Guvernul ne face cadou de Moș Nicolae o datorie de încă 6 miliarde €

Guvernul PSD - PNL, două partide care cel mai probabil se vor regăsi și în viitorul Executiv, recunosc că guvernarea lor lasă anul acesta în urmă un deficit bugetar record. Potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate în ultima ședință de Guvern, deficitul ar urma să ajungă la finele anului la 8,6% din PIB, după ce la rectificarea bugetară din luna septembrie acesta fusese majorat la 6,9% de la ținta de 5% stabilită prin legea bugetului de stat pe anul 2024. Deși promitea că digitalizarea va subția cheltuielile statului, inclusiv cu personalul bugetar, acum Guvernul ne spune că nu știe ce a însemnat pentru buget digitalizarea, adică dacă cheltuielile sale au scăzut. Datele Ministerului Finanțelor arată că personalul bugetar a continuat să crească, în loc să scadă, ceea ce a însemnat creșterea cheltuielilor bugetare.

Potrivit ordonanței de urgență adoptate de Executiv în ultima sa ședință, a fost majorat plafonul datoriei publice la 54,5% din PIB. De asemenea, proiectul mai prevede majorarea plafonului cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB (plafonul de la rectificare) la 9,4% din PIB. Majorarea cheltuielilor bugetare era necesară după ce numărul bugetarilor a reușit să depășească 1,3 milioane de persoane pe fondul promisiunilor Guvernului PSD-PNL că sectorul va fi restructurat, la aceasta contribuind și digitalizarea serviciilor oferite de stat. Efectul promisiunilor făcute în ultimul an de coaliția de guvernare este unul contrar, iar numărul angajaților bugetari, în loc să scadă, a crescut.

Conform OUG adoptate de Guvern, deficitul bugetului general consolidat ar urma să se ridice la 151,79 miliarde de lei în 2024.

România va plăti în acest an dobânzi de peste 37 miliarde de lei, echivalentul a 7,5 miliarde de euro.

Cum a explodat deficitul din 2024

Conform Legii bugetului de stat, Guvernul estima un deficit de 5% din PIB, ceea ce însemna 86,6 miliarde de lei. La rectificarea bugetară din septembrie acesta a fost crescut la 6,9% din PIB, adică 122,6 miliarde de lei. Ulterior, Ministerul Finanțelor a  anunțat că deficitul va fi de 8% din PIB, în condițiile în care necesarul de finanțare (împrumuturile pentru rostogolirea datoriei publice și pentru finanțarea deficitului) a fost majorat de la 217 miliarde de lei la 235 miliarde de lei în noiembrie. Această majorare venea după ce în luna septembrie plafonul fusese majorat odată de la suma de 181 miliarde de lei. Anul trecut România a împrumutat 203 miliarde de lei, după ce și această țintă a fost majorată de câteva ori pe parcursul anului. Pentru 2025 se estimează că deficitul de finanțare va fi de 159,3 miliarde de lei. Pentru luna decembrie Executivul a programat împrumuturi în sumă de 5,6 miliarde de lei, cu 895 milioane de lei mai puțin faţă de cea care a fost programată în noiembrie, de 6,49 miliarde de lei.

Digitalizarea vine la pachet cu creșterea angajaților la stat

Numărul de angajați din sectorul public a depășit în luna octombrie 1,3 milioane de angajați, pe fondul extinderii digitalizării serviciilor oferite de instituțiile statului. Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, 833.454 de persoane activau în administrația publică centrală, iar 466.843 persoane lucrau în administrația locală. Majoritatea acestor persoane lucrau în instituții finanțate integral sau parțial sau erau subvenționate de la bugetul de stat. În perioada Guvernului Ciolacu sectorul bugetar a înregistrat un plus de 16.588 de angajați bugetari în 17 luni, în timp ce Guvernul Ciucă a înregistrat un plus de 24.899 posturi în 18 luni. Deși personalul bugetar a continuat să crească, continuă să se înregistreze deficit de angajați în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și Ministerul Sănătății. 

