CONTESTAŢIE RESPINSĂ/“Directiva Big Brother” este legală

Contestaţia Irlandei cu privire la aşa-numita "directivă Big Brother" privind stocarea datelor personale a fost respinsă de Curtea Europeană de Justiţie. În aceste condiţii, prevederile legii 288/2008, intrată în vigoare în ia-nuarie în România, rămân în picioare.

Statele Uniunii Europene (UE) nu mai au, de acum, nici o ocazie de a contesta aşa-numita "directivă Big Brother" privind păstrarea datelor personale sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice, transpusă în legislaţia română prin Legea 298/2008.

Obiecţia depusă de Irlanda a fost res-pinsă ieri de Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg. Curtea a decis că directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 a fost adoptată pe o bază legală potrivită. De altfel, întreaga contestaţie a Irlandei ataca temeiul legal al directivei, nu preve-derile acesteia. Mai precis, în plângere se arăta că alegerea articolului 95 al Tratatului European ca bază legală a directivei 2006/24 este greşită, întrucât acesta se referă la adoptarea legislaţiilor naţionale în concordanţă cu piaţa internă a UE. Pentru că se referă la stocarea datelor de telefonie mobilă şi e-mail din raţiuni ce ţin de combaterea terorismului şi crimei organizate, legea europeană ar fi trebuit fundamentată pe alte articole ale Tratatului, care se referă la proceduri pe-nale în statele membre, argumenta Irlanda.

Curtea nu i-a dat câştig de cauză, susţinând că măsurile îi privesc pe operatorii de telefonie şi internet, chiar dacă datele reţinute pot fi utilizate doar în scopuri judiciare. "Măsurile prevăzute în directivă nu implică, prin ele însele, intervenţia poliţiei ori ale autorităţilor care gestionează respectarea legii. Aceste aspecte, ce cad în domeniul de activitate al poliţiei sau al cooperării judiciare în domeniul combaterii criminalităţii, au fost excluse din prevederile directivei. Curtea concluzionează, astfel, că directiva este legată predominant de funcţionarea pieţei interne", se arată în decizie.

NEMULŢUMIRI
Anchetatorii români au criticat legea românească în care s-au transpus prevederile directivei. Ei au spus că listele convorbirilor telefonice pot fi cerute de la companiile de telefonie mobilă doar în ca-zuri de infracţiuni grave şi doar dacă este începută urmărirea penală, iar termenul de şase luni pentru stocarea date-lor este insuficient în cazul unor investigaţii complexe. Ministerul Public a formulat o serie de observaţii pe care le-a înaintat Ministerului Justiţiei pentru a propune modificarea legii, arătând că ea îngrădeşte accesul anchetatorilor la date. Listarea comunicărilor purtate de pe un post telefonic poate fi extrem de relevantă în cazurile de dispariţie a unor mi-nori sau în cele de omor, spun experţii ministerului.

Atenţie la inviolabilitatea corespondenţei!

Legea nr. 298/2008 lasă deschisă posibilitatea comiterii de abuzuri la adresa dreptului la intimitate al cetăţenilor, este de părere europarlamentarul român Corina Creţu. "Pentru respectarea drepturilor prevăzute de articolele 26 şi 28 din Constituţie, privind viaţa intimă, familială şi privată şi inviolabilitatea corespondenţei, consider că trebuie revăzut conţinutul legii, pentru a exista garanţia că nu se va recurge la înregistrări abuzive. Temerile cetăţenilor sunt reale şi fireşti, cu atât mai mult cu cât încă e vie amintirea perioadei comuniste. În plus, asistăm periodic la reproducerea în presă a înregistrărilor unor discuţii parti-culare ale persoanelor publice, un fapt inadmi-sibil pentru un stat de drept", se arată într-un comunicat remis de europarlamentarul PSD.