de la efect înspre cauză.
"Cea mai plauzibilă ipoteză" – aşa numesc anchetatorii din România concluzia, adevărată sau falsă, pe care "flerul" lor o pune într-un dosar. Odată pusă, ea trebuie însă susţinută cu probe. Iar procurorii şi poliţiştii le caută într-un joc ilogic, de la efect înspre cauză.
CAZUL "CRISTINA" ● Acuzaţii cu argumente şubrede
"Cea mai plauzibilă ipoteză" – aşa numesc anchetatorii din România concluzia, adevărată sau falsă, pe care "flerul" lor o pune într-un dosar. Odată pusă, ea trebuie însă susţinută cu probe. Iar procurorii şi poliţiştii le caută într-un joc ilogic, de la efect înspre cauză.
Căutarea probelor în momentul în care se pleacă de la o idee preconcepută, de la o "prezumţie de vinovăţie", este, în cele mai multe dintre cazuri, deficitară. Începând de la cercetarea la faţa locului şi până la expertizele realizate de specialişti, anchetatorii vor fi subiectivi şi, inevitabil, vor sări peste etape importante. O demonstrează probele administrate în faza de urmărire penală din dosarul "Cristina", care n-au reuşit să convingă nici instanţa de fond, nici curtea de apel.
CFL DE AMATORI. Dubla achitare a principalului suspect s-a bazat în primul rând pe "greşelile făcute de organul de urmărire penală în cursul cercetării locului faptei, cât şi pe probele administrate în cauză, care pun sub semnul îndoielii faptul că inculpatul Radu Alexandru este autorul crimei asupra soţiei sale". Prima eroare reţinută de judecători a fost, de fapt, un viciu de procedură. Potrivit Codului de Procedură Penală, procurorul trebuie să facă cercetarea locului faptei în prezenţa martorilor asistenţi. Laurenţiu Bratosin, cel care s-a ocupat iniţial de cazul "Cristina", a avut un singur martor – pe administratora vilei, Nadia D. "Potrivit art. 129 alin. 2, Cod Procedură Penală, trebuie să existe cel puţin doi martori. (...) Administratora Vilei «Cristina», aşa cum reiese din probele testimoniale, nu era în relaţii bune cu inculpatul (...) Organul de urmărire penală nu a fost în imposibilitate de a apela şi la alt martor asistent, întrucât în afara vilei erau adunaţi o mulţime de oameni", se precizează în sentinţa dată de instanţa de fond la 18 septembrie 2003.
Cercetarea la faţa locului pare făcută de nişte amatori. Judecătorii de la Tribunalul Alba au scos în evidenţă faptul că, în procesul-verbal din 12 august 2002 nu există nici o menţionare despre tratarea criminalistică a obiectelor din camera în care locuiau Cristina şi Alexandru. Poliţiştii nu au consemnat că ar fi luat amprente nici de pe acestea, nici de pe cele din baie, nici de pe uşi, nici de pe pereţii camerei, nici de pe tocul de geam. Şi, cel mai important aspect reţinut şi de instanţă, "nu s-a consemnat dacă există urme papilare pe corpul încărcătorului telefonului «Motorola», ataşat cablului cu care a fost sugrumată victima". (!?!) Cu alte cuvinte, nimeni nu a luat amprente de pe arma crimei.
În camera celor doi au fost găsite două sticle de plastic pline cu mucuri de ţigară (n.r. – folosite drept scrumiere). Alexandru Radu nu fuma. Judecătorii de la Alba Iulia susţin că procurorul nu a dispus examinarea mucurilor, pentru a stabili dacă ţigările au fost fumate de Cristina sau de altă persoană. Tot în încăpere s-a găsit un pahar spart. Nici de pe acesta nu s-a menţionat că s-ar fi luat amprente.
