Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Companiile feroviare ale statului român se află într-o situație dificilă, după ce statul le-a subfinanțat, în ultimele două decenii. Anul acesta se vor restructura mai multe companii cu datorii, iar CFR SA și CFR Infrastructură sunt pe „lista neagră”. A scăpat CFR Călători, după ce actualul director general, Traian Preoteasa, a reușit să achite, la zi, datoriile pe care compania le acumulase până în 2021, iar în 2024 a fost primul an cu profit al operatorului de transport feroviar al statului, după 20 de ani pe pierdere
În 2025, CFR Călători aproape ajunsese în faliment, după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară a refuzat să dea companiei banii de compensații într-un cuantum luat în calcul la alcătuirea bugetului, dar situația s-a ameliorat în noiembrie, după ce președintele ARF a fost demis de Ilie Bolojan, în urma unui scandal de trafic de influență care-l implica și pe premier. După schimbarea conducerii ARF, Bolojan a acceptat să dea banii pe care ARF îi datora companiei feroviare a statului, iar datoriile acumulate anul trecut s-au plătit, însă compania nu a mai reușit să înregistreze profitul din 2024. Cu toate că CFR Călători nu are datorii și își poate reface situația cel puțin la nivelul din 2024, declarațiile recente ale vicepremierului Oana Gheorghiu vizează și această companie, ca fiind pe lista restructurărilor.
Fosta companie feroviară a statului român s-a „spart” în trei entități, în anul 1999, astăzi existând CFR SA, CFR Infrastructură și CFR Călători. Lipsa unei finanțări adecvate, începând cu anul 2000, dar și datoriile pe care fiecare dintre companii le acumulează, anual, către furnizori și mai ales către entitățile care înainte făceau parte din aceeași structură le-au dus pe toate trei către situația în care nu mai pot înregistra profit anual, ceea ce le plasează pe „lista neagră” a actualului guvern, pentru că statul vrea să scape de toate companiile care merg pe pierdere, în timp ce societățile profitabile urmează să fie listate la bursă.
Recent, vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut declarații interpretabile la postul TVR Info, precizând că CFR e companie strategică care trebuie restructurată, fără a fi necesare însă concedieri, însă nu a precizat dacă este vorba despre CFR SA, CFR Infrastructură sau CFR Călători, ceea ce poate crea confuzii grave, aducând un prejudiciu de imagine operatorului de stat CFR Călători, mai ales după ce compania statului ajunsese, în luna august 2025, în situația de a fi obligată să anuleze trenuri, din cauza datoriilor acumulate către furnizorii de energie electrică și către CFR Infrastructură.
Reprezentanții CFR Călători au confirmat, pentru Jurnalul, că nu este vorba despre această companie, ci despre o reformă pe care Guvernul o va face la CFR SA și CFR Infrastructură, cele două având datorii destul de mari.
Agenția de monitorizare a companiilor de stat evaluează 22 de societăți, în special pe cele din Energie și Transporturi, cărora li se analizează performanța și utilitatea, pentru a se stabili dacă vor fi reformate sau statul le va închide.
Se analizează 1.500 de societăți ale statului
Analiza companiilor statului este făcută de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care răspunde de guvernanța companiilor de stat, cea care implementează legislația și toate angajamentele României în relația cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și cu Comisia Europeană. Din analiza făcută de Ministerul Finanțelor, sunt 185 de companii ale statului complet inactive, din 1.500, iar unele sunt pe pierdere.
„CFR este compania cu cei mai mulți angajați, peste 20.000. Companiile acestea nu pot fi închise, sunt companii strategice. Evident că vor fi restructurate, dar reforma în sine nu urmărește concedierea oamenilor. Urmărește o reașezare a modului în care sunt conduse și o reașezare a personalului. Dacă într-o companie care are producție, 60% e personal de birou, înseamnă că avem o problemă. Vor fi și mișcări în felul în care angajații sunt gestionați, dar scopul nu este să dăm afară oameni”, a explicat vicepremierul, în intervenția televizată, însă fără a specifica faptul că nu este vorba despre CFR Călători, operatorul feroviar de stat.
Numărul de angajați corespunde companiei CFR Infrastructură, nu CFR Călători. Chiar dacă înregistrează datorii, CFR Infrastructură nu poate fi nici privatizată, nici închisă, iar numărul angajaților nu poate să scadă, pentru că ar crea haos pe calea ferată. De angajații de la CFR infrastructură depind toți operatorii feroviari care au trenuri pe căile ferate de pe teritoriul României, iar o criză în acest sistem ar bloca inclusiv trenurile internaționale operate de alte state, ceea ce ar genera datorii uriașe pentru statul român, dar și o problemă gravă de securitate.
