Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Fermierii români solicită de ani buni un cadru legislativ clar care să le permită utilizarea aeronavelor fără pilot la bord fără a fi nevoiți să obțină aprobări de la zeci de instituții”, spune un grup de senatori care vrea să dea undă verde utilizării dronelor în agricultură. Concret, aplicarea aeriană a pesticidelor cu ajutorul dronelor va fi permisă pe teritoriul României, în scopuri agricole și silvice, potrivit unui proiect de lege depus zilele trecute la Parlament. Prin utilizarea acestor echipamente, fermierii vor reduce atât costurile și cantitatea de pesticide, cât timpul necesar pentru pregătirea terenului, susțin inițiatorii.
Propunerea legislativă, care vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 privind utilizarea pesticidelor pe teritoriul României, a fost depusă la Senat de patru parlamentari (doi de la USR și câte unul de la PSD și PNL), fiind semnată și de alți 14 senatori, și are ca scop adaptarea cadrului legislativ care reglementează utilizarea produselor de protecție a plantelor la nevoile fermierilor.
Utilizarea aeronavelor fără pilot la bord a devenit o necesitate pentru agricultura modernă din România, spun cei patru inițiatori, în contextul în care schimbările climatice, presiunea dăunătorilor și lipsa forței de muncă impun soluții rapide și eficiente.
Birocrația blochează aplicarea rapidă a tratamentelor
Potrivit acestora, în prezent, fermierii pierd timp și bani din cauza birocrației care blochează aplicarea rapidă a tratamentelor. În situații de urgență, cum sunt invaziile de dăunători sau când există doar perioade scurte favorabile aplicării substanțelor de protecție a plantelor, dronele pot acționa imediat, la altitudine mică, cu precizie ridicată și consum redus de resurse.
„Fermierii români solicită de ani buni un cadru legislativ clar care să le permită utilizarea aeronavelor fără pilot la bord fără a fi nevoiți să obțină aprobări de la zeci de instituții. În prezent, procedurile sunt neclare, iar uneori complet blocante. În lipsa unei reglementări adaptate realităților din teren, agricultura românească riscă să rămână în urmă față de statele vecine care deja folosesc tehnologia pe scară largă”, se arată în expunerea de motive.
Sunt date ca exemplu țările vecine sau din proximitatea României - precum: Ungaria, Bulgaria și Polonia - unde dronele sunt încadrate ca utilaje terestre și pot aplica produse fitosanitare autorizate pentru echipamente clasice. Totodată, susțin inițiatorii, fermierii din aceste țări beneficiază de proceduri simplificate, notificări digitale și timp de reacție scurt în situații critice.
Folosite doar la înălțime joasă
Prin urmare, propunerea legislativă definește mai mulți termeni - operatorul, pilotul și aeronava fără pilot la bord - și stabilește obligațiile fiecăruia, certificările necesare și condițiile tehnice de aplicare.
Spre exemplu, „pulverizarea aeriană” va fi definită ca „aplicarea pesticidelor dintr-o aeronavă precum avion, elicopter sau aeronavă fără pilot la bord”, nu doar din avion și elicopter, cum este în prezent.
„Aplicarea aeriană a produselor de protecție a plantelor cu ajutorul aeronavelor fără pilot la bord este permisă pe teritoriul României, în scopuri agricole și silvice”, cu respectarea mai multor condiții, prevede proiectul legislativ.
Una dintre aceste condiții este ca aeronava fără pilot la bord se fie utilizată pentru aplicarea aeriană a pesticidelor „la joasă înălțime”, „fiind operată de un pilot la distanță certificat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română sau o Autoritate Competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene”.
De asemenea, operatorii aeronavelor fără pilot la bord trebuie să dețină dovada instruirii specifice privind aplicarea produselor de protecție a plantelor, emisă de Autoritatea Național-Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii.
Conform legislației în vigoare, „pulverizarea aeriană a pesticidelor este interzisă”, această procedură fiind permisă doar în cazuri speciale, când nu există metode alternative viabile.
În cazuri urgente, autoritățile vor fi notificate cu doar 2 ore înainte
Totodată, se simplifică notificarea către Oficiul Fitosanitar Județean și către Autoritatea Aeronautică Civilă Română doar acolo unde există restricții de zbor, iar comunicarea se digitalizează. În cazuri urgente, notificarea se va putea face cu două ore înainte, pentru a permite acțiuni rapide, explică inițiatorii în expunerea de motive.
În prezent, orice utilizator profesionist care aplică pesticide prin pulverizare aeriană trebuie să depună cereri la mai multe instituții pentru a primi aprobarea planului de aplicare a produselor respective, iar autoritățile au la dispoziție 7 zile pentru a răspunde acestor cereri.
Pentru a grăbi lucrurile, proiectul de lege stipulează că „operatorul aeronavei fără pilot la bord va notifica doar în cazul în care există restricție de zbor, entitatea care a instituit această restricție, cu minimum 24 de ore înainte de efectuarea tratamentului, furnizând informațiile de zbor solicitate conform prevederilor legale în vigoare. În cazuri deosebite, cum ar fi situații de urgență generate de invazii ale agenților de dăunare sau în situații dificile de aplicare a tratamentelor terestre din cauza terenurilor denivelate, notificările operatorilor de aeronave fără pilot la bord pot fi transmise către entitatea care a instituit restricția de zbor cu cel puțin 2 ore înainte de aplicare”.
Prin adoptarea acestei măsuri, „România face un pas important spre o agricultură modernă, digitală și competitivă”, afirmă inițiatorii.
„Aeronavele fără pilot la bord nu înlocuiesc fermierul, ci îl ajută să reacționeze rapid și eficient, fiind instrumente moderne care revoluționează practicile agricole. Tehnologia trebuie să fie un instrument accesibil, nu o piedică birocratică. Legalizarea aplicării aeriene cu aeronave fără pilot la bord reprezintă o adaptare necesară la prezent și o investiție în viitorul agriculturii românești”, explică aceștia în expunerea de motive.
Autorii proiectului legislativ precizează că măsurile de mai sus au fost propuse în urma unor dezbateri ample purtate cu mediul asociativ, în cadrul cărora au fost discutate atât avantajele, cât și dezavantajele utilizării aeronavelor fără pilot la bord, „reieșind necesitatea adaptării cadrului legislativ la nevoile fermierilor”.
Citește pe Antena3.ro