CERCETÅRI FRACTURATE. În raportul medico-legal întocmit de Serviciul de Medicină Legală Constanţa se precizează că pe gâtul Cristinei Radu s-au găsit zgârieturi de diverse dimensiuni, concluzia medicului legist fiind că acestea "pot fi autoproduse, posibil în încercarea de înlăturare a laţului de strangulare". Cu toate acestea, anchetatorii nu au cerut ridicarea şi analizarea urmelor de materie de sub unghiile fetei. Doar pentru că Alexandru Radu nu avea pe corp urme vizibile de violenţă...
Instanţa mai precizează că procurorii au pierdut o probă importantă neconservând nodul cablului cu care a fost strangulată Cristina Radu. Superficialitatea cercetărilor făcute la faţa locului este certificată şi de faptul că la dosar există două procese verbale care atestă această activitate, unul datat 12 august 2002, iar celălalt redactat trei zile mai târziu. În cel din urmă, procurorii menţionează ridicarea de la locul crimei a pungii roşii care se afla în coşul de gunoi din baia camerei şi pe care a fost găsită o urmă palmară, dar şi a produselor cosmetice ale Cristinei. Instanţa se arată circumspectă la luarea în considerare a acestei probe motivând că există "suspiciuni cu privire la realitatea existenţei pungii de culoare roşie în data de 12.08.2002".
Unul dintre poliţiştii care au participat la al doilea CFL, din 15 august 2002, spune că atunci s-au luat şi amprente din cameră şi de pe obiecte, dar nu s-au găsit urme străine.
VICII DE PROCEDURÅ. La solictarea avocaţilor lui Alexandru Radu, instanţa a dispus efectuarea unei expertize asupra dosarului întocmit de anchetatori în faza de urmărire penală. Raportul emis în urma acesteia de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice enumeră o serie lungă de greşeli pe care procurorul le-a făcut în timpul administrării probelor – corecturi, intercalări greşite de file, redactări cu instrumente diferite de scris ale aceloraşi acte. Pe baza acestor carenţe, instanţa a considerat că procurorul a tratat tendenţios acest caz, încercând cu orice preţ să îl inculpe pe Alexandru Radu. Judecând după "profesionalismul" anchetatorilor, nici nu era dificil să se ajungă la această concluzie...
Principalele mijloace materiale de probă ale acuzării – cele două pungi pe care s-au găsit urmele palmare ale lui Radu – au fost şi ele spulberate pe rând în instanţă. Prima analiză dispusă asupra pungii albe găsite lângă cadavrul Cristinei este, susţin judecătorii, "lovită de nulitate absolută". Motivul? "Potrivit art.209 al.3 cod procedură penală, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazul infracţiunilor de omor. Deşi este o dispoziţie cu caracter imperativ, în cursul urmăririi penale raportul de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică (...) prin care s-a concluzionat asupra urmei palmare de pe punga de culoare albă, a fost întocmit ca urmare a rezoluţiei Poliţiei oraş Eforie", se arată în sentinţa de achitare.
UITE PALMA, NU E PALMA. Două expertize criminalistice efectuate la IPJ Constanţa, în faza de urmărire penală, au demonstrat că amprentele palmare de pe cele două pungi găsite în cameră sunt ale lui Alexandru Radu. Pe lângă viciul de procedură invocat de judecători, contraexpertizele cerute de apărare în instanţă au şubrezit şi mai mult "probele imbatabile". Nici una dintre ele nu a reuşit să certifice, fără urmă de îndoială, rezultatele primelor. "Urma palmară de pe punga de culoare albă a fost creată probabil de mâna dreaptă a inculpatului Radu Alexandru (...) Urma palmară de pe punga de culoare roşie nu conţine suficiente detalii caracteristice identificării mâinii care a lăsat-o", precizează raportul întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice la 4 iunie 2003. În aceeaşi notă, raportul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice din 25 iulie 2003 susţine "imposibilitatea formulării unei concluzii certe în ceea ce priveşte întrebarea dacă impresiunea de pe punga albă provine sau nu de la una din mâinile inculpatului, fără a exclude această posibilitate; imposibilitatea stabilirii dacă impresiunea de pe punga roşie provine de la una din mâinile inculpatului". Aceleaşi rapoarte demontează şi teoria procurorilor conform căreia Alexandru Radu a încercat iniţial să-şi sufoce soţia cu cele două pungi. Urmele palmare erau statice. Cu alte cuvinte, expertiza a exclus posibilitatea ca urma palmară să fi fost creată în timp ce pungile erau apăsate pe gura şi nasul Cristinei, se arată în raportul din iulie 2003.
