Demisioneaza Tariceanu?

Jurnalul National analizeaza seria interventiilor premierului in spriji-nul prietenului sau Dinu Patriciu si minciunile pe care acesta le-a ser-vit opiniei publice. La aparitia biletului trimis presedin-telui, va demisiona Tariceanu daca se va dovedi ca si de aceasta data a mintit?

A mintit in privinta intalnirilor pe care le-a avut la Palatul Victoria cu Patriciu si Macovei. A mintit cand a sunat la Parchet pentru prietenul Dinu. A mintit cand a cumparat la mica intelegere actiuni Rompetrol. Acum sustine ca biletul pe care i l-ar fi trimis presedintelui nu exista. Daca el va aparea astazi, va demisiona premierul Tariceanu de la sefia Executivului?

De fiecare data cand premierul Calin Popescu Tariceanu a pus influenta datorata functiei in stat in slujba prietenului Dinu Patriciu, a servit presei informatii care s-au dovedit a fi neadevarate. Si cand a fost vorba despre afacerile dintre ei doi, a procedat la fel.

AFACEREA "TELEFONUL". In noiembrie 2005, la cateva zile dupa demisia de la Cotroceni, Elena Udrea face prima dezvaluire importanta despre interventiile lui Tariceanu in sprijinul lui Dinu Patriciu. Invitata la emisiunea lui Ion Cristoiu de la Antena 3, Udrea se intreaba retoric: "L-a intrebat cineva pe Tariceanu daca a sunat la Parchet in ziua arestarii lui Patriciu (n.r. - 27 mai 2005) pentru a interveni in favoarea prietenului sau?".

Premierul raspunde mai intai prin vocea purtatorului de cuvant, apoi si personal, ca a sunat la procurorul general, Ilie Botos, doar pentru a se "informa despre situatia juridica a acestuia", avand in vedere ca este unul dintre cei mai mari contributori la PIB-ul romanesc. Intr-o emisiune televizata, Tariceanu sustine ca a discutat cu procurorul Botos si-n alte ocazii si chiar ca a fost sunat de Botos si "informat si despre alte situatii critice legate de retinerea unor persoane". Botos dezminte: "Nu discutam despre cauze cu nimeni", continuand explicit ca nu a discutat cu Tariceanu despre alte cazuri. Procurorul general de atunci subliniaza ferm ca "nu i se pare normal sa fie sunat de seful Guvernului, pentru ca nu are nici o obligatie, singurele care pot cere astfel de detalii fiind instantele de judecata". In plus, "legislatia in vigoare limiteaza accesul procurorului ierarhic superior la verificarea activitatii pe dosare a subalternilor", arata el.

RAPORTUL CSM. Cu toate acestea, premierul sustine si in ziua de azi ca nu a facut "o interventie in actul de justitie", invocand, intr-o precizare trimisa ieri Jurnalului National, prin biroul de presa al Guvernului, raportul CSM in cazul telefonului cu pricina, care ar arata exact acest lucru. O interpretare extrem de personala a raportului cu pricina, care nu il disculpa pe premier sub nici o forma! Raportul arata, intr-adevar, ca telefonul dat lui Botos nu a lezat independenta procurorului, dar asta pentru ca "procurorul general nu a intervenit in derularea urmaririi penale". Cat despre gestul premierului, Consiliul spune clar: "Prin modul in care anumite personalitati politice incearca sa se informeze cu privire la anumite dosare, se pot crea uneori presiuni nejustificate asupra celor care infaptuiesc justitie. Pentru rezolvarea unor asemenea situatii, un rol important revine in egala masura magistratilor, dar si celorlalti reprezentanti ai puterilor statului, care trebuie sa se conformeze dispozitiilor constitutionale si legilor privind reforma justitiei", se arata in raportul CSM, care insira si prevederile legale conform carora Tariceanu putea cere relatii in legatura cu cauze in care era afectata siguranta nationala sau privind starea infractionalitatii, masurile luate privind combaterea fenomenului infractional, inclusiv coruptia si criminalitatea economico-financiara, fiindu-i interzisa insa interventia in solutionarea vreunei cauze sau imixtiunea in derularea urmarii penale.

"ABUZUL". De altfel, Tari-ceanu intervenea public mult mai explicit, calificand retinerea lui Patriciu drept un "eveniment surprinzator si nedorit" si exprimandu-si speranta ca e doar un "episod trecator". O luna mai tarziu, intr-un discurs tinut in fata Parlamentului, primul-ministru nu a avut nicio retinere sa caracterizeze retinerea lui Dinu Patriciu drept un "abuz".

