Enciclopedia Britannica: Colecţie de viţă nobilă

De azi, cititorii Jurnalului Naţional pot începe colecţionarea unei enciclopedii de excepţie: Britannica.

În cele 359 de pagini, primul volum al enciclopediei universale cuprinde articole de la litera A (începând cu a capella până la Sf. Augustin). Consultând paginile primului volum, puteţi afla despre afacerea colierului cu diamante (scandal din 1785, de la curtea Regelui Ludovic al XVI-lea, care a condus la discreditarea monarhiei franceze înainte de izbucnirea Revoluţiei Franceze).

Dacă nu ştiţi ce este un allosaurus, din enciclopedie aflaţi că este un dinozaur carnivor de dimensiuni mari, dintr-un grup similar cu cel al tyrannozaurului, descoperit în formă fosilă, în special în roci din Jurasicul târziu, în America de Nord. Un allosaurus cântărea 1,8 tone şi avea o lungime maximă de 10,5 metri. Articole generoase sunt dedicate unor personalităţi precum Ampere (fizician francez), Angelico (unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai secolului al XV-lea, Arhimede (matematician din Grecia antică), Aristofan (cel mai important reprezentant al comediei antice greceşti), Aristotel (filosof şi savant din Grecia Antică), Ataturk (părintele turcilor) sau Sf. Augustin, dar şi unor termeni ca animaţie, arhitectură sau art deco.

ISTORIC
Britannica Encyclopaedia este cea mai veche enciclopedie generală redactată în limba engleză. Cele trei volume ale primei ediţii au fost publicate între 1768 şi 1771, la Edinburgh, în Scoţia. Ediţiile ulterioare au crescut în mărime şi reputaţie. Printre cele mai cunoscute ediţii se numără cea de-a noua (1875-1889), numită şi "enciclopedia savantului", şi cea de-a unsprezecea (1910-1911), la care au contribuit peste 1.500 de experţi de renume mondial, fiind, de asemenea, prima în care explicaţiile lungi, tradiţionale, au fost înlocuite prin articole de dicţionar, mai individualizate.

Ediţia a cincisprezecea (1974-1984) conţinea 30 de volume şi avea o structură nouă, alcătuită din trei părţi: Macropaedia (17 volume, conţinând articole lungi, care au de la două la 310 pagini); Micropaedia (12 volume care conţin articole scurte, cu mai puţin de 750 de cuvinte); Propaedia (un singur volum, destinat să înfăţişeze o imagine de ansamblu a cunoaşterii umane). Cititorii sunt sfătuiţi să consulte Propaedia, pentru a înţelege contextul unui subiect. Din 1985 până în prezent, Britannica Encyclopaedia are 32 de volume, iar articolele din Macropaedia şi Micropaedia au început să fie combinate.

Tradiţia acestei enciclopedii de viţă nobilă a impus ca fiecare ediţie să fie dedicată unei personalităţi a momentului. Prima ediţie din 1768 a fost dedicată Monarhiei britanice, iar ultima ediţie, preşedintelui Statelor Unite ale Americii şi Majestăţii Sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

În ceea ce priveşte dreptul de proprietate asupra Britannica Encyclopaedia, acesta s-a schimbat de mai multe ori, de la Scottish&C, Horace Everett Hooper, Sears Roebuck până la William Benton. Proprietarul actual al Encyclopaedia Britannica Inc. este Jacqui Safra, un miliardar elveţian şi actor. Tot el este deţinătorul lui Merriam-Webster.