Pe cele două pungi, experţii au identificat urme de sânge şi de ruj formate prin stratificare (depunere de pe palmă pe pungă). În urma analizelor s-a stabilit că sângele este al Cristinei Radu, doar pentru că era grupa sanguină A II. Procurorul nu a dispus efectuarea de analize ADN, deşi suspectul principal, Alexandru Radu, avea aceeaşi grupă de sânge. Motivul? Din nou acelaşi – pe corpul lui nu s-au găsit urme de violenţă. Tot analizele criminalistice au stabilit că rujul de pe pungi coincidea cu cel din trusa de farduri a Cristinei, marca "Artristry". Nimeni însă nu a luat de pe buzele fetei vreo probă de ruj deşi, anchetatorii au stabilit că în acea seară Cristina nu a ieşit nicăieri. Ce motiv ar fi avut să se rujeze?
Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, Adina Florea, a ţinut să precizeze faptul că procurorul Laurenţiu Bratosin nu a dispus efectuarea de analize ADN pentru că, la acea vreme, în 2002, acest tip de teste "nu prea se uzitau". Ignoranţă sau lipsă de profesionalism? În România, testele ADN se fac încă din anul 2000, la Laboratorul de diagnostic molecular şi tipizare ADN din Craiova, lucru confirmat pentru Jurnalul Naţional chiar de către responsabilii Laboratorului. Nu ne credeţi? În numărul din aprilie – iunie 2004, Revista Română de Bioetică publica un articol intitulat "Justiţie, adevăr ştiinţific şi progres social" în care menţionează faptul că, în anul 2000, dr. Francisc Mixich de la Universitatea de Medicina din Craiova si prof. dr. I. Groza de la Institutul de Medicina Legala Craiova "au obţinut avizul Ministerului de Justiţie de a efectua explorări genetice ADN la cererea instanţelor judiciare interesate şi în acelaşi an, după avizul aceleiaşi instituţii, Comisia de Medicină Legală a Ministerului Sănătăţii avizează favorabil rezultatele cercetării profilului genetic (amprenta ADN)".
Premieră judiciară
Articolul 64 din Codul de procedură penală stabileşte clar mijloacele de probă care pot fi administrate într-un dosar – "declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului, declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de probă, constatările tehnico-ştiiţifice, constatările medico-legale şi expertizele". Printre ele nu este menţionat testul Poligraf. Cu toate acestea, în cazul "Cristina" procurorul a inclus testul cu detectorul de minciuni pe care Alexandru Radu l-a picat, printre probele incriminatorii prezentate în faţa instanţei. Culmea, judecătorii au admis expertiza Poligraf şi, mai mult, au cerut, la solicitarea apărării, opinia unui specialist asupra acesteia. Nici avocaţii lui Alexandru Radu nu s-au folosit de prevederile Codului de procedură penală, ci au încercat să demonstreze că tânărul nu era apt pentru a susţine testul. Raportul întocmit la cererea instanţei de conf. univ. dr. Tudorel Butoi, specialist în psihologie judiciară, atrage atenţia iniţial asupra aspectului încălcării prevederilor legale cu privire la folosirea rezultatelor testării Poligraf ca probe în instanţă şi apoi asupra încălcărilor metodologiei, care nu ar fi permis ca Alexandru Radu să fie testat fără să i se facă, înainte, un examen medical. Alexandru suferea de astm alergic. În nici una dintre sentinţele de achitare nu se menţionează însă decât acest din urmă aspect... Nici măcar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a cerut restituirea dosarului la parchet, nu solicită eliminarea Poligrafului din probatoriu ci, în mod surpinzător, cere specialistului Tudorel Butoi lămuriri asupra metodologiei de aplicare a testului!