O astfel de situație a fost vizibilă de fiecare dată când angajații CFR Infrastructură au inițiat acțiuni de protest și toate trenurile s-au oprit. Călătorii care se aflau în trenurile rămase în gări au avut noroc, la fiecare astfel de grevă generală, însă cei care au rămas în câmp au avut mai mult de suferit, multe dintre trenurile blocate fiind ale unor companii private care nici măcar nu puteau participa la greve.
Concedieri la Infrastructură înseamnă blocarea căilor ferate
Vicepremierul a explicat că reforma CFR nu se va face prin concedieri, dar acest lucru este cert, mai ales dacă este vorba despre CFR Infrastructură, din simplul motiv că acolo există deja deficit de personal, iar a da oamenii afară echivalează cu blocarea circulației trenurilor pe căile ferate din toată țara, cu sau fără o nouă grevă a angajaților, pentru că nu va mai avea cine să se ocupe de semafoarele care lasă trenurile să avanseze pe șine, dintr-un punct de control în altul.
Datoriile pe care le-au acumulat companiile CFR SA și CFR Infrastructură au la bază subfinanțarea din partea statului și o gestionare ineficientă a activității, după anul 2000. CFR Călători a scăpat de datorii anul trecut, chiar dacă ARF a refuzat, inițial, să plătească pentru 2025 compensațiile la valoarea calculată la finalul anului 2024, în baza cărora s-a alcătuit bugetul companiei, inclusiv cu plăți pentru achiziții și reparații de material rulant, proiecte europene și PNRR.
În iulie 2025, CFR Călători nu era nici pe lista datornicilor la Fisc, pentru că toate datoriile acumulate de companie până în 2021 fuseseră achitate și s-a continuat plata „la zi” a datoriilor către stat.
Șeful ARF s-a străduit să bage CFR în faliment
Fostul președinte al ARF, Mihai Barbu, cel care a luat decizia de a acorda compensații de 33 de lei per kilometru pentru CFR Călători, în loc de 47 de lei per kilometru - cum se convenise, verbal, din decembrie 2024 -, a creat o gaură în bugetul companiei de un milion de euro pe lună, ducând operatorul național în pragul falimentului. Barbu a fost demis de premierul Ilie Bolojan, în urma unui scandal cu implicații penale grave, fiind cercetat pentru trafic de influență.
Directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, a explicat de ce ARF a încălcat legea, sub conducerea fostului președinte Mihai Barbu, privind acordarea compensației pentru serviciul prestat de către CFR Călători, astfel încât compania a ajuns să înregistreze datorii către furnizori, deși în 2024 a înregistrat profit, pentru prima oară după două decenii.
Înainte de 2024, pierderile pe care le avea CFR Călători proveneau tot din subfinanțarea companiei, prin decizii anterioare ale fostelor guverne. Tot în 2024 s-au făcut și primele investiții în achiziții și reparații de locomotive și material rulant, după ce ARF nu a fost în stare să cumpere garniturile de tren pe care le-a promis de la înființare.
Statul, sabotat de președintele ARF
Fostul președinte al ARF, Mihai Barbu, numit în funcție în mai 2025, a refuzat să plătească din banii veniți de la Guvern suma calculată la finalul anului trecut pentru compensațiile CFR Călători, iar compania a rămas astfel cu datorii cumulate în cuantum de circa 50 de milioane de lei pe lună, din ianuarie până în noiembrie, fiind aproape de blocaj.
Traian Preoteasa a explicat de ce suma pentru compensații trebuia să fie calculată în funcție de mai mulți factori prevăzuți de lege, inclusiv rata inflației, ceea ce Mihai Barbu nu a respectat. Datoriile au dus la blocaj. Gaura de un milion de euro pe lună din bugetul CFR Călători a însemnat întârzierea plăților către furnizori, operatorul a fost la un pas de eliminarea a zeci de trenuri, imaginea companiei a fost grav afectată de scandalurile privind intrarea în incapacitate de plată, iar mulți angajați au fost la un pas de a-și pierde locurile de muncă. Toate acestea, din cauza refuzului fostului președinte ARF de a aplica legea privind acordarea compensațiilor. Dar situația a revenit la normal după ce premierul Ilie Bolojan a avut o discuție cu Traian Preoteasa, după demiterea lui Barbu de la ARF, iar Guvernul a dat banii pentru CFR Călători. Astfel, operatorul feroviar al statului nu se poate afla acum pe lista companiilor pe care le-ar putea restructura Guvernul, ca fiind una nerentabilă.
Citește pe Antena3.ro