Micile afaceri, demolate de Guvern

Un număr de 59.056 de firme au fost radiate la nivel naţional, în primele nouă luni din 2024, cu 23,41% mai multe raportat la perioada similară din 2023, arată statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe sunt firme mici care activau în domeniul comerțului cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, agricultură, silvicultură, pescuit etc. De asemenea, numărul firmelor și  persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă în primele zece luni din acest an a fost de 5.896, în creştere cu 9,63% faţă de perioada similară din 2023, când au fost înregistrate 5.378 de insolvenţe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Citește pe Antena3.ro

Spencer Pratt a filmat momentul în care incendiul din Los Angeles i-a mistuit casa: „Coșmarul a devenit realitate”

La anul trebuie acoperită o gaură de 32 miliarde de euro

Pentru anul viitor Guvernul Ciolacu estimează că va avea nevoie pentru acoperirea deficitului de finanțare de 31,86 de miliarde de euro. Conform prognozei, nivelul fondurilor publice necesar pentru a finanța diferitele categorii de cheltuieli publice este de aproximativ 784,7 miliarde de lei, respectiv 156,94 de miliarde de euro. Pentru a finanța acest necesar de fonduri s-a estimat pe baza creșterii nominale a PIB-ului în anul 2025 față de anul 2024 nivelul de venituri bugetare pentru anul 2025, care este în valoare de 625,1 miliarde de lei, respectiv 125,2 miliarde de euro, rezultând un deficit de finanțare în valoare de 159,3 miliarde de lei, respectiv 31,86 de miliarde de euro. Cu acest nivel de venituri bugetare, ținta de deficit bugetar pentru anul 2025 de 7% din PIB nu ar putea fi respectată întrucât nivelul de deficit bugetar estimat pentru anul 2025 ar fi de peste 8,2% din PIB. Pentru acoperirea acestui deficit de finanțare s-au luat în considerare fondurile ce pot fi atrase pentru finanțarea deficitului bugetar în valoare de 133,3 miliarde de lei, respectiv 26,6 miliarde de euro, diferența fiind acoperită din veniturile suplimentare aduse de reforma fiscală și de administrare a impozitelor și taxelor în valoare de 26,2 miliarde de lei, respectiv 5,24 miliarde de euro (1,37% din PIB). Astfel, nivelul impactului bugetar al reformei fiscale în raport cu obiectivele urmărite va fi de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii. În plus, din anul 2026 se adaugă impactul bugetar pozitiv de 0,5% din PIB ca rezultat al îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, susține Executivul condus de Marcel Ciolacu.  

36% este deficitul de încasare la TVA. Mai mult de o treime din TVA-ul care ar trebui să fie plătit în România nu ajunge niciodată la buget. Media Uniunii Europene este de circa 5%.

Cheltuielile de personal au crescut cu 24% într-un an

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 582,94 mld. lei au crescut în termeni nominali cu 21,0% în primele 10 luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 30,0% din PIB la 33,0% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 133,72 miliarde de lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Avertismentul Consiliului Fiscal

În timp ce la rectificarea bugetară din septembrie Guvernul prognoza un deficit bugetar de 6,9% din PIB, estimarea Consiliului Fiscal indica un deficit de 8%, dovedindu-se astăzi  realistă. „Dinamica veniturilor bugetare a fost mai mult decât contrabalansată de amploarea cheltuielilor bugetare. Ritmul de creștere a cheltuielilor bugetare a fost de +23,2%, în timp ce creșterea prevăzută în bugetul pe anul 2024, față de execuția anului precedent, a fost de doar 10%”, arăta Consiliul în analiza sa.

Ce măsuri trebuie luate dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, vin cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:

• dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut: Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil

• dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

1. Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;

2. programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

• dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

1. se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;

2. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;

• dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:

1. se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;

2. Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;

››› Vezi galeria foto ‹‹‹