Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Taximetriștii și asociațiile transportatorilor au cerut, în toți acești ani, anchete ANAF la firmele de transport alternativ și au acuzat Consiliul Concurenței că le favorizează, dar autoritățile au lăsat lucrurile așa cum erau, numai că acum aflăm că în acest timp s-au acumulat datorii care sunt cercetate de DNA. Cercetarea procurorilor anticorupție a început de la o plângere depusă chiar de ANAF, iar pe surse am intrat în posesia unui ordin pe care instituția îl va da săptămâna viitoare, pentru a lua banii încasați ilegal în ultimii ani de toate firmele de transport alternativ.
Șase persoane sunt cercetate de DNA pentru înfiinţarea a zece societăţi comerciale de transport alternativ prin care au încasat venituri nedeclarate pentru care nu au plătit taxe și impozite către statul român. De asemenea, firmele au angajat fără documente legale peste 1.000 de şoferi. Trei dintre administratorii firmelor au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte opt persoane. Marţi, DNA a făcut percheziţii în acest dosar în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Teleorman.
DNA a calculat un prejudiciu de 49 de milioane de lei. Este prima acțiune de acest fel, deși taximetriștii și transportatorii autorizați au tras foarte multe semnale de alarmă, începând din anul 2014, cu privire la evaziunea fiscală pe care o fac firmele cu acest obiect de activitate.
Cea mai vocală a fost Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) care a cerut, permanent, condiții egale de funcționare a transportului alternativ și a taximetriei, arătând că este vorba despre aceeași activitate de transport de persoane – așa cum au făcut-o mai multe tribunale ale unor țări și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Acțiunea DNA din aceste zile a pornit de la explicațiile pe care COTAR le-a oferit autorităților, cu patru luni în urmă. ANAF a făcut plângere la DNA, iar marți au fost făcuți doar primii pași din ancheta care se va extinde către toate firmele de transport alternativ.
„Salutăm inițiativa ANAF care a făcut plângere la DNA pentru firmele de transport alternativ care încalcă legea, prin neplata taxelor și a impozitelor către stat, conform legii. Așteptăm ca toate companiile de transport alternativ să fie controlate. Sunt entități care primesc 25% din totalul încasărilor acestor firme, fără să plătească taxe și impozite în România – nici impozit de profit, nici TVA. Noi spunem asta de 10 ani, dar controale se fac numai la firmele românești. Noi am avut discuții cu ministrul Boloș, acum patru luni, cu conducerea ANAF și cei de la Antifraudă, iar ceea ce vedem acum arată că autoritățile statului au înțeles ceea ce le-am explicat noi. Ordinul pe care îl pregătește acum ANAF este rezultatul anchetei pe care au făcut-o după acea întâlnire pe care au avut-o cu noi”, a explicat, pentru Jurnalul, Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
Sistem informatic de depistare a fraudelor
Ordinul despre care vorbește reprezentantul transportatorilor prevede verificarea tuturor încasărilor firmelor de transport alternativ. „La nivelul Direcției analiză risc, programare, proceduri și raportări - Serviciul analiză și evaluare riscuri au fost întreprinse activități de identificare a riscurilor fiscale în domeniul transportului alternativ de persoane, concluzionâdu-se că există un risc sistemic în activitatea de transport alternativ. Principalele riscuri asociate ale activității de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto intermediată printr-o platformă digitală sunt: - nedeclararea veniturilor; - subdeclararea muncii; angajații operatorilor de transport sunt declarați cu 2 ore de muncă, în realitate aceștia lucrând peste 8 ore pe zi raportat la numărul de kilometri parcurși. - avantaje concurențiale incorecte; Analizând legislația specifică, identificăm un număr de trei entități care concură la realizarea acestei activități de transport alternativ” - este o parte din conținutul Referatului ANAF de aprobare a Ordinului pentru aprobarea Declarației informative privind activitatea de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediată printr-o platformă digitală care stă la baza Ordinului ce va fi dat peste câteva zile.
Citește pe Antena3.ro
ANAF a ajuns la concluzia că „în domeniul transportului alternativ de persoane se identifică un risc sistemic, care necesită o intervenție rapidă, concentrată și durabilă în vederea creșterii gradului de conformare la declararea creanțelor fiscale și prevenirii, descoperirii și combaterii ferme a faptelor care au ca efect frauda și evaziunea fiscală” conform aceluiași document.
Se propune instituirea unei declarații informatice specifice care îi vizează exclusiv pe operatorii de platformă avizați, potrivit legii, prin care ANAF să aibă acces „în timp util la datele de interes fiscal pentru a se putea interveni operativ în vederea reducerii evaziunii fiscale în domeniu și recuperării sumelor datorate de contribuabilii care au calitatea de operatori de transport alternativ”.
Care a fost modul de operare
În cazul dosarului anchetat acum de DNA, prejudiciul ar fi fost produs prin omisiunea înregistrării în evidenţa contabilă a 10 societăţi comerciale şi prin nedeclararea veniturilor impozabile către organele fiscale, pe de o parte, iar de pe altă parte, prin ascunderea sursei impozabile ca efect al neîncheierii unor contracte individuale de muncă şi astfel, al plăţii la negru a salariilor către proprii angajaţi - conform DNA.
„După ce şoferii erau recrutaţi, acestora li se solicita încheierea cu societăţile controlate de inculpaţi a unor contracte de comodat prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul lor către societate - operator de transport; societatea obţinea autorizaţia de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum şi înscrierea pe platformele de ride-sharing. După începerea activităţii, din sumele pe care le încasau de la companiile deţinătoare ale platformelor de ride-sharing, inculpaţii, care coordonau societăţile de transport, opreau un comision între 8 şi 12%, iar restul sumelor erau virate şoferilor. În acest fel, având în vedere că nu erau plătite contribuţii salariale, şoferii primeau o indemnizaţie mai mare decât în mod legal. După ce erau plătite sumele cuvenite şoferilor, inculpaţii – coordonatori sau administratori de drept ai societăţilor comerciale, retrăgeau sumele rămase de la bancomat, însuşindu-şi aceste sume de bani”, au mai explicat procurorii DNA.
