Sunt pe lume oameni cu o activitate atat de prodigioasa si care lasa in urma o opera atat de consistenta, incat ne intrebam cu stupoare: oare au avut timp sa mai si traiasca? Nici nu mai conteaza, caci opera eclipseaza intru totul viata civila.
Ion Vova sau Domnul Radio (asa i-a spus cineva odata si asa a ramas denumit) s-a stins din viata la 7 ianuarie 2011, dupa doar patru luni de la plecarea bunului sau prieten, Horia Serbanescu. "Nu sunt o constiinta, dar sunt un depozit de istorie; le-am trait pe toate si vrand, nevrand le-am trecut prin propria constiinta!", spunea Ion Vova.
Nascut la 30 septembrie 1917, la Berlin, unde mama sa, Aglaia Mihailescu-Toscani, studiase canto, Ion Vova marturisea ca a facut un razboi si pe urma vreo saizeci si cinci de ani teatru, o parte pe scandura si cincizeci si cinci la Radio in liceu, tanarul Vladimir Ionescu, cu pseudonimul Ion Vova, pe care i l-a dat Lucia Sturdza Bulandra, purta uniforma kaki si numar de culoare galbena si mergea la toate spectacolele de teatru. A picat la examenul de la Scoala de Aviatie de la Medias, fiind indragostit platonic de o tanara al carei nume nu putea fi altul decat Julieta si care, fireste, urma cursurile Conservatorului Regal de Muzica si Arta Dramatica. Ion Vova este admis ca student al Conservatorului, din comisie facand parte Lucia Sturdza Bulandra, Marioara Voiculescu, Maria Filotti, Ion Manolescu.
"Urasc cuvintele «batran» si «pensionar». Nu e o gluma. Ele arata ceva, asa, ca un final, ca o limita la care am ajuns. Se incheie viata... Batran si pensionar... Nu accept sa fiu batran!", spunea Vova la 91 de ani. Si nu a stat departe de radio nici o zi. A mers la serviciu pana la 93 de ani, cat i-a fost dat sa traiasca intr-o viata de muritor. Ne-a imbogatit fonoteca de aur cu montarile sale din Moliere, Shakespeare, Ibsen, Shaw, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Tudor Musatescu si Mircea Stefanescu. "Ideile inovatoare sunt bune, cu conditia sa pastreze valoarea", spunea Vova. Mentalitatea moderna din radio nu prea respecta valorile. Se cauta noul, fara nici un fel de suport. Arta, daca nu are suportul traditiei, nu are viitor. S-a pierdut mult. La ora actuala, s-a alunecat in vulgaritate. Acum, expresiile de pe strada se aud pe scena, asta e marea decadenta a teatrului din zilele noastre. Libertatea democratica este, de fapt, o libertate haotica. Sa luam aminte, dispare o lume si ne lasam acaparati de o mentalitate care nu respecta valorile, ci respecta decandenta.
Coleg cu Radu Beligan
Nascut pe 30 septembrie 1917 la Berlin, Ion Vova a absolvit cursurile Academiei de Muzica si Arta Dramatica, sectia actorie, la clasa prof. Ion Manolescu, fiind coleg cu Radu Beligan. A fost angajat in 1952 ca regizor la Societatea Romana de Radiodifuziune. Colaborase inca dinainte la transmisiunile teatrale in direct realizate din cladirea Colegiului "Sfantul Sava", astfel ca, din cei 93 de ani de viata, peste sase decenii s-au impletit cu destinul Teatrului National Radiofonic si cu istoria SRR. De-a lungul carierei sale, a promovat la radio doua generatii de actori, mai ales de comedie, printre care: Stela Popescu, Alexandru Arsinel, Rodica Popescu-Bitanescu, Nicu Constantin si Nae Lazarescu.