"Stigmatizatii. Vorbesc romanii', este un documentar web lansat online la 30 aprilie, la adresa stigmatises.com, intr-un moment in care discursul politic referitor la straini si mai ales la romani s-a radicalizat in special in Franta, unde este in plina desfasurare campania electorala. Autorii sai, tineri jurnalisti, le-au permis romanilor din Franta sa ia cuvantul. Sa-si exprime deziluziile, sperantele. Sa povesteasca despre cum ii primeste Franta. O prezentare a webdocumentarului este gazduita de citazine.fr, dar acesta dispune inclusiv de o pagina la reteaua de socializare Facebook.
La inceput este o constatare: romanii sunt o populatie stigmatizata in Franta. De la aceasta idee au pornit jurnalistii Marianne Rigaux si Jean-Baptiste Renaud, care au lansat documentarul online la sfarsit de aprilie, dupa 18 luni de munca, in care si-au propus sa ii lase pe romani sa povesteasca ei insisi cum traiesc aceasta stigmatizare in Franta.
Aratati cu degetul
Intrebata despre radicalizarea discursului politic fata de straini, mai ales fata de romani si despre desfiintarea taberelor de romi dupa un celebru discurs rostit la Grenoble de presedintele Nicolas Sarkozy, jurnalista Marianne Rigaux a afirmat ca "se vorbeste despre romi, despre romani, se fac multe confuzii intre cele doua categorii. In felul acesta este aratata cu degetul o intreaga nationalitate. A fi roman a devenit o nationalitate-tap-ispasitor'. Si, pentru a-si sustine ideea pana la capat, reaminteste un articol din cotidianul Le Parisien, din 25 septembrie 2011, intitulat:'Delincventa, planul de lupta contra tinerilor romani'. Uite asa toti tinerii romani au devenit delincventi, spune aceasta.
Istorii personale
Cum resimt romanii din Franta aceasta stigmatizare? Cum traiesc ei zilnic si ce reprezinta Franta pentru fiecare dintre ei, aceasta tara minunata, loc de refugiu pentru multi dintre romani pana in 1989? Marianne Rigaux si Jean-Baptiste au mers dupa ei si au adunat marturii. Dintre ele, in final au ramas opt, "povesti personale, situatii speciale simptomatice pentru o situatie generala, care, adunate, formeaza un tot'.
Ii vedem pe Giorgina si Constantin, retinuti si trimisi in arest preventiv pentru furtul unui telefon mobil. Si pentru o nationalitate, romana, care a fost suficienta pentru a convinge fortele de ordine ca sunt vinovati din start.
Mai pot si intalniti Anca si Florin, doi medici tineri, care s-au instalat de putina vreme intr-un cabinet al unui medic de tara, acum la pensie si care nu a gasit amator de preluare a cabinetului printre francezi. Fara ei, satul cu 3.000 de locuitori in care functioneaza cabinetul nu ar fi beneficiat de medic.
Si apoi Anca, absolventa de master, care a fost nevoita sa caute litera legii pentru a demonstra autoritatilor ca are dreptul de a munci in Franta, fara drept de sejur sau permis de munca. Pentru ca, in ciuda faptului ca Romania face parte din Uniunea Europeana din 2007, romanii nu pot sa lucreze liber in Franta, cel putin pana in 2014, subliniaza citazine.fr.
Ii vine randul Roxanei Maracineanu, franco-romanca, prima care a adus Frantei un titlu mondial la natatie. Apoi muncitorilor romani din domeniul nuclear, la Flamanville, care traiesc intr-un sat izolat, in baraci. Alin este cel care face legatura dintre muncitorii romani si angajatorii francezi.
Opt povesti insotite de numeroase detalii, documente administrative, articole de presa sau explicatii ale expertilor. Si interventia lui Alexandre Romanes, fondatorul celebrului circ Romanes, in apararea romilor, dupa acel discurs de la Grenoble.
In afara marturiilor in sine, aceste lamuriri aproape pedagogice vin sa ofere clarificari in legatura cu legile, relatiile dintre romanii sositi inainte de 1989 si cei de ultima generatie, conditiile speciale in care se afla romanii si bulgarii in Uniunea Europeana...
Indivizi, voci, fete
"Aceste traiectorii diferite ofera un chip romanilor. Este vorba despre experiente personale care ne sunt povestite si care nu ne mai permit sa ne imaginam un grup de persoane, romanii. Nu, de data asta, este vorba despre povestea Ancai, a lui Alin, a Roxanei si a altora care conteaza. Nu se mai pune problema sa imaginam o populatie in ansamblu', comenteaza citazine.fr.
Pentru a continua proiectul, autorii sai au dorit sa realizeze, impreuna cu Dailymotion, un webdocumentar participativ. "Este suficient sa ai acces la Internet si un webcam pentru a participa. Oamenii pot sa depuna marturie, sa-si povesteasca experientele de imigranti romani in Franta. Unii dintre ei sunt foarte bine integrati, se confrunta sau nu cu stigmatizarea, altii nu-si de lucru din cauza numelui pe care-l poarta. Am ales aceste opt povesti, dar vrem sa mentinem in viata webdocumentarul', asigura realizatorii.
Invitati sa tina proiectul in viata
Vor participa romanii din Franta? E prea devreme sa se spuna. Dar aceasta este in mod clar o tribuna la care ei se pot intalni, pot povesti si pot contribui la schimbarea mentalitatilor. Aratata cu degetul, Anca, tanara absolventa de master, rezuma situatia astfel:'Cu cat sunt mai stigmatizati romanii, cu atat ma simt mai romanca. Cu cat sunt mai stigmatizata pentru ceea ce port in mine ca identitate romaneasca, cu atat mai putin imi doresc sa fiu franceza'.
Online incepand cu 30 aprilie, "Stigmatises, Parole de Roumains', vorbeste despre cinci ani de stigmatizare si se lanseaza cu doar cateva zile inaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale din Franta.