Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
"Era văzut ca un mare maestru"
Pe domnul Laurent Aubert, doctor în antropologie, muzeograf la Muzeul de etnografie din Geneva, l-am întâlnit acum ceva vreme la Bucureşti, la Muzeul Ţăranului Român.
Pe plan internaţional Laurent Aubert este cunoscut drept continuatorul operei etnografice pe care Constantin Brăiloiu a dus-o în capitala ţării cantoanelor. Povestea elveţiană şi apoi universală a lui Brăiloiu a început în 1943, când, anticipând evoluţia evenimentelor politice din ţară s-a hotărât să rămână la Geneva.
În acelaşi an l-a cunoscut pe Eugène Pittard, directorul Muzeului de etnografie, iar în 1944 cei doi au avut ideea de a crea "Arhivele internaţionale de etnologie" pentru că, până atunci, arhiva fusese fie regională, fie, cel mult, naţională. Punctul de plecare l-a constituit materialul românesc al lui Brăiloiu, reprezenta în mare parte copii ale unor înregistrări lăsate de cercetător în ţară. Astfel au apărut "Arhivele Internaţionale de Muzică Populară."
ÎNREGISTRĂRI
La 25 de ani de la moartea lui Brăiloiu (1958) Laurent Aubert, pe atunci tânăr colaborator al Muzeului a reuşit să obţină aprobarea directorului Louis Necker de a scoate la lumină înregistrările şi arhivele muzicologului român.
"Discurile s-au degradat întrucâtva şi în toţi acei ani nu a existat nici un succesor desemnat al lui Brăiloiu. În 1974, l-am abordat pe cel care era atunci directorul muzeului şi i-am propus să facă ceva cu arhiva. Am fost refuzat pe motiv că aceasta nu ar fi interesat pe nimeni iar dacă am fi organizat seri muzicale... ar fi venit prea multă lume la muzeu. După alţi zece ani, a venit un nou director, Louis Necker, un mare amator de muzică. El a descoperit arhivele lui Brăiloiu în dulapuri, a descoperit şi scrisorile mele către fostul director..."
Una dintre primele realizări ale lui Aubert a fost să copieze pe vinil cele 40 de discuri ale lui Brăiloiu care alcătuiau "Colecţia Universală", cu toate textele şi fotografiile originale. "În paralel, îşi aminteşte Aubert, Brăiloiu făcuse o serie de treisprezece discuri cu muzică elveţiană populară. Le-am transpus şi pe acestea pe vinil şi am publicat cele două reeeditări ca şi cum ar fi fost el cel care ar fi făcut-o. Am trimis aceste colecţii la o listă de douăsprezece mii de adrese din lume, la institute şi la universităţi. A fost un adevărat eveniment."
EXPOZIŢIE
Aubert este şi cel care a înfiinţat muzeul "Constantin Brăiloiu" iar în anul 2008, cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la moartea maestrului, Aubert a organizat la Geneva o amplă expoziţie dedicată acestuia şi a coordonat editarea unui volum colectiv despre opera şi influenţa etnografului român.
Despre experienţa elveţiană a lui Brăiloiu, Aubert nu are amintiri personale. "Aveam nouă ani când a murit", ne-a declarat el şi a adăugat că a reuşit în schimb să-i reconstruiască personalitatea din discuţiile cu discipolii săi direcţi şi din mărturii ale unor personalităţi care l-au cunoscut realmente.
"În Vest, Brăiloiu a fost primit ca un mare maestru. La Paris, de pildă, a fost primit foarte bine la «Musée de l'Homme» unde cu mare frecvenţă i se organizau seri de conferinţe. Toţi etnomuzicologii din generaţia anterioară mie au urmărit cu interes prelegerile sale. Din câte ştiu l-a întâlnit chiar şi pe Claude Levy-Strauss care ar fi spus că intelectualul român era unul dintre cei mai inteligenţi oameni pe care i-a întâlnit vreodată.
La rândul său, Bela Bartók îl cunoştea foarte bine şi a spus că Brăiloiu este maestrul său în etnomuzicologie. Sunt, într-adevăr, texte de Bartóck din care reiese că atunci când i-a cunoscut opera, el şi-a schimbat metoda de transcripţie şi de analiză sub influenţa lui Brăiloiu."
Pe plan internaţional Laurent Aubert este cunoscut drept continuatorul operei etnografice pe care Constantin Brăiloiu a dus-o în capitala ţării cantoanelor. Povestea elveţiană şi apoi universală a lui Brăiloiu a început în 1943, când, anticipând evoluţia evenimentelor politice din ţară s-a hotărât să rămână la Geneva.
În acelaşi an l-a cunoscut pe Eugène Pittard, directorul Muzeului de etnografie, iar în 1944 cei doi au avut ideea de a crea "Arhivele internaţionale de etnologie" pentru că, până atunci, arhiva fusese fie regională, fie, cel mult, naţională. Punctul de plecare l-a constituit materialul românesc al lui Brăiloiu, reprezenta în mare parte copii ale unor înregistrări lăsate de cercetător în ţară. Astfel au apărut "Arhivele Internaţionale de Muzică Populară."
ÎNREGISTRĂRI
La 25 de ani de la moartea lui Brăiloiu (1958) Laurent Aubert, pe atunci tânăr colaborator al Muzeului a reuşit să obţină aprobarea directorului Louis Necker de a scoate la lumină înregistrările şi arhivele muzicologului român.
"Discurile s-au degradat întrucâtva şi în toţi acei ani nu a existat nici un succesor desemnat al lui Brăiloiu. În 1974, l-am abordat pe cel care era atunci directorul muzeului şi i-am propus să facă ceva cu arhiva. Am fost refuzat pe motiv că aceasta nu ar fi interesat pe nimeni iar dacă am fi organizat seri muzicale... ar fi venit prea multă lume la muzeu. După alţi zece ani, a venit un nou director, Louis Necker, un mare amator de muzică. El a descoperit arhivele lui Brăiloiu în dulapuri, a descoperit şi scrisorile mele către fostul director..."
Una dintre primele realizări ale lui Aubert a fost să copieze pe vinil cele 40 de discuri ale lui Brăiloiu care alcătuiau "Colecţia Universală", cu toate textele şi fotografiile originale. "În paralel, îşi aminteşte Aubert, Brăiloiu făcuse o serie de treisprezece discuri cu muzică elveţiană populară. Le-am transpus şi pe acestea pe vinil şi am publicat cele două reeeditări ca şi cum ar fi fost el cel care ar fi făcut-o. Am trimis aceste colecţii la o listă de douăsprezece mii de adrese din lume, la institute şi la universităţi. A fost un adevărat eveniment."
EXPOZIŢIE
Aubert este şi cel care a înfiinţat muzeul "Constantin Brăiloiu" iar în anul 2008, cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la moartea maestrului, Aubert a organizat la Geneva o amplă expoziţie dedicată acestuia şi a coordonat editarea unui volum colectiv despre opera şi influenţa etnografului român.
Despre experienţa elveţiană a lui Brăiloiu, Aubert nu are amintiri personale. "Aveam nouă ani când a murit", ne-a declarat el şi a adăugat că a reuşit în schimb să-i reconstruiască personalitatea din discuţiile cu discipolii săi direcţi şi din mărturii ale unor personalităţi care l-au cunoscut realmente.
"În Vest, Brăiloiu a fost primit ca un mare maestru. La Paris, de pildă, a fost primit foarte bine la «Musée de l'Homme» unde cu mare frecvenţă i se organizau seri de conferinţe. Toţi etnomuzicologii din generaţia anterioară mie au urmărit cu interes prelegerile sale. Din câte ştiu l-a întâlnit chiar şi pe Claude Levy-Strauss care ar fi spus că intelectualul român era unul dintre cei mai inteligenţi oameni pe care i-a întâlnit vreodată.
La rândul său, Bela Bartók îl cunoştea foarte bine şi a spus că Brăiloiu este maestrul său în etnomuzicologie. Sunt, într-adevăr, texte de Bartóck din care reiese că atunci când i-a cunoscut opera, el şi-a schimbat metoda de transcripţie şi de analiză sub influenţa lui Brăiloiu."
Citeşte mai multe despre:
ediţie specială

