x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum se pregătesc giganții tech să preia rolul băncilor în întreaga lume

0
Autor: Florian Saiu 19 Iul 2021 - 07:15
Cum se pregătesc giganții tech să preia rolul băncilor în întreaga lume
Vezi galeria foto


În 3.000 de ani, oamenii au modificat necontenit modalitățile de a controla schimburile comerciale. De la șiraguri de scoici la metale prețioase și de la hârtii de valoare la monede virtuale, istoria banilor s-a scris pe repede înainte. 

 

Așa am ajuns astăzi, în Olanda, de pildă, la performanța de a crea haine care, odată îmbrăcate - în special de oamenii de pe ultima treaptă a societății - pot încasa donațiile trecătorilor sensibili prin simpla apropiere a cardului de o mânecă a unui astfel de accesoriu vestimentar. Pare limpede, epoca banilor lichizi, metodă de plată apărută cu 600 de ani înainte de nașterea lui Hristos, se apropie de sfârșit. 2007 a însemnat, în schimb, anul zero al unei noi lumi, una dimensionată de două coordonate: sistemul bancar a început să se clatine și Apple a adus în viețile noastre primul model de iPhone. „Împrumuturile subprime au alcătuit explozivul de la temelia băncilor, care au controlat fluxul și refluxul banilor secole la rând. Aceste instituții influente sunt acum pe cale să se prăbușească”, apreciază Jacques Peretti, jurnalist de investigații la BBC și autorul unui volum care a alertat universul afacerilor: „Înțelegerile care ne-au schimbat lumea” (Editura Litera, 2019). De altfel, într-un secol, băncile au traversat mai multe cicluri de expansiune și recesiune: prăbușirea Wall Street-ului, Legea Glass-Steagall și reglementarea, politica economică a lui Reagan și dereglementarea, criza din 1990, cea mai lungă perioadă de creștere a bursei din istorie și lanțul subțire al împrumuturilor subprime.

 

Alți jucători pe piață

 

Băncile se află, așadar, într-o prelungită perioadă de vulnerabilitate. În acest context, alți jucători au fost gata să intre pe piață: giganții tech. Aceste corporații se autointitulează companii de tehnologie, dar tehnologia reprezintă doar o punte de trecere către statutul pe care l-au deținut sute de ani chiar băncile. Iar ezitările tot mai accentuate ale vechilor organizații le-au oferit șansa de a face primul pas - specula Peretti în cadrul unei anchete BBC. Cum anume? Iată continuarea scenariului: „Apariția iPhone-ului a scăzut vânzările de laptopuri și a crescut vânzările de telefoane - prima etapă în procesul preluării banilor de la vechile instituții și transferului puterii către companiile de tehnologie. Pentru că mai întâi trebuie obținut controlul asupra achizițiilor, apoi asupra administrării banilor și a serviciilor financiare. Abia după îndeplinirea acestor obiective, giganții tech s-ar putea considera un prototip bancar evoluat. Cum una dintre cele mai importante faze ale acestui transfer de putere o reprezintă în prezent cumpărăturile online, noii stăpâni ai banilor au dezvoltat o armă nouă și extrem de eficace: aplicațiile. 

 

„Apple Pay” - înțelegerea dintre Apple și Chase din 2014

 

„La început - specula Jacques Peretti în cadrul anchetei sale -, Steve Jobs nu a înțeles. A fost nevoie de intervenția unui expert în investiții cu grad ridicat de risc, pe nume John Dooer, și de activitățile unui grup de hackeri care au lansat un «jailbreak» ce permitea instalarea aplicațiilor pe telefon. Așa a fost stârnit interesul lui Jobs pentru aplicațiile terțe, așa a înțeles el contribuția reală a acestor aplicații la dezvoltarea potențialului iPhone-ului”. Și? „Steve Jobs căpătase o încredere de neclintit în aplicațiile web, iar la mai puțin de un an, chiar la un eveniment special organizat pentru prezentarea evoluției iPhone-ului, el a anunțat o schimbare bruscă de direcție. Dezvoltatorii de tehnologii puteau să creeze aplicații pentru iPhone, pe care să le vândă prin ceea ce se numea App Store”, a explicat Peretti. Compania Apple a fost prima care și-a înfipt steagul pe teritoriul a ceea ce reprezenta o nouă lume: spațiul din mijlocul unei tranzacții, unde se petrecea acum toată acțiunea. Dacă reușești să pătrunzi în acest spațiu, pășești pe o întindere infinită de informații - datele referitoare la o anumită achiziție sunt conectate printr-o rețea digitală detaliată cu milioane de alte cumpărături făcute de tine, de familia ta și de orice altă persoană pe care o cunoști sau cu care n-ai interacționat decât pe platformele de socializare. Lupta se dădea  - sublinia Peretti - pentru controlarea acestui spațiu și, pentru a se înțelege cât de dură a fost această încleștare, vom dezvălui mai departe informații din culisele unei afaceri colosale: „Apple Pay” - înțelegerea dintre Apple și Chase din 2014.