- Citiţi întreaga argumentaţie a prof. Tudorel Butoi -format .rar
Scrisori din închisoare
Pe parcursul cercetărilor, Alexandru Radu a stat în arest preventiv, la penitenciarul Poarta Albă. În acest timp, un deţinut din aceeaşi închisoare, un anume Valentin Perjescu, le-a dat anchetatorilor câteva bileţele pe care, spunea el, le-a primit de la Alexandru şi urma să le dea cuiva din exterior. "Ora 1:30-1:45 noaptea. Ai luat o cursă cu taxiul tău (ilegal) în acea noapte de duminică spre luni (11 august). De undeva din Constanţa (îţi alegi tu locul). Ai luat un bărbat de 35 de ani (îţi alegi tu omul oarecare precum şi descrierea lui), care om te-a rugat să-l duci în Eforie Sud la vila "Cristina". Pe drum a vorbit la telefon cu cineva şi a spus că se duce până la Cristina la "vilă” ca să ia nişte bani şi că se întoarce repede în Constanţa. Ajuns la vilă în jur de 2:00, a intrat în vilă, a stat 5 minute şi a ieşit cu Cristina afară pe poartă. Aceasta la condus până la taxi. Acesta a întrebat-o dacă hotelul este plin şi ea a zis că e "full". Toată treaba a durat maxim 10 minute. După asta te-a rugat să-l laşi înapoi de unde l-ai luat. Pe drum l-ai întrebat dacă "vila Cristina" este a persoanei care a ieşit cu el şi el a zis că da. Ideea este că tu ai auzit când a întrebat-o pe fată: "Cristina, hotelul tău este plin?": iar ea a zis că este "full". De aici ai dedus că vila este a ei mai ales că pe vilă scrie "vila Cristina". Pe drum spre Constanţa l-ai întrebat pe bărbat dacă era vila ei şi el a zis că da, şi la mişto, "Este amărâtă rău!" Aţi râs, l-ai lăsat în Constanţa (alegi tu locul). Asta este tot, te rog repetă bine traseul şi nu uita că în noaptea aia terasa şi restaurantul erau închise iar curtea vilei uşor luminată dintre florile din curte (becurile sunt printre flori). Ai parcat peste drum de vilă. Era apoape plin de maşini pe toată strada de la un capăt la altul. Cristina este înaltă 1,75, uşor blondă, cu pielea albă, părul lins până la umeri (30 cm). În seara aia era îmbrăcată în blugi negri şi bluză neagră. Ea are o conformaţie slăbuţă şi este drăguţă la corp şi faţă! Baftă!", era conţinutul biletelor scrise pe foi rupte dintr-o carte. Procurorii spun că Alexandru Radu a încercat să construiască astfel un scenariu în care altcineva ar fi văzut-o pe Cristina după plecarea lui de la vilă. În instanţă, Valentin Perjescu a declarat că Alexandru nu i-a spus niciodată cui să dea respectivele bilete, nu i-a descris nici o persoană care ar putea veni să le ia de la el şi nici atunci când a ieşit la vorbitor nu a apărut nimeni care să i le ceară. Judecătorii au considerat că procurorii au "jucat murdar", încercând să pună presiune în arest pe Alexandru Radu.
Nu rataţi!
Citiţi mâine relatarea unuia dintre judiciariştii care au făcut parte din echipa de anchetă în cazul "Cristina"!
Citește pe Antena3.ro
Citiţi şi:
- Criminal de ocazie
- Moartea a venit cu "ia-mă, nene!"
- Scheletele din inima pădurii
- A căzut victimă loteriei morţii
- Omor la indigo
- O crimă, două achitări, un criminal în libertate
- "Relaţia copiilor, noi am pus-o la cale..."
- "Cristina nu putea, nu ştia să ierte"
