Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană anunțase că UE a atins acest obiectiv de 20%, raportând că a cheltuit 216 miliarde de euro, dar auditorii Curții au constatat că nu întotdeauna cheltuielile raportate au fost relevante, iar suma raportată ca fiind cheltuită în acest scop fusese supraevaluată cu cel puțin 72 de miliarde de euro. În condițiile în care cheltuielile pentru susținerea acțiunilor climatice au fost majorate la 30% din bugetul UE în intervalul 2021-2027, Curtea de Conturi Europeană și-a exprimat temerea că ar putea continua raportarea eronată a cheltuielilor.
„Abordarea schimbărilor climatice este o prioritate-cheie pentru UE, care și-a stabilit obiective ambițioase în materie de energie și climă”, a declarat Joëlle Elvinger, membră a Curții de Conturi Europene, cea care a condus acest audit. „Curtea a constatat că, în perioada 2014-2020, nu toate cheltuielile legate de climă din bugetul UE care au fost raportate erau într-adevăr relevante pentru acțiunile climatice. Drept urmare, Curtea formulează mai multe recomandări în vederea unei corelări mai adecvate a cheltuielilor UE cu obiectivele acesteia în materie de energie și climă. De exemplu, Curtea a recomandat Comisiei să justifice relevanța pentru climă a finanțării pentru agricultură”. Principalele domenii ale programelor de cheltuieli publice ale UE raportate ca fiind relevante pentru climă sunt agricultura, infrastructura și coeziunea. Comisia atribuie coeficienți diferitelor componente ale programelor, în funcție de contribuția preconizată a acestora la acțiunile climatice. Potrivit auditorilor, raportarea cu privire la cheltuielile legate de climă este afectată de deficiențe, care o fac să fie, în ansamblu, nefiabilă. Coeficienții nu sunt întotdeauna realiști: în unele cazuri, cheltuielile se consideră a fi relevante pentru climă chiar dacă proiectele și schemele pe care le finanțează au un impact minor sau niciun impact asupra ei (de exemplu, infrastructura în zonele rurale). În alte cazuri, efectele negative potențiale nu sunt contabilizate (de exemplu, impactul negativ al emisiilor de dioxid de carbon).
Agricultura continuă să polueze la fel ca în 2010
Cheltuielile legate de climă sunt supraestimate în cea mai mare măsură în cadrul finanțării pentru agricultură, cu aproximativ 60 de miliarde de euro, potrivit auditorilor. Comisia a raportat că 26% din finanțarea din domeniul agricol acordată de UE în domeniul climei era relevant pentru climă. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră generate de sectorul agricol în UE nu au scăzut din 2010. În mod similar, auditorii consideră că Comisia a supraestimat contribuția la obiectivele climatice a finanțării alocate principalelor subsectoare ale infrastructurii și a finanțării pentru coeziune, cum ar fi transportul feroviar, energia electrică și biomasa. În urma aplicării unor coeficienți mai rezonabili, auditorii au calculat valoarea probabilă a contribuției cheltuielilor relevante pentru climă din cadrul bugetului UE la circa 13% (aproximativ 144 de miliarde de euro), ceea ce diferă față de proporția raportată de 20%. Totodată, auditorii avertizează că există riscul ca sumele planificate sau angajate să nu fie cheltuite, ceea ce ar putea crește și mai mult, în mod artificial, cheltuielile raportate în domeniul climei.
“Bugetul UE 2021-2027 face eforturi pentru o concentrare sporită a cheltuielilor pe acțiunile climatice. Cu toate acestea, nu este clar în ce măsură se pot atinge, prin aceste cheltuieli, obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea utilizării energiei regenerabile și promovarea eficienței energetice”.
Raportul Curții de Conturi Europene
Citește pe Antena3.ro
Cheltuielile fără impact ar putea continua
Auditorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la fiabilitatea raportării privind clima și pentru perioada 2021-2027. În pofida îmbunătățirilor propuse în ceea ce privește metodele de raportare, majoritatea problemelor identificate pentru perioada 2014-2020 persistă. Instrumentul de finanțare NextGenerationEU (NGEU), introdus în 2020, încorporează principiul-cheie de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, conform căruia activitățile economice nu ar trebui să prezinte o amenințare pentru obiectivele de mediu sau climatice. Auditorii au constatat însă că NGEU aduce cu sine noi provocări, din cauza legăturilor neclare dintre plăți și obiectivele climatice.
În 2021, UE a adoptat Legea europeană privind clima, instituind ținta de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, iar ca obiectiv intermediar, prin adoptarea programului „Fit for 55”, ținta de reducere cu 55% a emisiilor nete până în 2030 comparativ cu 1990.