 

Marea manevră 

 

„Cu un an înainte, în vară, Apple a invitat pe fiecare dintre cele mai mari cinci bănci - vechii gardieni ai banilor - să se implice în proiect, fără să dezvăluie și numele celorlalte bănci deja contactate. JPMorgan, cel mai important emitent de carduri din SUA, a înființat atunci o celulă de criză într-o sală de conferințe fără ferestre, din San Francisco. Doar o sută din cei trei sute de angajați ai băncii JPMorgan care lucrau la acest proiect au știut că exista un parteneriat cu Apple”, schițează Peretti tabloul acestei uriașe manevre financiare. În toamnă, pe 9 septembrie, directorul financiar al băncii JP Morgan Chase, Marianne Lake, a mers la sediul din New York și a așteptat un semnal. La 4.000 de kilometri depărtare, într-un birou din California, directorul general al companiei Apple, Tim Cook, a dat din cap aprobator către asistentul său. Apple și JP Morgan Chase considerau că sincronizarea era esențială pentru a lua prin surprindere competitorii și piețele. La 11:35 dimineața, Tim Cook a dat vestea bombă: Apple lansa un sistem de plată pentru care nu trebuia să achiți nimic, dar la care urmau să se aboneze toate magazinele și toate companiile online din lume. Apăruse o nouă monedă, numită „Apple Pay“. La New York, una dintre asistentele Mariannei Lake a scos din geantă un măr verde și l-a pus pe masă - semnalul prin care Lake era anunțată că a sosit momentul să acționeze. Ea a dat din cap aprobator către adjuncta ei. „Așadar - a spus ea - suntem foarte entuziasmați“. Avea și motive: marele deal fusese făcut.

 

Bani, dar nu orice bani

 

O afacere care a zguduit din toate încheieturile instituțiile care deținuseră controlul asupra banilor timp de un secol. Vicepreședintele Mastercard, James Anderson, s-a plâns că afacerea Chase-Apple Pay nu a respectat rețelele de plăți. „Ceea ce a vrut să spună, de fapt, a fost că Apple Pay nu a respectat fluxul de câștiguri al marilor bănci și al companiilor emitente de cărți de credit”, a detaliat Peretti. Apple și Chase își parcaseră tancurile pe peluza celor mai vechi instituții financiare ale Americii. Mai mult decât atât, Apple urma să-și ofere serviciile gratuit. Spațiul din mijlocul unei tranzacții, unde se găseau înainte banii, nu mai era locul unde să-i afli și acum. „Apple câștiga un avantaj asupra concurenților săi lăsând acest spațiu gol în mod deliberat. De ce? Deoarece valoarea pe care o avea acest spațiu nu consta în banii încasați de pe urma lui, ci în noul tip de bani: informațiile despre tine. Aceasta e noua monedă”, a conchis Jacques Peretti. O monedă pe care Apple o controlează acum fără a fi stingherită de nimeni și de nimic. Nici măcar de concurența tot mai plăpândă a bătrânilor paznici ai vechilor bani: băncile.

 

Casetă

 

Cumpărăturile online creează dependență?

 

Cumpărăturile online - noua pârghie utilizată de giganții tech în procesul de manevrare a banilor -, fenomen popular începând cu anul 2000 (odată cu apariția jocurilor de noroc online), au deschis, potrivit specialistului în antropologie socială Benjamin Barber, un magazin de dulciuri care oferă oamenilor satisfacție imediată și creează dependență: „Au reinfantilizat consumatorul adult, l-au readus la condiția de copil. Dacă un puști, într-un magazin de jucării, solicită bătând din picior cel mai mare tren, deși mai are douăzeci aproape identice acasă, adultul care se află lângă el se opune, zice „Nu”. Dar cine să-i spună „Nu” adultului aflat în fața laptopului, la shopping online? Cine să-l apere de el însuși? Pentru că-i mult mai ușor să cumperi online, cu un simplu click, decât să te desparți de bani fizic, plătind cu hârtii. Practic, durerea neuronală pe care o simțim când ne despărțim de banii lichizi dispare și nimic nu ne mai poate opri să cheltuim nelimitat”. 

 

 

Un mare bazar digital

 

Astăzi toate platformele tehnologice constituie un loc de desfacere: Google e un loc de desfacere pentru informații, Uber pentru taxiuri, Airbnb pentru spații de închiriat, Deliveroo pentru mâncare etc. Primul dintre aceste mari bazaruri digitale a fost eBay. Un spațiu gol ce aștepta să fie umplut cu orice exista pe planeta noastră și putea fi vândut: pantofi, mobilier, bilete pentru concerte, aspiratoare, vacanțe, sex, aparate de fotografiat vechi, organe umane disponibile, un soț nedorit - orice! „eBay este expresia capitalismului în formă pură: un site gigantic de intermediere a comerțului liber pe Internet, unde cumpărătorul, nu vânzătorul, e cel care controlează piața, iar valoarea este stabilită exclusiv de cât e dispus cumpărătorul să plătească”, considera Jacques Peretti într-un studiu dedicat implicării giganților tech în comerțul digital.  

