● Cântec dulce-amar ● Din culisele vieţii ● Două daruri ● Murmurul tainic, lin ● Pasiune şi hotărâre ● Puritatea sufletului ● Poezia muzicii ● Între scenă şi marele ecran ● O comoară ● Împliniri ● Farmec ● Pentru toţi românii mei ● Demnitate ● Lacrima ● Floare de Bucovina
S-a născut la Toporăuţi, pe un meleag îndurerat: Bucovina cea de dincolo de sârma ghimpată. Urgia războiului i-a ciuntit copilăria. Tatăl său a căzut prizonier ruşilor, iar micuţa Sofia, dintr-un copil fără griji care zburda fericit în curtea frumoasei case părinteşti, a luat drumul surghiunului. S-a mutat la Vicov, cu mama sa. Aici şi-a înfipt rădăcinile. Şi la necaz şi la bucurie, cântecul din vatra strămoşească i-a fost sfetnic bun. O dată cu minunea de a fi mamă, a primit în dar şi un timbru vocal unic, un ambitus inconfundabil. Vocea i-a coborât cu o terţă. În ton cu glasul său grav, zămislit parcă în umbra deasă a codrilor de fag din Bucovina, interpreta şi-a definit propriul stil. A adoptat o ţinută sobră, autentică, din care nu lipseşte trăistuţa pe care o poartă întotdeauna pe umăr. Sofia Vicoveanca este fără doar şi poate un artist în toată puterea cuvântului. O interpretă în cântecele căreia se oglindesc apele repezi, învolburate ale Sucevei, murmurul tainic, lin al fluierului sau bocetul trist al cavalului. O actriţă care a interpretat rolul Vitoriei Lipan, individualizându-se cu personajul, regăsindu-se în el. Un om sensibil care a pus în poeziile sale o picătură din sufletul său, prea plin, care la un moment dat a dat pe dinafară. Şi-a dirijat emoţiile spre poezie. Poezia vieţii unei nestemate al cărei cântec ne aduce mireasma proaspătă a brazilor şi freamătul codrilor Bucovinei.
Citiţi şi celelalte articole din ediţia de colecţie - Sofia Vicoveanca
Cântec dulce-amar ● Din culisele vieţii ● Două daruri ● Murmurul tainic, lin ● Pasiune şi hotărâre ● Puritatea sufletului ● Poezia muzicii ● Între scenă şi marele ecran ● O comoară ● Împliniri ● Farmec ● Pentru toţi românii mei ● Demnitate ● Lacrima ● Floare de Bucovina