"Germani, dati-mi ajutor!"

Una dintre marile "capturi " ale Securitatii a fost Oliviu Beldeanu, un tanar pe care comunistii de la Bucuresti nici nu sperau sa puna mana asa usor. "Jurnalul National" va dezvaluie tragica poveste a liderului grupului care a indraznit sa atace Ambasada Romaniei la Berna.
LAVINIA TUDORAN

Nascut in februarie 1924 intr-o familie de ardeleni instariti, Oliviu Beldeanu a crescut intr-un mediu unde nu i-a fost greu sa devina un luptator impotriva regimului autoritar de la Bucuresti. Tatal sau a fost inchis si maltratat de catre jandarmii unguri pentru nationalism, pentru ca, mai apoi, dupa ce s-a mutat cu familia la Bucuresti, sa piarda averea, nationalizata de comunisti. Ambii parinti au fost intemnitati pentru propaganda in favoarea Partidului National Taranesc.

FUGA. Problemele tanarului Beldeanu au inceput in 1945, cand acesta avea doar 21 de ani, student la Facultatea de Arte Frumoase, si era vazut de catre Securitate drept un sustinator periculos al taranistilor. Patru ani mai tarziu, reuseste sa fuga din Romania cu gandul de a actiona in strainatate impotriva comunistilor. A stat o perioada in Iugoslavia, unde a avut contacte cu administratia securitatii acestui stat. In 1950, ii cunoaste pe Ioan Chirila si Dumitru Ochiu, viitorii membri ai "grupului Beldeanu". Mai tarziu se angajeaza hamal la Trieste si apoi corespondent de presa al agentiei Foreign News Service.

ASEDIUL. Are contacte si cu serviciile de spionaj americane, dar si cu agenti britanici. Paraseste Trieste impreuna cu Ioan Chirila in 1953 si se stabilesc o perioada la Munchen, in Germania. Il reintalneste pe un alt viitor partas la atacul asupra Ambasadei din Berna, Teodor Ciochina. Beldeanu si Chirila sunt angajati la unitatea militara auxiliara de pe langa trupele franceze de ocupatie din Konstanz, in Germania Federala. Aici au pregatiti asediul asupra legatiei din Berna, din 14 februarie 1955.

URMARIREA. Pe 15 octombrie 1957, a fost eliberat de catre autoritatile elvetiene din inchisoare, inainte de a-si ispasi cei patru ani la care fusese condamnat pentru atacul de la Berna. "Organele Directiei I din MAI au fost sesizate, din mai multe tari si pe mai multe linii ca teroristul Beldanu Oliviu pregateste noi actiuni teroriste impotriva unor legatii ale Republicii Populare Romania si diplomati romani aflati in tarile capitaliste", se arata intr-un raport special din 28 septembrie 1958 privind organizarea si executarea rapirii lui Beldeanu. Un detaliu important, securistii romani aflasera ca Beldeanu dorea sa gaseasca vinovatii in cazurile Aurel Decei si Traian Puiu, rapiti de agentii Bucurestiului.

STRATEGIA. Planul Securitatii este mentionat clar: "Atragerea lui Beldeanu in Berlinul democratic cu scopul aducerii sale fortate in Romania".
Rapirea urma sa fie executata de agentul "George", "evidentiat in actiunea Decei Aurel", se mai arata in raport. Cine era "George"? Un grec originar din Romania, pe numele sau adevarat Gheorghe Kehayoglu, agent al Securitatii rezident in Berlinul de Vest. "George" a actionat aproape la fel ca si in cazul istoricului Aurel Decei, ademenit si el in Berlinul democrat si adus apoi in Romania.

MOMEALA. A venit "din intamplare", in august 1958, la Hotelul Daniel din Munchen, unde Beldeanu lucra ca receptioner, si s-a cazat. A intrat in vorba cu el, scapand tot "din intamplare " cateva cuvinte in limba romana si dandu-se drept un om foarte bogat. Mirat pana la lacrimi ca "eroul national de la Berna" a ajuns sa lucreze ca receptioner pe un salariu de 150 de marci, i-a propus o slujba mai buna in Hamburg, pentru 500-600 de marci pe luna. Pentru asta insa, Beldeanu trebuia sa ajunga mai intai la Berlin pentru a discuta detaliile. "George" i-a dat lui Beldeanu si 550 de marci, bani pentru avion. Rapirea avea sa aiba loc cateva zile mai tarziu. Securistul roman voia sa-i atraga in Berlinul de Est si pe Chirila si Ochiu, dar Beldeanu i-a replicat sec ca va pleca singur din Munchen singur.

RAPIREA. Pe 31 august 1958, Beldeanu a urcat in avion si la orele 18:00 a ajuns pe aeroportul din Berlinul de Vest. Aici a fost asteptat de "George", care l-a dus sa-i arate cladiri ce i-ar fi apartinut. "Sub pretextul vizitarii altor proprietati", Beldeanu a fost ademenit in Berlinul Democrat pe o ruta speciala, eliberata de vamesii est-germani, astfel incat sa nu-si dea seama unde se afla. Pe tot traseul au fost organizate filaje. Securitatea se temea ca Beldeanu, prudent din fire, ar fi putut sa-si dea seama de capcana in care a fost atras si ar fi solicitat sprijinul "organelor dusmane". Dar nu a fost asa.