INTALNIRILE SECRETE. In ianuarie 2006, Jurnalul National dezvaluie un alt demers al premierului in sprijinul prietenului Patriciu, la fel de compromitator: Tariceanu a convocat-o pe Monica Macovei la Guvern, la o intalnire in trei, cu Dinu Patriciu, pentru a discuta dosarul acestuia. Tariceanu neaga o astfel de discutie, aratand ca s-ar fi intalnit cu Patriciu, la solicitarea presedintelui Rompetrol, intrucat acesta ameninta sa dea in judecata statul roman, pentru ca drepturile sale si ale companiei sale au fost incalcate de autoritatile romane. Calin Popescu Tariceanu este contrazis de ceilalti participanti la discutie, inclusiv de prietenul sau, care in cursul diminetii recunoscuse ca intalnirea a avut loc la solicitarea premierului. Monica Macovei este insa mult mai ferma: ea confirma ca intalnirea a avut loc la 5 iunie, asadar, cand Patriciu era inculpat in dosar, trecuse deja prin episodul retinerii din 27 mai, dar si ca a fost convocata de premier, cum spusese si Patriciu. Despre tema discutiei invocate de Tariceanu, amenintarea cu dat in judecata statul roman, ministrul Justitiei raspunde: "Nu imi aduc aminte daca in aceasta intalnire s-a ridicat aceasta problema". In schimb, ea recunoaste ca s-a discutat cauza pe rol: Patriciu s-a plans ca "i s-au incalcat drepturile procedurale", precizand ca "in dosar sunt chestiuni economice complexe".

LA JUDECATA. Jurnalul National a publicat anul trecut informatii potrivit carora au existat nu una, ci cinci astfel de intalniri pentru discutarea dosarului Rompetrol, toate petrecute in preajma audierilor lui Patriciu de catre procurori. Sursele care au stat la baza acestor informatii sunt aceleasi care au furnizat Jurnalului National si datele despre intalnirea din 5 iunie, confirmata de Macovei si, pana la urma, si de Tariceanu. Pentru a proba datele publicate, Jurnalul a cerut Guvernului acces la registrul de intrari-iesiri de la Palatul Victoria, in baza Legii accesului la informatii publice. Guvernul a refuzat, iar Jurnalul National s-a adresat instantei. Amintim angajatilor domnului Tariceanu, care ne-au trimis ieri o nota in care neaga din nou existenta acestor intalniri, ca procesul este pe rol si, de asemenea, ca pot oricand sa isi probeze spusele cu accesul la registrul cerut.

AFACEREA "BURSA". La fel a mintit Tariceanu si cand Jurnalul National a dezvaluit cum a cumparat premierul "pe sub mana" actiuni Rompetrol Rafinare, in aprilie 2004, tranzactia suspecta din acele zile fiind obiectul dosarului pentru care Dinu Patriciu, alaturi de alte 11 persoane, este trimis in judecata pentru initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, manipularea pietei de capital si dezvaluire de informatii privilegiate. Prins ca a cumparat si el zece milioane de actiuni RRC chiar in acele zile, Tariceanu minte din nou, sustinand ca a avut pontul din Ziarul Financiar. Minciuna este probata chiar de modul in care a intrat in posesia actiunilor, conform raportului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, publicat in exclusivitate de Jurnalul National: premierul nu a cumparat actiuni tranzactionale la Bursa in mod obisnuit, ci unele pastrate de Patriciu la dispozitia societatii. De asemenea, el nu cumpara pe piata obisnuita, Regular, ci pe cea de Deal (in traducere, "afacere", "intelegere", "targ"). Conform procedurii nr 4.6 a Bursei, piata Deal este destinata "incheierii tranzactiilor cu pachete mari care au fost negociate in prealabil de agentii de bursa". Ca atare, Tariceanu negociase pachetul (de altfel mic pentru piata Deal) cu Patriciu, nu citise prin ziare. O alta minciuna: premierul sustine ca a cumparat mai scump decat pe Bursa. Potrivit raportului CNVM, a cumparat mai ieftin: 500 lei/ actiune in loc de 520. In curand, pretul ajungea la 690. Actiunile vandute ulterior i-au adus, potrivit specialistilor de pe Bursa, circa patru miliarde de lei.

GESTUL DE ONOARE. De data aceasta, in chestiunea biletului trimis lui Basescu pentru a interveni la Parchet in favoarea lui Patriciu, premierul a adoptat varianta negarii totale. Traian Basescu a confirmat existenta lui si a cerut Cotroceniului sa-l caute. Cand biletul va fi facut public, va recurge premierul la gestul de onoare al demisiei?

STOLOJAN CONFIRMA SI EL

Fostul consilier prezidential Theodor Stolojan (foto) confirma si el existenta biletului, aratand ca nu l-a vazut, dar ca Udrea nu ar fi iesit cu o asemenea informatie daca ar fi fost nefondata. "E clar ca e o porcarie. Nu l-am vazut, dar sunt sigur ca acest bilet a existat", a declarat ieri Stolojan, aratand ca premierul ar fi trebuit sa-si dea demisia inca de cand "l-a chemat pe ministrul Justitiei in cabinetul sau si l-a pus fata-n fata cu o persoana cercetata penal (Dinu Patriciu - n.r.)". "Atunci ar fi trebuit sa-si dea demisia. (...) Daca aveam un sistem bine consolidat, Tariceanu trebuia sa-si dea demisia", a repetat el.