Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituțională a declarat, anul acesta, neconstituțional acest articol din Codul penal, deoarece este incomplet, creând o discriminare între copiii care nu primesc pensia alimentară stabilită în urma unui proces de divorț în instanță și cei aflați în aceeași situație, dar ai căror părinți au ales să divorțeze în fața unui notar.
Încă din primăvara acestui an, trei deputați de la PNL – Florin Claudiu Roman, Gabriel Andronache și Ioan Cupșa, au inițiat și depus la Parlamentul României un proiect de lege care vizează modificarea articolului 378, alineat 1, litera „c” din Codul penal, arătând că o decizie a Curții Constituționale, care nu a fost încă motivată, arată că, în actuala reglementare, Codul penal pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă numai „neplata cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească”.
Proiectul de lege inițiat de către cei trei liberali prevede modificarea reglementării în cauză, în sensul că incriminarea trebuie să vizeze și neplata cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere stabilită atât pe cale judecătorească, cât și pe cale notarială.
CCR a admis, în 22 aprilie 2023, cu unanimitate de voturi, o excepție de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională soluția reglementată, aflată în vigoare, a articolului respectiv din Codul penal, constatând necorelarea legislativă. Problema semnalată de către magistrați este aceea a egalității de protecție a minorilor și a tinerilor în fața legii, norma în vigoare încălcând Constituția.
Codul civil nu face diferența dintre cine a pronunțat divorțul: judecătorul sau notarul
De altfel, Codul civil prevede, în cuprinsul articolului 375, că, dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, ofițerii de stare civilă sau notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe a soților pot constata desfacerea căsătoriei, prin acordul soților, eliberându-le un certificat de divorț.
Totodată, se mai prevede că divorțul prin acordul soților poate fi constatat de notarul public și în cazul în care există copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, dacă soții convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorț, la exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea locuinței copiilor după divorț, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii, precum și stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.
Codul civil prevede, de asemenea, că tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și de educație, întreținere și pregătire. Mai mult, părinții sunt obligați să îl întrețină și pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani. Iar, în caz de neînțelegere, întinderea obligației, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecărui părinte se stabilesc de către instanța judecătorească, pe baza unui raport de anchetă psihosocială.
Discriminare prevăzută de norma penală în vigoare
Potrivit parlamentarilor inițiatori, „este elementar că, indiferent dacă se stabilește pe cale judecătorească sau notarială, pensia de întreținere în favoarea copilului trebuie să aibă obligatoriu același regim juridic pentru toți copiii, indiferent de cum și unde divorțează părinții. Din punct de vedere civil, obligația de ordin patrimonial nu presupune diferențe, însă, din perspectiva normelor de drept penal, se observă o protecție suplimentară și discriminatorie a copiilor părinților care divorțează în instanță, în defavoarea copiilor părinților care divorțează la notar”.
În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege se arată că „deși obligația civilă subzistă în ambele cazuri, ea putând face obiectul executării silite în caz de neplată asupra bunurilor părintelui debitor, un astfel de părinte se află, în prezent, sub constrângerea normelor penale numai dacă a divorțat în instanță. Părintele debitor divorțat la notar poate fi urmărit silit mobiliar sau imobiliar, dar, în lipsa unor venituri sau a unor bunuri, acesta nu poate fi sancționat penal”.
Senatul a trecut legea, cu un singur vot împotrivă
Infracțiunea vizată de această lege se numește „abandonul de familie”, iar, în forma propusă spre dezbatere, săvârșirea ei se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, în cazul părăsirii, alungării sau lăsării fără ajutor a copilului, expunându-l la suferințe fizice sau morale, în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligației de întreținere prevăzută de lege, precum și în cazul neplății, cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească sau notarială.
Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil proiectul de lege. CSM apreciază, de asemenea, că modificarea Codului penal este necesară, pentru punerea în acord a legislației cu decizia CCR. Și Guvernul a transmis că susține adoptarea acestei legi. Motiv pentru care, în 18 septembrie, Plenul Senatului a adoptat legea cu 107 voturi pentru și doar unul singur împotrivă, acest vot aparținând senatoarei Diana Șoșoacă.
La data de 20 septembrie, legea a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional, iar Comisia Juridică are termen să depună raportul final până pe data de 11 octombrie 2023.