S.O.S. La 19:30, masina in care se gaseau "George" si Beldeanu a ajuns in Berlinul de Rasarit. "Operatiunea de prindere a lui Beldeanu s-a efectuat in momentul cand a coborat din masina. (...) Desi prins cu rapiditate, Beldeanu a reusit sa mai faca uz de cele doua pistoale aflate asupra sa, ranind pe unul dintre ofiterii securitatii RDG. Beldeanu a fost ranit usor in abdomen si la un picior. In timp ce era imobilizat, a strigat aproape incontinuu in limba germana: "Germani! Anuntati peste tot ca numele meu este Beldeanu! Germani, dati-mi ajutor - sunt rapit! Numele meu este Beldeanu, luptatorul de la Berna"." Astfel este descrisa in raportul Securitatii rapirea lui Beldeanu.

EXECUTIA. Pe 2 septembrie 1958, romanul a fost adus la Bucuresti. A fost anchetat timp de un an, iar in noiembrie 1959, Tribunalul Militar l-a condamnat la moarte. Pe 18 februarie 1960, la doua zile dupa ce implinise 36 de ani, Oliviu Beldeanu a fost executat prin impuscare la Penitenciarul Jilava.

CV
Se naste pe 16 februarie la Dej. Este al doilea copil al lui Oliver si al Mariei, proprietari de cinematograf si restaurant. Urmeaza facultatea de Arte Frumoase din Bucuresti si devine sculptor. La un moment dat, Securitatea stia despre el ca a fost "conducator al organizatiei de tineret PNT". In 1949, paraseste Romania. A colaborat cu securitatea iugoslava, dar a avut contacte si cu agenti americani si britanici. In 1955 ataca Legatia romana de la Berna. Este condamnat in 1956 la patru ani de inchisoare, dar iese dupa un an si se stabileste la Munchen. Aici este angajat receptioner la Hotelul Daniel, pentru un salariu de 150 de marci germane. In august 1958 a fost rapit si in septembrie adus in Romania. Este condamnat la moarte in 1959 si executat prin impuscare in februarie 1960, la Jilava.

Atacul de la Berna

Pe 14 februarie 1955 un grup de cinci tineri fugiti in Occident a protestat intr-un mod fara precedent fata de teroarea comunista instaurata in Romania. Mai exact, au atacat cu arme si sange rece Legatia Republicii Populare Romania la Berna. Cei cinci, Ioan Chirila, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu, Teodor Ciochina si Oliviu Beldeanu, aveau sa fie numiti de Securitate "grupul Beldeanu" sau "grupul terorist".

LUATI PRIN SURPRINDERE. Actiunea lor de la Berna a zguduit teribil regimul de la Bucuresti, care a declansat o urmarire neobosita a "teroristilor". Surprinse au fost si puterile occidentale. Cine isi inchipuia ca exilul romanesc este in stare de asemenea atac, chiar si in conditiile in care era un gest de disperare fata de cruzimea comunistilor?

40 DE ORE. "Grupul Beldeanu" a ocupat sediul Legatiei din Berna mai bine de 40 de ore. Au cerut eliberarea catre un stat occidental a cinci detinuti politici din inchisorile din Romania. Nu au obtinut asta. Soferul misiunii diplomatice a fost impuscat mortal. Beldeanu si ai lui au incercat, dar nu au reusit, sa ia ostatici diplomati romani de la ambasada. Au predat politiei elvetiene insa documente secrete, unele compromita toare pentru regimul de la Bucuresti. Au distrus toate insemnele comuniste din ambasada, iar dupa doua zile nu au avut incotro si s-au predat.

VERDICTUL. Pe 21 iunie 1956 au fost condamnati la inchisoare. Beldeanu, la patru ani, Codrescu, Ochiu si Chirila, la trei si jumatate. Ciochina, care a fost practic soferul celorlalti patru si nu a intrat in legatie, a aparut ca martor la proces. Autoritatile romane au insistat ca acuzatii sa fie expulzati in Romania, insa statul elvetian nu a acceptat solicitarea Bucurestiului. Comunistilor nu le-a mai ramas decat o singura solutie: sa-i haituiasca pe Beldeanu si ai lui dupa iesirea din inchisoare. Pe Beldeanu au reusit sa-l prinda si sa-l execute. Restul au stat cu frica-n san decenii intregi. Ei traiesc si astazi in Vest. Dumitru Ochiu s-a stabilit in Germania, ca si Ioan Chirila si Ciochina. Codrescu locuieste la Lausanne.

ASALTUL UNGURILOR. Episodul Berna este, de departe, momentul cel mai important din viata lor. Cu atat mai mult cu cat a servit drept exemplu. La trei ani de la atacarea ambasadei romane, doi refugiati unguri au luat cu asalt legatia tarii lor la Berna... (Lavinia Tudoran)

CONTINUARE: Condamnat la moarte