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector

Tensiunea cu valori schimbătoare este începutul hipertensiunii
Hipertensiunea arterială este pe tristul podium al celor mai răspândite boli. În rândul populaţiei au apărut o sumedenie de întrebări, care trebuie lămurite. Explică boala hipertensivă prof. dr. Daniela...
Corupția, măsurată pe ultima uliță a Bucureștiului. O asfaltare furată 100%
Intrarea Şimleu. O stradă liniştită din sectorul 5 al Capitalei, cu case vechi, printre care au răsărit în ultimii ani şi case cu etaj. Locuitorii ei au însă o mare supărare. Strada lor se scufundă în noroi...
Compania de asigurări Euroins, client fidel al amenzilor ASF
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis, în urma controalelor efectuate de departamentele de specialitate din cadrul Autorității, aplicarea unei amenzi de 500.000 de lei companiei de asigurări...
Familia politică a lui Cioloș a penetrat PNL și Guvernul încă din 2019. Umbra lui „Grindă”, la șefia Achizițiilor Publice.

“Vacanța” lui Maior la Washington, întreruptă de Iohannis cu doi ani întârziere

Compania Coaliției de dreapta, cu acționarul plecat puțin la Bruxelles. Afacerile, transferate de la un guvern la altul

Fetiţă de 3 ani ajunsă la psiholog, după ce a fost terorizată de o îngrijitoare la creşă

Unde duce setea de personal, la Administrația Bazinală Prut-Bârlad
Simona Iancu, celebra angajată a directorului autointitulat „animal politic”, a fost detaşată de la Primăria Vatra Moldoviţei, din judeţul Suceava, la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad din cauza...
31 de senatori și colecția lor privată de bijuterii și opere de artă de 1,7 milioane de euro

Curat tehnocrat. Talentul, ONG-ul și partidul de tip „nou” îi recomandă pentru funcții guvernamentale

„Minerii” au pus ochii pe Parcul Național Munții Măcinului

Ministerul Finanțelor își strânge gunoiul de la sediul central cu ajutorul unei firme acuzate de procurori că a deversat deșeuri în râul Argeș
În luna martie a anului trecut, polițiștii bucureșteni, procuratura și Garda de Mediu descindeau simultan la sediile a nouă firme care se ocupă cu colectarea deșeurilor, existând suspiciunea potrivit căreia...