 

 

Știai că? 

 

Primele monede din metal au apărut în Asia Mică, în secolul al VII-lea înaintea erei noastre?

 

Chinezii au introdus pe piață banii din hârtie deoarece nu aveau suficiente resurse de cupru pentru a bate cantitatea de monedă necesară?

 

Elementele grafice ale celor şapte bancnote euro redau șapte stiluri arhitectonice caracteristice culturii europene: clasic, romanic, gotic, renascentist, baroc şi rococo, arhitectura în oţel şi sticlă a secolului al XIX-lea şi arhitectura modernă a secolului al XX-lea?

 

15 miliarde de bancnote au împânzit lumea în 2002, anul în care a fost introdusă în circulație moneda euro

 

2007 a fost anul zero al unei noi lumi, una dimensionată de două coordonate: sistemul bancar a început să se clatine și Apple a adus în viețile noastre primul model de iPhone

 

„Aceste corporații, acești giganți tech se autointitulează companii de tehnologie, dar tehnologia lor reprezintă doar o punte de trecere către statutul pe care l-au deținut sute de ani chiar băncile”, Jacques Peretti, jurnalist BBC

 

Cum una dintre cele mai importante faze ale transferului de putere o reprezintă în prezent cumpărăturile online, noii stăpâni ai banilor au dezvoltat o armă nouă și extrem de eficace: aplicațiile (pe smartphone)

 

Tim Cook a dat vestea bombă: Apple lansa un sistem de plată pentru care nu trebuia să achiți nimic, dar la care urmau să se aboneze toate magazinele și toate companiile online din lume. Apăruse o nouă monedă, numită Apple Pay”, Jacques Peretti, jurnalist BBC

Citeşte mai multe despre:   gigantii tehnici,   tehnici

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Dezastrul ecologic de la Smârdan - 150.000 de tone de deșeuri animaliere aruncate pe câmp

Dezastrul ecologic de la Smârdan - 150.000 de tone de deșeuri animaliere aruncate pe câmp
Dosarul lui Gelu Cazacioc, patronul incineratorului din comuna tulceană Smârdan, care, în loc să ardă leșurile oilor moarte scoase de pe nava Queen Hind, răsturnată din cauza supraîncărcării la sfârșitul...

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat
Țigări de contrabandă, păzite cu câini periculoși, au ajuns în mai multe comune din Argeș. Ofițerii de la Combaterea Criminalității Organizate au descoperit că, timp de un an de zile, zeci de mii de baxuri...

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural
Anul școlar a debutat cu stângul, din punct de vedere al transportului elevilor la școli și licee. După ce aproape i-a falimentat pe transportatori, anul trecut, Guvernul încă nu înțelege de ce unii dintre ei...

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății
În prima săptămână de școală din sistemul preuniversitar se revoltă deja cadrele didactice. Sindicatele din învățământ anunță că vor da statul în judecată pentru decizia de a le cere cadrelor didactice...

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului
Agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale. Există însă vești și mai îngrijorătoare pentru perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în s...

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului
Galerie Foto Mai multe instituții publice, unele extrem de vizibile în planul politic al perioadei pe care o traversăm, se întrec în achiziții care mai de care mai interesante. Vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii,...

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale
Deși, începând din luna martie a acestui an, spitalele din România nu mai sunt împărțite în COVID și non-COVID, conform Ordinului MS 434/2021, pacienții cu COVID-19 aflați în stare critică au început să...

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf
Galerie Foto Salvamontiștii argeșeni au fost certați de tatăl unei tinere că traseul montan pe care îl parcurgea fiica lui nu era iluminat. În jur de 10 apeluri a dat omul, atât la 112, cât și la Dispeceratul Național...

Angajații CJ Suceava, puși să învețe cum stă treaba cu planificarea strategică 

Achizițiile trăsnite au devenit un sport național când vorbim despre administrațiile locale. De la an la an, tot mai inventivi, edilii găsesc cele mai ingenioase contracte pentru a sifona banii publici, fie pentru...

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o
Pe toate vocile, comunicatorii PNL susțin că singura soluție pentru România este refacerea Coaliției de „dreapta”, alături de cei de la USR-PLUS. Iar una dintre aceste voci care militează pentru o împăcare p...

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată
Galerie Foto De la declanșarea crizei politice, atacurile venite dinspre USR-PLUS către foștii parteneri de guvernare de la PNL – aripa „Cîțu” s-au mutat și către Palatul Cotroceni, iar, în ultimele zile, aceste atacuri...

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP
Prim-vicepreședintele Biroului Permanent al Partidului Național Liberal, care ocupă și funcția de secretar de stat în Ministerul Economiei, Daniela Nicolescu, a fost numită, la propunerea Ministerului Energiei,...
Serviciul de email marketing furnizat de